Evaluarea critică a rolului suportului nutrițional cu
chimioterapia
ROWAN T. CHLEBOWSKI, MD, PhD
Deși pierderea în greutate are un impact negativ asupra supraviețuirii pacienților cu cancer , capacitatea de a furniza calorii prin intermediul alimentației parenterală totala (TPN) pentru a influența favorabil rezultatul în populațiile tratate cu chimioterapie
nu este stabilită.
În studiile randomizate, nu a existat nici o îmbunătățire semnificativă a răspunsului fie a supraviețuirii asociată cu adăugarea alimentației parenterală totalaTPN la tratamentul chimioterapeutic al pacienților adulți cu limfom, sarcom, cancerul de colon, adenocarcinomul și carcinomul cu celule mici din plămân, sau carcinomul testicular. In plus, la doi pacienti bolnavi cancer adaugarea de TPN(hiperalimentatie calorica) a fost asociata cu scaderea supravietuirii, crescand din nou preocuparea ca sprijinul caloric în absența unei terapii antitumorale eficiente ar putea stimula creșterea cancerului. În orice caz, ipoteza că reumplerea nutrițională a unui pacient cu malnutriție de cancer(casexie) care urmează chimioterapiei va îmbunătăți rezultatele clinice rămâne a fi testată critic, deoarece studiile demonstrează ca o îmbunătățire secvențială în masa corporală slabă NU a fost raportata. Cel mai recent, luarea în considerare a mecanismelor potențiale
care stau la baza dezvoltării cașexiei cauzate de cancer a dus la noi strategii de intervenție nutrițională. Pentru ca de exemplu, hipogonadismul sau niveluri scăzute de testosteron au fost descrise la populațiile de sex masculin cu cancer avansat si corelat cu pierderea in greutate si rezultatul advers, ceea ce duce la incercarea de inlocuire
terapie cu decanoat de nandrolon. În mod similar, identificarea frecventă a metabolismului anormal al glucozei la pacienții cu cancer, cașexia a stimulat studii clinice cu agenți cum ar fi sulfat hidrazina și insulină concepute pentru a inversa anomaliile metabolic. Daca astfel de eforturi ce sunt menite să modifice anomaliile metabolice asociate cu casexia de cancer vor îmbunătăți rezultatul clinice vom vedea în studiile clinice în desfășurare.
Cancer 55268-272, 1985.
S-au identificat pierderi de greutate la pacienții cu cancer ca factor de prognostic important al scăderii timpului supravieţuire.[1] În unele dintre cele mai frecvent întâlnite tumori, pierderea în greutate (casexia) are mai multă influență asupra supraviețuirii în comparație cu chimioterapia actuală.[2,3]
Astfel, datele ce se acumulează susțin conceptul de modificare a statutului nutrițional care este un important factor de prognostic independent de supravietuire scazuta la pacientii cu o varietate de tipuri de cancer.
În timp ce impactul malnutriției asupra supraviețuirii în pacienții cu cancer este evident, capacitatea metodelor existente de intervenție nutrițională pentru a influența în mod favorabil clinic pacientii cu cancer tratati cu chimioterapie nu este stabilită.
In studiile timpurii cu hrănirea forțată[4] și enterală s-au obținut doar rezultate mixte.
Introducerea nutriției parenterale totale (TPN) a permis medicului să ofere suport nutrițional fără a utiliza tractul gastrointestinal.
Experiență timpurie în studiile clinice nonrandomizate a sugerat ca nutriția parenterala totala TPN a fost benefica în conversia testelor cutanate și în scăderea efecte toxice asociate regimului chimioterapeutic [8]
În 1978, un studiu randomizat prospectiv la pacienți cu cancer pulmonar cu celule scuamoase raportat de Issell și colegii au raportat protecție împotriva chimioterapiei
toxicitate prin nutriția parenterala totala TPN administrată cu 10 zile înainte și 21 zile după o schemă de chimioterapie combinată [9]
Primele observații pozitive au determinat o serie extinsă a studiilor randomizate care au evaluat adiția nutriției parenterale totale TPN la regimuri chimioterapeutice care au fost sprijinite de Institutul Național al cancerului nutritiei si dietei (SUA). În aceste studii, NU s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă in ceea ce priveste fie răspunsul fie supraviețuirea asociată cu TPN în plus față de tratamentul chimioterapeutic al pacienților adulți cu limfom, sarcom, cancer de colon, adenocarcinom , cancerul plămânului sau cancerul testicular metastatic
În două boli, adiția nutriției parenterale totale TPN la chimioterapie a fost asociată cu scăderea supraviețuirii: în pacienții cu adenocarcinom pulmonar avansat,Iordan și colegii[13] au raportat o supraviețuire medie de 40 săptămâni pentru pacienții cărora li sa administrat numai chimioterapie la 21,5 săptămâni pentru pacienții cărora li se administrează chimioterapie plus nutritie parentala totala TPN. Această supraviețuire scăzuta asociată cu nutritie parentala totala a fost atribuita unui dezechilibru de prognostic caracteristic la cei 43 de pacienți randomizați în acest proces. Oarecum similare rezultate au fost observate în studiu de cancer de colon raportat de Nixon și colaboratori, [12] unde atât pacienții cu nutritie parentala totala cât și cei slab alimentati tratati cu 5-fluorouracil (5-FU) (chimioterapie) randomizați pentru a primi nutritie parentala totala TPN sau fără suport nutrițional. În acest studiu, pacienții care au primit nutritie parentala totala TPN au avut, de asemenea, un semnificativ timp mai scurt de supraviețuire comparativ cu pacienții care primesc 5-FU fără suport nutrițional (supraviețuire mediană de 79 zile pe TPN față de 308 de zile fără TPN; P < 0,05).
Frecvența de răspuns a fost mai mică de 15% în ambele cazuri loturile de tratament și chimioterapia au fost întârziata la pacienți pe brațul de tratament cu nutritie parentala totala TPN. În plus, interpretarea din acest rezultat a fost complicata de faptul că
pacienții tratați cu nutritie parentala totala TPN au avut un număr mai mare de metastaze / site-uri implicate cu tumori.
Revizuirea altor rezultate ale studiilor randomizate demonstrează că o mică diferență în rezultatul clinic a fost asociată cu adăugarea nutritie parentala totala TPN la chimioterapie comparativ la aceeași chimioterapie dată în continuare fara nutritie parentala totala
Studiu cu 42 de pacienți cu limfom, atât bine (nutritie parentala totala )cât și slab alimentati: pacienții au primit 14 zile de suport nutrițional cu nutritie parentala totala TPN în plus față de Pro MACE-MOPP (prednison, doze mari de metotrexat cu leucovorin de salvare, Adriam [doxorubicină], Cytoxan [ciclofosfamidă], și etopozidă, urmată de muștar de azot, Oncovin [vincristină], procarbazină și prednison) chimioterapie. Nu există diferențe în ceea ce privește toxicitatea sau rezultatul clinic văzut între cele două brațe de tratament .
La pacienți cu carcinom testicular, Samuel și colaboratori au raportat că adăugarea nutritie parentala totala TPN la o chimioterapie standard regimul la bărbații tineri adulți a servit doar la creșterea rata de complicații infecțioase si nu la creșterea frecvenței de răspuns. În mod similar, adăugarea nutritie parentala totala TPN la regimul chimioterapeutic pentru pacienții cu sarcomul metastatic, de asemenea, nu a reușit să îmbunătățească răspunsul tumoral(frecvența) sau să determine o supraviețuire mediană mai lungă.[11]
În două studii randomizate de sprijin nutrițional la pacienți cu cancer pulmonar cu celule mici, rezultatele au fost: FARA diferențe clinice rezultatul sau toxicitate descrise. Concluzii similare au fost extrase din studiile nutritie parentala totala TPN randomizate care implică pacienți pediatrici.[21,22] Astfel, deși suportul nutrițional intensiv poate fi administrat în siguranță în pacienții cărora li se administrează chimioterapie ca parte a programului de tratament cancer, doar beneficii terapeutice limitate au fost păstrate. [15-17] Este posibil ca furnizarea de calorii nu vor schimba cursul clinic al pacienților cu pierdere în greutate și cancer.
Cele mai multe studii care implică adăugarea TPN la chimioterapie pentru pacienții cu malignități avansate nu au raportat date privind nutriția secvențială(analize) si nu au reușit să demonstreze îmbunătățire in masa corporală. Astfel, ipoteza că reumplerea nutriționala a unui pacient de cancer care primește chimioterapie va imbunatati rezultatele clinice ramane să fie testata critic. O problemă majoră în prezent este
selecția pacienților pentru suport nutrițional. Niste date, [23] dar nu toate, [24] sugerează că suplimentarea nutrițională este mai puțin reușita la pacienții cu cancer decâ pacienții fara cancer măsurați prin parametrii nutriționali standard.
O astfel de dificultate în suplinirea celor subnutriți cancer sugerează că progresul în continuare în zona de susținere nutrițională calorică a acestei populații necesită schimbarea și îmbunătățirea compoziției suportul caloric furnizat.
Rolul potențial al preoperator relativ pe termen scurt și suportul nutrițional postoperator în abaterea complicațiilor postoperatorii legate de managementul inițial al cancerului, este o zonă separată de interes intens curent[25, 26] care a fost recent reluată [27,28]. Alt domeniu în care TPN continuă să fie supusa evaluării este al pacientilor cu leucemie acuta care primesc chimioterapie intensiva prin inducție [29]
într-un studiu recent randomizat studiu prospectiv, pacienții cu leucemie cărora li se administrează TPN în plus față de regimul chimioterapeutic de inducție au prezentat o toxicitate hematologică mai puțin severă în comparație la pacienții cărora li se administrează doar chimioterapie.[30]
O astfel de populație, necesitând o intervenție chimioterapeutica intensivă,
poate avea nevoie de suport nutrițional pentru a-și optimiza șansă de recuperare.
Scăderea supraviețuirii asociata cu TPN a fost observată în cel puțin două studii randomizate
Testele TPN au ridicat din nou preocuparea cu privire la sprijinul CALORIC prin utilizarea TPN în absența chimioterapiei eficiente ce ar putea stimula creșterea cancerului. Date privind animalele în acest domeniu sunt echivalente[31-35], cu raportarea că stimularea creșterii tumorale prin reumplere nutrițională la animalele sărăcite în proteine se produce[31,32]
Popp si colegii[31] au raportat creșterii ale tumorii în Șobolani Fisher 344 cu transplanturi de sarcom –tumorile au crescut intr-o măsură mai mare odata ce infuzia de calorii a crescut.
Alți oameni de stiinta au făcut-o observații similare în sistemele de animale, dar au sugerat – mijloace de utilizare a modificărilor induse de substrat în metabolismul tumoral și creșterea tumorala pentru a spori răspunsul tumoral la administrările chimioterapeutice cronometrate[36,37]
Relevanța clinică a acestor observații interesante concepute pentru a optimiza nutriția combinată și chimioterapia vor necesita studii suplimentare.
Eșecul de creștere DOAR a caloriilor pentru a modifica clinic cursul de pacienti cu cancer si pierderea in greutate sugereaza că luarea în considerare a mecanismului care stă la baza declasării, poate fi necesară dezvoltarea strategii nutriționale mai reușite pentru combaterea starii de casexie a cancerului în această populație .
Un număr de ipoteze au fost elaborate pentru a explica dezvoltarea casexiei de cancer, incluzând excesul consumul de energie și nutrienți de către tumoare,
dezechilibru hormonale , anormali proteine și carbohidrați in metabolismul tumoral.[40]
Pe baza tulburărilor metabolice observate în populația de cancer cu pierdere în greutate(casexie) un număr de intervenții terapeutice nutriționale – metabolice
sunt în curs de investigare în prezent.
Raționale și rezultate preliminare obținute prin utilizarea mai multor din aceste abordări mai noi de a furniza aport suplimente nutritive la populația de pacienți cu cancer sunt prezentate mai jos.
Hipogonadismul și nivelele scăzute de testosteron au fost descrise de noi înșine și de alți autori în bărbați subnutriți cu o varietate de forme de cancer, studiat înainte de
administrarea chimioterapiei. [39,41,42] În raportul nostru ,gradul de pierdere în greutate a fost asociat cu severitatea malnutriție. La pacienții cu pulmonar cu celule mici
cancer, investigațiile rusești au corelat aceste anormale nivele androgen cu supraviețuire scăzută, [43] care leagă hipogonadismul de evoluția clinică adversă în
această boală. Pe baza acestei observații, Chlebowski și colegii[44] au efectuat recent un studiu prospectiv randomizat ,studiu clinic în care adăugarea pe termen scurt a
nandrolon decanoat (Deca-Durabolin [Organon]) la tratamentul chimioterapic al pacienților cu celulă mică cancerul pulmonar a fost evaluat. Pacienții au primit un standard platină care conține chimioterapie combinată plus sau minus adăugarea de decanoat de nandrolon la 200 mg ,doze administrată intramuscular în fiecare săptămână timp de 4 zile . Această terapie androgenă pe termen scurt a fost asociată cu o scădere a pierderii în greutate în decursul celor 4 săptămâni(0,21 & 0,18 kg pentru decanatul de nandrolon față de 0,84 k 0,15 kg numai pe chimioterapie),
care avea o semnificație statistică limită (P =0,09). Cu toate acestea, din moment ce nivelurile de androgeni pre-tratamentului nu au fost identificate în acest studiu, studii prospective suplimentare de astfel de agenți, folosind niveluri de testosteron pre-tratament pentru a ghida administrarea, vor fi necesare definitiv să evalueze rolul său în tratamentul cazurilor de cancer pulmonar. studiile anterioare folosind același agent au sugerat că sunt efecte benefice la pacienții cu cancer. de remarcat faptul că, deși adăugarea de decanoat de nandrolon nu a fost asociat cu beneficiul anterior
in studii care implică pacienți care nu au cancer și care primesc TPN,
populațiile nu au fost hipogonadale.
Astfel, utilizarea de nandrolon decanoat în plus față de regimurile TPN într-o mare măsură la populația de pacienți cu cancer barbati hipogonadal poate de asemenea
sa merite evaluarea. Raportul recent arată că doza mare de medroxiprogesteron
acetat a avut un efect anabolic la pacienții cu cancer avansat si poate reprezenta un mecanism similar de acțiune.[47]
Una dintre cele mai vechi anomalii metabolice descrise la pacienții cu cancer cu scădere în greutate (casexie) a fost INTOLERANTA la glucoza, identificată mai întâi de peste 60 de ani in urma(60 ani in 1985) .[48] În plus, crescuta producție totală de glucoză, precum și a crescut reciclarea glucozei prin lactat (ciclul Cori : cel ce reface glucoza din acidul lactic din sange in ficat si o repune in sange ) sau alanină sunt observate la pacienții cu cancer cu casexie/ pierdere in greutate [44 , 49-52]
Dacă această ipoteză este corecta, ameliorarea metabolismul carbohidratului anormal în gazda care poartă cancerul ar putea oferi o abordare terapeutică a casexiei de cancer.
Sulfatul de hidrazină inhibă enzima fosfoenopruruvat carboxinază care are ca rezultat întreruperea gluconeogenezei la animale[.55] Deși teste preliminare clinice
au fost efectuate încercări utilizând sulfat hidrazina [56-59], capacitatea acestui agent de a influența metabolismul glucoza la om nu a fost stabilit anterior.
Din acest motiv, am efectuat recent o analiză randomizată(studiu clinic uman), controlat cu placebo, studiu dublu-orb conceput pentru a evalua capacitatea sulfatului de hidrazină de a corecta metabolismul anormal al glucozei asociat cu scăderea în greutate la pacienții cu cancer.[60] Treizeci și opt pacienți cu evoluție avansată a cancerului si pierderea in greutate au suferit o evaluare initiala 3 zile fiecare pacient,incluzând glucoza orală ,testarea toleranței la glucoza și rata totală de producție a glucozei- evaluarea prin perfuzie de 6-3H-glucoză. depa 30 zile administrare fie placebo, fie hidrazina-sulfat într-o doză de 60 mg, de 3 ori pe zi, această evaluare a pacienților a fost repetată. La evaluarea finală, toleranța anormală la glucoză a fost semnificativ îmbunătățită la pacienții cărora li sa administrat sulfat de hidrazină comparativ cu placebo. În plus, rata producției totale de glucoză a scăzut semnificativ după 30 de zile de hidrazinsulfat în comparație cu tratamentul cu placebo (2,46 mg / kg / min. 3,07 mg / kg / min, respectiv, P <0,05).
Într-o serie recent expusă de pacienți cu cancer de către tratamentul cu sulfat hidrazină, a fost observată o asociere între îmbunătățirea toleranței la glucoză și întreținerea greutății.[61]
Capacitatea sulfatului de hidrazină de a influența paciențiicu pierderea în greutate in ceea ce priveste anormali ale metabolizarii de glucoză și cancerul sugerează un studiu suplimentar al acestui agent, în special în studiile prospective clinice corelate metabolice, nutriționale și parametrii clinici ai rezultatelor în populațiile de pacienți omogene. Corectarea metabolismului anormal asociat cu cașexia cancerului utilizând hidrazinsulfat sau alt agent poate provoca, prin urmare, o abordare alternativă a furnizării suportului nutrițional la pacientul cu cancer, cu pierdere în greutate(CASEXIE).
REFERINTE
I. DeWys WD, Beg C. Lavin PT et al. Prognostic effect of weight
loss prior to chemotherapy in cancer patients. Am J Med 1980;
2. Costa G, Lane WW, Vincent RG, Siebold JA, Aragon M, Bewley
PT. Weight loss and cachexia in lung cancer. Nutri Cancer 198 1; 2:98 – 103.
3. Freeman M. Frankmann C, Beck J. Valdivieso M. Prognostic
nutrition factors in lung cancer patients. J Parent Ent Nuir 1982;
61122-127.
4. Pareria ME, Conrad EJ, Hicks W, Elman R. Clinical response
and changes in nitrogen balance, body weight, plasma proteins and
hemoglobin following tube feeding in cancer cachexia. Cancer 1955;
5. Terepka AR, Waterhouse C. Metabolic observations during
forced feeding of patients with cancer. Am JMed 1956; 20:235-238.
6. Aker SN. Oral feedings in the cancer patient. Cancer 1979;
7. Block JB, Chlebowslu RT, Herrold JN. Continuous enteric alimentation
with a blenderized formula in cancer cachexia. Clin Oncol
8. Copeland EM, Macfayden BV, Dudrick SJ. Effect of hyperalimentation
on established delayed hypersensitivity in the cancer patient.
Ann Surg 1976; 184160-64.
9. lssel BF, Valdievieso M, Zaren HA et al. Protection against
chemotherapy toxicity by 1V hyperalimentation. Cancer Treat Rep
1978: 62:1139- 1143.
10. Popp MB, Fisher RI, Wesley R ei al. A prospective, randomized
study of adjuvant parenteral nutrition in the treatment of advanced
diffuse lymphoma: Influence on survival. Surgery 1981; 90: 195-202.
1 1. Levine AS, Brennan MF, Ramu A, Fisher RI, Pizzo PA, Glaubiger
DL. Controlled clinical trials of nutritional intervention as an
adjuvant to chemotherapy, with a comment on nutrition and drug
resistance. Cancer Res 1982; 42:774~-781s.
12. Nixon DW, Moffitt S, Lawson DH et al. Total parenteral nutrition
as an adjunct to chemotherapy of metastatic colorectal cancer.
Cance! l’reai Rep 1981: 651121-128.
13. Jordan WM, Valdievieso M, Frankmann C et al. Treatment of
advanced adenocarcinoma of the lung with ftorafur, doxorubicin, cyclophosphamide,
and cisplatin (FACP) and intensive IV hyperalimentation.
Cancer Treal Rep 1981; 65:197-205.
14. Samuels ML, Selig DE, Ogden S et al. IV hyperalimentation and
chemotherapy for Stage I1 testicular cancer: a randomized study.
Cancer Treat Rep 1981; 68:615-627.
15. Brennan MF. Total parenteral nutrition in the cancer patient. N
Engl JMed 1981; 305:375-382.
16. Copeland EM. Intravenous hyperalimentation and chemotherapy:
An update. J Parent Ent Nutr 1982; 6:236-239.
17. Darbinian JA, Coulston AM. Parenteral nutrition in cancer
therapy: A useful adjunct? J Am Dietetic Assoc 1983; 82:493-498.
18. Chlebowski RT, Heber D, Block JB. Lung cancer cachexia. In:
Greco FA, ed. Biology and Management of Lung Cancer. Boston:
Martinus Nijhoff Publishers, 1983; 125- 142.
19. Valdievieso M, Bodey GP, Benjamin RS et al. Role of intravenous
hyperalimentation as an adjunct to intensive chemotherapy for
small cell bronchogenic carcinoma. Cancer Treat Rep 198 I; 65(Suppl
20. Serrou B, Cupissol D, Plagne R et al. Follow-up ofa randomized
trial for rat cell carcinoma evaluating the efficacy of peripheral intravenous
nutrition (PIVN) as adjunct treatment. Recent Results Cancer
Res 1982; 80:246-253.
21. Donaldson SS, Wesley MN, Ghavimi F et al. A prospective
randomized clinical trial of total parenteral nutrition in children with
cancer. Med Pediair Oncol 1982; 10: I29 – 139.
22. Van Eys J, Copeland EM, Can& A et al. A randomized controlled
clinical trial of hyperalimentation in children with metastatic
malignancies. Med Pediatr Oncol 1980; 8:63-73.
23. Brennan MF. Uncomplicated starvation versus cancer ca- chexia. Cancer Res 1977; 37:2359-2362.
24. Bennegard K, Eden E, Ekman L, Schersten T, Lundholm K.
Metabolic response of whole body and peripheral tissues to enteral
nutrition in weight-losing cancer and noncancer patients. Gastroenterology
1983; 85:92-99.
25. Muller JM, Dienst C, Brenner U, Pichlmaier H. Preoperative
parenteral feeding in patients with gastrointestinal carcinoma. Lancet
26. Williams RHP, Heatley RV, Lewis MH, Hughes LE. A randomized
controlled trial of preoperative intravenous nutrition in patients
with stomach cancer. Br JSurg 1976; 63:667-671.
27. Silberman H. Critical evaluation of the role of nutritional sup
port before surgery in improving postoperative outcome. Cancer (In
press).
28. Meguid MM. Indications for nutritional support after surgery in
the patient with cancer. Cancer (In press).
29. de Vries EG, Mulder MH, Houwen 9, de Vries-Hospers HG.
Enteral nutrition by nasogastric tube in adult patients treated with
intensive chemotherapy for acute leukemia. Am J CIin Nutr 1982;
30. Hays DM, Memtt RJ, White L, Ashley J, Siege1 SE. Effect of
total parenteral nutrition in marrow recovery during induction therapy
for acute nonlymphocytic leukemia in childhood. Med Pediatr
Onc 1983; 11:134-140.
3 I. Popp MB, Wagner SC, Brito OJ. Host and tumor responses to
increasing levels of intravenous nutritional support. Surgery 1983;
32. Buzby GP, Mullen JL, Stein TP, Miller EE, Hobbs C1, Rosato
EF. Host-tumor interaction and nutrient supply. Cancer 1980;
33. Goodgame JTJR, Lowry SF, Brennan MF. Nutritional manip
ulations and tumor growth: 11. The effects of intravenous feeding. Am J
Clin Nuir 1979; 32:2285-2294.
34. Kishi T, Iwasawa Y, Hirosh I, Chibata J. Nutritional responses
oftumor-bearing rats to oral or intravenous feeding. J Parent Ent Nutr
35. Cameron 1L. Effect oftotal parenteral nutrition on tumor-host
responses in rats. Cancer Treat Rep 1981; 65(Suppl 5):93-99.
36. Daly JM, Reynolds HM, Rowlands BJ, Dudrick SJ, Copeland
EM 111. Tumor growth in experimental animals. Nutritional manipulation
and chemotherapeutic response in the rat. Ann Surg 1983;
37. Torosian MH, Mullen JL, Miller EE, Wagner KM, Stein TP,
Buzby GP. Adjuvant, pulse total parenteral nutrition and tumor re-
5):145- 150.
1982;
272 CANCER January I Supplement 1985 Vol. 55
sponse to cycle-specific and cycle nonspecific chemotherapy. Surgery
38. Fenninger LD, Mider GB. Energy and nitrogen metabolism in
cancer. Adv Cancer Res 1954; 2:229-532.
39. Chlebowski RT, Heber D. Hypogonadism in male patients with
metastatic cancer prior to treatment. Cancer Res 1982; 42:2495 –
2498.
40. Theologides A. Pathogenesis of cachexia in cancer. Cancer
41. Greenway B, Iqbal MJ, Johnson PJ, Williams R. Low serum
testosterone concentrations in patients with carcinoma of the pancreas.
Er .Wed J 1983; 286:93-95.
42. Recchione C, Galante E, Secreto G, Cavalleri A, Dati V. Abnormal
serum hormone levels in lung cancer. Tumori 1983; 69:293-398.
43. Chiavina YD, Tyutyunova AM, Chilingaryants SG. Correlation
between the conditions of steroid balance and survival times of
radically operated lung cancer patients. Vopr Onkol1983; 29:46- 50.
44. Chlebowski RT, Herrold J, Richardson B, Block JB. Effects of
decadurabolin in patients with advanced non-small cell lung cancer.
Clin Res 1982: 23541.
45. Edelstyn GA, Macrae KD, MacDonald FM. Improvement of
life quality in cancer patients undergoing chemotherapy. Clin Oncol
46. Spiers ASD, DeVita SF, Allar MJ, Richards S, Sedransk N.
Beneficial effects of an anabolic steroid during cytostatic chemotherapy
for metastatic cancer. J ‘Wed 198 I; 12:433-442.
47. Lelli G. Angelelli B, Giambiasi ME et a/. The anabolic effect of
high dose medoxyprogesterone acetate in oncology. Pharm Res Com
48. Rohdenburg GL, Bernhard A, Krehbiel 0. Sugar tolerance in
cancer. JAMA 1919; 72:1528- 1529.
49. Holyroyde CP, Reichard GA. Carbohydrate metabolism in
cancer cachexia. Cancer Treat Rep 1982: 65:55-59.
50. Chlebowski RT. Heber D, Block IB. Serial assessment of glucose
metabolism in patients with cancer cachexia. Clin Res 1982;
30:69A.
51. Lundholm K, Edstrom S, Karlberg I, Ekman L, Schersten T.
Glucose turnover, gluconeogenesis from glycerol and estimation of net
glucose cycling in cancer patients. Cancer 1982; 50: 1142- I 150.
52. Heber D, Chlebowski RT, Ishibashi DE, Herrold JN, Block JB.
Abnormalities in glucose and protein metabolism in noncachectic
lung cancer patients. Cuncer Res 1982; 42:48 15-4819.
53. Gold J. Cancer cachexia and gluconeogenesis. Ann NYAcadSci
54. Schien PS, Kisner D, Haller D, Blecher M, Hamosh M. Cachexia
of malignancy: Potential role of insulin in nutritional management.
Cancer 1979; 43:2070-2076.
55. Ray PD, Hanson RL, Lardy HA. Inhibition by hydrazine of
gluconeogenesis in rat. J. Biol Chem 1970; 245:690-696.
56. Gershanovich ML, Filov VA. Hydrazine sulfate in late stage
cancer: completion of initial clinical trials in 225 evaluable patients.
Proc Am Assoc Cancer Res 1979; 20:240.
57. Gold J. Use of hydrazine sulfate in terminal and pre-terminal
cancer patients: Results of investigational new drug (IND) study in 84
evaluable patients. Oncology 1975: 32: 1 – 10.
58. Lerner HJ, Regelson W. Clinical trial of hydrazine sulfate in
solid tumors. Cancer Treai Rep 1976; 60:959-960.
59. Spremulli E, Wampler GL, Regelson W. Clinical study of hydrazine
sulfate in advanced cancer patients. Cancer Chernofherrn
Pharm 1979; 3: 12 1 – 124.
60. Chlebowski RT, Heber D, Richardson B. Block JB. Influence of
hydrazine sulfate on abnormal carbohydrate metabolism in cancer
patients with weight loss. Cancer Res 1984; 442357-861.
6 I. Chlebowski RT, Heber D, Richardson B et al. Association between
improved carbohydrate metabolism and weight maintenance in
hydrazine sulfate treated patients with cancer cachexia. Pruc Am Assoc
Clin Oncol 1983; 2:C-372.
62. Nixon DW. Hyperalimentation in the undernourished cancer
patient. Cancer Res 1982; 42(Suppl):727~-728s.
63. Mashburn LT, Robertson JT. Diet therapy as a supplement to
surgery and radiation for treatment of gliomas. Proc Am Assoc Cancer
Res 1982; 23:550.
TRATAMENTE CANCER EFICIENTE, NON - toxice 
Pingback: Teoria metabolică a cancerului vs teoria genetica și prevenirea și vindecarea cancerului | TRATAMENTE CANCER EFICIENTE, NON - toxice