Rezultatele căutări pentru: ALOE ARBORESCENS

Un studiu randomizat al chimioterapiei comparativ cu biochimoterapia cu chimioterapie plus Aloe arborescens la pacienții cu cancer metastatic.

Studiu controlat randomizat

Lissoni P, și colab. In Vivo. 2009 Jan-Feb.

Abstract

Contextul: Progresele recente în analiza imunobiologiei tumorale sugerează posibilitatea de a manipula biologic eficacitatea și toxicitatea chimioterapiei de cancer prin substanțe imunomodulatoare endogene sau exogene. Aloe arborecens  este una dintre cele mai importante plante care prezintă activitate anticanceroasă și proprietatea antineoplazică se datorează cel puțin trei mecanisme diferite, bazate pe efecte antiproliferative, imunostimulatoare și antioxidante. Acțiunea antiproliferativă este determinată de molecule antracenice și antrachinonice, în timp ce activitatea imunostimulatoare se datorează în principal acemannanului.

PACIENȚII ȘI METODELE: Un studiu a fost planificat pentru a include 240 de pacienți cu tumori solide metastatice care au fost randomizați pentru a primi chimioterapie cu sau fără Aloe arborescens. Conform histotipului tumoral și statusului clinic, pacienții cu cancer pulmonar au fost tratați cu cisplatină și etopozidă sau vinorelbină săptămânală, pacienții cu cancer colorectal au primit oxaliplatin plus 5-fluorouracil (5-FU), pacienții cu cancer gastric au fost tratați cu pacienți săptămânal cu 5-FU și cu cancer pancreatic a primit gemcitabină săptămânală. Aloe a fost administrat oral la 10 ml de trei ori pe zi.

REZULTATE: Procentul ambelor regresii tumorale obiective și controlul bolii a fost semnificativ mai mare la pacienții tratați concomitent cu Aloe arborescens decât în ​​cazul chimioterapiei singure, precum și procentul pacienților cu supraviețuire de 3 ani.

CONCLUZIE: Acest studiu pare să sugereze că Aloe arborescens poate fi asociat cu succes cu chimioterapia pentru a-și crește eficacitatea în ceea ce privește atât rata de regresie a tumorii cât și timpul de supraviețuire.

PMID

19368145 [Indexat pentru MEDLINE]

Text complet

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/19368145

Un studiu clinic uman randomizat al chimioterapiei comparativ cu biochimoterapia cu chimioterapie plus Aloe arborescens la pacienții cu cancer metastatic

FUNDAL:

Progresele recente în analiza imunobiologiei tumorale sugerează posibilitatea de a manipula biologic eficacitatea și toxicitatea chimioterapiei de cancer prin substanțe imunomodulatoare endogene sau exogene. Aloe ARBORESCENS este una dintre cele mai importante plante care prezintă activitate anticanceroasă și proprietatea antineoplazică se datorează a cel puțin trei mecanisme diferite, bazate pe efecte antiproliferative, imunostimulatoare și antioxidante. Acțiunea antiproliferativă este determinată de molecule antracenice și antrachinonice, în timp ce activitatea imunostimulatoare se datorează în principal acemannanului.

PACIENȚI ȘI METODE:

Un studiu clinic uman a fost planificat pentru a include 240 de pacienți bolnavi cancer cu tumori solide metastatice, care au fost randomizați să primească chimioterapie cu sau fără Aloe ARBORESCENS . Conform histotipului tumoral și statusului clinic, pacienții cu cancer pulmonar au fost tratați cu cisplatină și etopozidă sau vinorelbină săptămânală, pacienții cu cancer colorectal au primit oxaliplatin plus 5-fluorouracil (5-FU), pacienții cu cancer gastric au fost tratați cu pacienți săptămânal cu 5-FU și cu cancer pancreatic a primit gemcitabină săptămânală. Aloe a fost administrat oral la DOAR 10 ml de trei ori pe zi.

REZULTATE:

Procentul regresiilor tumorale obiective și al controlului bolii a fost semnificativ mai mare la pacienții tratați concomitent cu Aloe ARBORESCENS decât în ​​cazul chimioterapiei singure/individual, precum și la procentul pacienților cu supraviețuire de 3 ani.

CONCLUZIE:

Acest studiu pare să sugereze că Aloe Arborescens poate fi asociata cu succes cu chimioterapia pentru a-și crește eficacitatea atât în ​​ceea ce privește rata de regresie a tumorii, cât și timpul de supraviețuire a bolnavilor cancer metastatic.

PMID: 19368145

Text complet gratuit

In Vivo. 2009 ianuarie-februarie; 23 (1): 171-5.
Un studiu randomizat al chimioterapiei comparativ cu biochimoterapia cu chimioterapie plus Aloe arborescens la pacienții cu cancer metastatic.

Informatia autorului

1
Divizia de Radiologie Oncologie, Spitalul Sf. Gerardo, Monza, Milano, Italia. p.lissoni@hsgerardo.org

Tratament cancer Aloe Arborescens si miere

Tratament cancer  Aloe Arborescens  si miere

Disponibil de mulţi ani şi a fost dovedit a fi foarte eficient la pacientii cu cancere avansate, tratamentul cancer cu Aloe Arborescens e originar din Brazilia, apoi a călătorit în Europa şi în cele din urmă în SUA.

Folosit si de institutele Ed skilling si Hope4Cancer si probabil de multe alte institute ce doresc o abordare cat mai completa, care sa maximizeze sansele unui bolnav de cancer.

Protocolul este conceput pentru a supraîncărca/suprapotenta sistemul imunitar rapid. (deci este bine daca se iau si enzime proteolitice cu acest tratament) Dar indiferent cum functioneaza asupra cancerului, scapă de celulele canceroase în condiţii de siguranţă şi inunda corpul cu super-nutrienti (energie pentru cele sanatoase).

Mai multe cărţi au fost scrise despre acest tratament cancer cu Aloe si miere.Un preot catolic, Romano Zago, a dezvoltat protocolul cancer oficial şi a scris cartea despre istoric de vindecare şi detalii de utilizare a acestuia. Această carte se numeşte: „Cancerul poate fi vindecat”! Cartea are o lista lunga de studii de caz impresionante pentru diferite tipuri de cancer.Parintele Romano Zago prezintă mai multe substanţe nutritive din plante şi demonstrează că este extrem de non-toxic. Ar fi foarte dificil, dacă nu imposibil, supradozajul la acest produs!!!

Deoarece acesta este un produs pur de plante (cu miere şi un distilat), acesta poate fi adăugat la orice alt tratament alternativ de cancer. De fapt, acest tratament cancer este evaluat ca pentru cancere  stadiul 4 „Etapa IV”, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie adaugat la combinatiile puternice de tratamente alternative pentru  cancere stadiul 4 „Etapa IV”  O versiune de înaltă calitate comercială a produsului este disponibila pentru achiziţionare pe Internet. Cu toate acestea, chiar şi cu versiunea comerciala există încă un număr semnificativ de norme foarte importante de urmat! Normele privind utilizarea versiunea comerciala, care este ceea ce majoritatea oamenilor vor face, sunt discutate în acest articol.

Recomandat insa sa faceti dvs acasa nu sa achizitionati acest tratament cancer. Planta este extrem de accesibila si comuna! Mai comuna decat Aloe Vera(Atentie:A nu se confunda cu Aloe Vera).Am descoperit surprins  ca aveam in casa asa ceva, mama fiind iubitoare de flori si plante Va puteti interesa la o florarie dar atentie :planta mai batrana de 3-4 ani.

Un furnizor de ALOE plante batrane este dat prin comentariu la sfarsit si, daca mai stiti si altii, rog sa aduceti cate un comentariu.

INSTRUCTIUNI PREGATIRE

Dacă aveţi acces la materialele necesare, formula pentru acest tratament de cancer, care a fost extrem de dovedit in randul pacientilor cu cancer reale, este următoarea:

1)  (500 grame) de miere pură ECOLOGICA/de tara. Miere sintetica /rafinata, nu ar trebui să fie utilizata.

2) 350 de grame (.77 lbs) de frunze batrane de Aloe arborescens (în general, 3 sau 4 frunze, în funcţie de mărimea acestora),

3) Un distilat pentru a păstra produsul şi deschide calea pentru tratamentul principal pentru a ajunge in tot corpul (prin dilatarea vaselor de sânge). Distilat este putin (aproximativ 1% din formula), dar foarte important, o parte medicament a acestui protocol. Numai 40 la 50 ml (6-8 lingurite) este folosit. Acesta este, în general, un alcool cat mai pur( „tuica”,” palinca”..).

Când e făcut de la zero, această combinaţie se amestecă împreună într-un blender.

Indepartati praful si alte impuritati de pe frunze, dar NU folositi apa.

Indepartati tepii cu un cutit.

Pentru a ajuta blenderului, se taie frunzele în bucăţi, ca şi cum pregăteşte un amestec normal, si se amesteca cele trei componente împreună. Amestecati bine, mărunţiti toate materialele. În aproximativ un minut (în funcţie de puterea aparatului), un fel de amestec  verde este produs, şi  gata!

IMPORTANT:

1. Miere ecologica, de tara. Cu rol primar de a fi „capturata” și absorbita  de 15-17ori mai mult de celule canceroase decat celulele normale, mierea  poartă diferit substanțe  imunomodulatoare din Aloe(Aloctin, Aloe-mannano, și zinc) la- foarte delicatele  limfociteT gamma delta.Vulnerabilitatea extremă a acestor celule ale sistemului imunitar foarte delicate trebuie luata în considerare, și este de ceea ce depinde , în fond, tot răspunsul imun in cascade asupra tumorii(T citotoxice limfocite, Killer, Natural Killer, macrofage, granulocite etc.). Mierea în sine, în cazul în care este de o slabă calitate, ar putea duce la limfocitele T foarte  delicate, substante toxice, chimicale periculoase, cum ar fi pesticide.În plus, mierea poartă Emodin, vitamine și săruri minerale, nu este ușor de activat chiar și de către acele puțini urme de substanțe toxice, cum ar fi clor, Fluoruri, fier, cupru și Aluminiu (care sunt adesea înproduse farmaceutice), dar și: cadmiu, pesticide, ingrasaminte, conservanți și chimicaleaditivi.

2) Preparatul trebuie să fie alcătuit din frunze întregi de Aloe, și nu numai din gel, deoarece  temofologia frunzelor este formata din trei materiale diferite, toate farmacologic utile: cuticula exterioara, care este verde și are fețe ascuțite, formate din fibre celuloase; intermediarul strat pericyclic în cazul în care seva este gălbuiw și amara (din care Antrachinon Aloctin A și B, Emodin și chiar antrachinonă sunt derivate); și, în final tesutul spongios din interiorul unde este gelul în sine( din care sunt derivate polizaharidele, inclusiv Aloe-mannano).

3) Frunzele trebuie să fie luate din plante care sunt cel puțin 3-4 ani, și nu trebuie să includă orice frunze centraleadica fara  cele care au o pătare clara(lipsa tepi), sau orice frunze mari, dacă acestea sunt prea galbene, uscat sau rupt.Plantele tinere care au frunze cu pătare clar trebuie să fie utilizate nu.

4) Frunzele trebuie să fie tăiate de la baza, eliminând vârful, baza în sine și spinii laterali, inclusiv  marginea de 4-5 milimetri a frunzei. Fiecare frunză trebuie să fie tăiata cruce în  benzi de 2 centimetri.

5) Bucățile de frunze trebuie să fie liquidized cu miere ecologică și un distilat (uscat, distilat, nu fermentat,de bună calitate, fara aditivi)într-un container realizat dintr-un material  adecvat, care este fără aluminiu sau fier (care dezactiveaza  Vitamina E și  alte substanțe din planta).Liquidizer ar putea fi, probabil, din oțel inoxidabil (un studiu în prezent  în curs); trebuie să fie sterilizate prin căldură și nu prin utilizarea dezinfectantelor chimice sau alte substanțe cum ar fi clorul (care dezactivează diferite substanțe prezente în Aloe, chiar dacă există doar o urmă utilizat).

6) Raportul de greutate dintre frunza și mierea trebuie să fie de 1: 2, în cazul Aloe arborescens; și 3: 2 în cazul Aloe vera, deoarece acesta din urmă este de 3 ori mai puțin bogată în principii active, comparativ cu Aloe arborescens.Astfel, de exemplu, la 50-60 de grame de Aloe arborescens frunze, 100-120 grame sau până la un maxim de se adaugă aproximativ 150-200 de grame de miere pură.Vice versa, cu Aloe vera (a căror utilizare nu este recomandabil), cel puțin 150-180 de grame de frunze trebuie să fi folosit înainte de a adăuga 100-120 grame până la aproximativ 150-200 de grame de miere pură.În ambele cazuri, trebuie să se adauge spiritul, egală cu 5-12 cm, până când se obține o cremă omogenă. Bis-carboxyle

7) La amestec, deja preparat într-o cremă, trebuie apoi adăugate germaniu sescvioxid (germaniu organic), sau germaniu anorganic poate fi adăugat direct în sol nisipos în care planta este crescut, deoarece este bine cunoscut faptul că îmbogățirea solului cu germaniu mareste capacitatea terapeutică a plantei, având în vedere avantajele pe care le cunoaștem despre  acest element (vezi Capitolul 3).Notă: Germaniu anorganic este toxic. Dacă este absorbită de plantă devine organică (non-toxic).

DOZAJ

Dozele sunt măsurate în linguri, ceea ce înseamnă o lingura este o singură doză. Persoana ia o doză, de trei ori pe zi (adică de trei linguri pe zi). Dozele sunt luate la 10 la 20 de minute înainte de masă. Cu alte cuvinte, dozele sunt luate pe stomacul gol şi nimic altceva nu este luată pentru cel puţin 10 minute, dar de preferinţă de 20 sau 30 de minute. Doza zilnică trebuie să fie luate de 10  zile DA, 10 zile NU, 10 zile DA , 10 NU, etc până cand pacientul cu cancer, şi-a recâştigat puterea si simte cancerul in remisie completa.

O persoană poate lua acest protocol fără zile de odihnă, dacă doresc acest lucru. Este important ca pacientul să nu se oprească până când cancerul nu este complet in remisie. În caz contrar, cancerul va reveni probabil.

Mai multe reguli pentru utilizare 

Se agită foarte bine flaconul inainte de turna intr-o lingura.

Produsul nu trebuie să vină în contact direct cu lumina soarelui. De fapt, atunci când ia produs încearcă să evite orice tip de lumină cât mai mult posibil. De exemplu, după ce se toarnă în produsul lingura se bea imediat. În general, ar trebui să fie stocate într-un loc răcoros, întunecat. De exemplu, poate fi depozitat într-un frigider. Deoarece uşa de la frigider se va deschide probabil de mai multe ori, recipientul sa nu fie transparent! (se poate inveli un borcan sticla in hartie intunecata de exemplu)

Acest tratament va curata organismul dumneavoastră(detoxifiere). Ca la orice tratament cancer, care elibereaza toxine pot exista unele experiente neplacute.

O gama larga de simptome de detoxifiere pot fi experimentate cu acest tratament cancer cu rol imunostimulator, antibiotic si nu numai

Dacă, după luarea tratamentului 40 zile consecutive sau 80 alternativ (10 DA 10 NU), şi nu s-a îndeplinit obiectivul dvs.(remisia), atunci doza dubla până când va atingeti obiectivul .

Acest protocol va funcţiona pe orice tip de cancer (cancerul osos, cancer la creier, etc,) si va ajuta chiar si cu durererile cancer în multe cazuri

Avand rol detoxifiant, imunostimulator, antibiotic si nu numai ,acest tratament cancer pe baza de miere poate fi adaugat la orice combinatie tratamente alternative cancer

Bioactivați proveniți din plante în leziunile mucoasei orale: un accent cheie pe curcumina, licopen musetel, aloe vera , ceai verde, cafea

Abstract

Leziunile mucoaselor orale au numeroase etiologii, inclusiv infecțiile virale sau bacteriene, traume sau iritații locale, tulburări sistemice și chiar consumul excesiv de alcool și tutun. Cunoașterea populară a plantelor medicinale și a fitochimicalelor în tratamentul leziunilor mucoaselor orale a câștigat o atenție deosebită în rândul comunității științifice. Astfel, această revizuire urmărește să ofere o scurtă trecere în revistă a cunoștințelor tradiționale ale plantelor în tratamentul leziunilor mucoasei bucale. Această revizuire a fost efectuată prin rapoarte de consultanță între 2008 și 2018 ale PubMed (Medline), Web of Science, Embase, Scopus, Cochrane Database, Science Direct și Google Scholar. Cuvintele cheie alese au fost plante, fitochimice, mucoase orale, leucoplazie, lichen planus oral și sănătate orală. Un accent deosebit a fost acordat anumitor plante (de exemplu, mușețel, Aloe vera , ceai verde și cofee ) și bioactivați proveniți din plante (de exemplu, curcumina, licopenul) cu activitate leziunilor mucoaselor orale. În cele din urmă, studiile preclinice (in vitro și in vivo) și studiile clinice care au examinat atât siguranța și eficacitatea plantelor medicinale cât și a produselor fitochimice derivate din acestea au fost, de asemenea, abordate cu atenție.

1. Introducere

Leziunile mucoase orale (OML) au fost definite ca orice modificare anormală a suprafeței mucoasei orale, care apar ca trăsături pigmentate, ulcerative, roșii și albe sau orice variante de inflamație sau defecte de dezvoltare [ 1 ]. Leziunile mucoaselor orale au mulți factori predispozanți, incluzând infecții (virusuri, bacterii, paraziți, ciuperci), deficiențe ale sistemului imunitar și / sau fizic, neoplazie, boală sistemică, traume, precum și îmbătrânirea și comportamentele cronice consumul de alcool și tutun) [ 2 ]. În 2003, OML a fost considerată una dintre principalele probleme de sănătate publică la nivel mondial de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [ 3 ]. De fapt, sa sugerat că mucoasa orală poate reflecta sănătatea generală a pacientului [ 4 ].

Au fost identificate mai mult de 200 de afecțiuni mucoase [ 5 ]. Cele mai importante sunt leucoplazia, eritroplazia, lichen planusul oral și reacțiile lichenoide, hiperplazia epitelială focală, neoplazia exotică (fibromul oral și papilomul scuamos / verucile orale), herpesul și leziunile aftoase, leziunile legate de tutun (leziunile albe asociate tutunului fără fum și stomatita de nicotină), ulcerații nespecifice (definite ca pierderi epiteliale), candidoză, ulcere traumatice și limbaj geografic [ 6 ]. Mucoasa orală este un mediu foarte răspândit, diversificat și dinamic, care, deși este foarte accesibil, prezintă adevărate provocări pentru administrarea orală a medicamentelor [ 7 ]. Deoarece steroizii și alte medicamente utilizate frecvent pentru a trata diferite afecțiuni orale prezintă mai multe efecte secundare, oamenii de știință caută alte metode cu potență echivalentă și efecte secundare puțin sau deloc [ 8 ].

Cunoștințele tradiționale despre plantele medicinale utilizate în scopuri de sănătate diferite au atras atenția comunității științifice din cauza eficienței lor în tratarea multor boli [ 9 , 10 , 11 , 12 , 13 , 14 , 15 ] . Există numeroase rapoarte privind utilizarea produselor naturale și a bioactivelor lor derivate, numite adesea fitochimice, în tratamentul bolilor orale [ 16 , 17 , 18 ]. Sa demonstrat că plantele medicinale bogate în mai mulți constituenți chimici sunt foarte eficienți în tratamentul OML. În acest sens, pe baza aspectelor evidențiate mai sus, prezenta revizuire își propune să ofere o relație strânsă între bioacizii proveniți din plante și eficacitatea tratamentului OML. Un accent deosebit a fost acordat și bioactivelor derivate din plante cu activitate leziunilor mucoaselor orale, cu accent special pe curcumină, licopen, musetel, Aloe vera , ceai verde și Coffea . În cele din urmă, studiile preclinice (in vitro și in vivo) și studiile clinice care au examinat siguranța și eficacitatea acestor plante medicinale și a bioactivălor derivate ale acestora au fost, de asemenea, examinate cu atenție.

2. Metodologia cercetării

Având în vedere accentul principal al acestei lucrări: o Validarea utilizării tradiționale a plantelor medicinale și a bioactivaților lor derivați în tratamentul OML, prezenta revizuire a fost efectuată consultând PubMed (Medline), Web of Science, Embase, Scopus, Cochrane Database, Science Direct și bazele de date Google Scholar (ca motor de căutare) pentru a prelua cele mai recente articole despre acest subiect. Au fost luate în considerare următoarele cuvinte cheie: plante, fitochimice, mucoase orale, leucoplazie, lichen planus oral și sănătate orală. Toate articolele au fost analizate cu atenție de către autori pentru a le evalua punctele forte și punctele slabe și pentru a selecta cele mai utile în scopul revizuirii, acordând prioritate articolelor publicate între 2008 și 2018.

3. Cunoștințe tradiționale privind utilizarea plantelor împotriva leziunilor mucoasei orale

Plantele medicinale au fost folosite ca remedii folclorice din cele mai vechi timpuri și în multe părți ale lumii. În mod specific, aplicațiile lor terapeutice în bolile orale includ vindecarea rănilor, beneficii antiinflamatorii, analgezice, antioxidante și antimicrobiene. Numeroase rapoarte au arătat potențialul efectiv al bioactivă derivată din plante în tratamentul OML, incluzând stomatita aftoasă recurentă, mucozita cauzată de radioterapie și chimioterapie, leucoplazia erozivă și lichen planus oral. Aceste atribute fitofarmacologice au fost documentate în sisteme tradiționale distincte, cum ar fi chineză, ayurveda și medicina persană.

3.1. Medicină tradițională chinezească

Medicamentul din China pe bază de plante a fost folosit de foarte mult timp în tratamentul bolilor orale. În general, fiecare medicament pe bază de plante este o combinație de câteva plante medicinale. Astfel, în tratamentul OML, este posibil să se găsească diferite preparate de amestecuri de plante medicinale. Liuwei Dihuang este alcătuită din șase ingrediente extrase din Rehmannia glutinosa , Cornus officinalis , Dioscorea opposita , Alisma orientalis , Poria cocos și Paeonia suffruticosa . Granulația pentru vindecarea stomatitei este un amestec de plante de Asparagus cochinchinensis , Ophiopogon japonicus , Scrophularia ningpoensis , Lonicera japonica și Glycyrrhiza uralensis, indicat pentru stomatită [ 19 ]. Un alt preparat este Xianhuayin, un collutor (apa de gura), eficient pentru tratarea leziunilor premaligne bucale sau bucale.Xianhuayin este un decoction format din Phellodendrona murense , Amomum villosum , Sclerotium poriaeHelianthus și Glycyrrhiza glabra , unde componenta principală a G. glabra este zirconul de zinc, care facilitează regenerarea celulelor epiteliale [ 20 ]. Cu toate acestea, este posibil, de asemenea, să găsim în medicina chineză preparate din plante constând dintr-o singură plante medicinale în tratamentul leziunilor orale. De exemplu, Salvia miltiorrhiza este un medicament din China pe bază de plante care a fost utilizat împotriva creșterii celulelor tumorale, inflamației și oxidării [ 21 ]. Salvia miltiorrhiza a fost utilizată în tratamentul sclerodermiei (o tulburare mai puțin frecventă caracterizată prin îngroșarea sau întărirea pielii și fibroza țesuturilor implicate) [ 22 ]. Achyrantes bidentata și Achyrantes aspera extracte alcoolice sunt adesea folosite în tratamentul aphtha (gargled), deoarece au demonstrat efecte semnificative de vindecare a ranilor [ 23 ]. Salvia officinalis, Matricaria chamomilla, A. vera și Gentiana lutea au fost de asemenea utilizate în medicina tradițională chineză ca formule din plante în tratamentul ulcerațiilor orale. Acestea sunt adesea selectate pentru a fi utilizate împotriva mucozitei induse de chimioterapie, sub formă de perfuzii unice pentru gargară sau aplicare locală [ 24 ].

3.2. Ayurveda, sistemul tradițional indian de medicină

Medicina indiană pe bază de plante are, de asemenea, o mie de ani de cunoștințe tradiționale bogate în tratarea și gestionarea rănilor. Dintre varietatea largă de plante utilizate în tratarea rănilor, este posibilă diferențierea celor destinate tratării leziunilor orale specifice. Aloe vera este o plantă medicinală indigenă găsită în toată India [ 25 ]. Această plantă este eficace în tratamentul ulcerației atetice orale [ 26 ], dar a fost raportată ca având multe alte proprietăți, precum antiulcer, antiseptic, antibacterian, antiinflamator, antioxidant și vindecarea ranilor [ 8,27 ]. Centella asiatica este distribuită în toate câmpiile din India [ 28 ].Această plantă este eficientă în tratamentul ulcerului la nivelul gurii. Ea are un efect remarcabil asupra vindecării rănilor și favorizează creșterea țesutului conjunctiv [ 29 ]. Efectul de vindecare a rănilor a fost atribuit mai multor mecanisme, incluzând activitatea antioxidantă, sinteza colagenului și promovarea angiogenezei [ 30 ]. Curcuma longa este un alt condiment foarte util și vechi folosit în medicina ayurvedică. Extractele cu extracte lungi pot fi utilizate în tratamentul leziunilor cavității orale [ 31 ]. Una dintre cele mai importante componente ale C. longa este curcumina, un antioxidant puternic. De asemenea, C. longa are efecte proeminente antiinflamatorii, antibacteriene și vindecarea rănilor [ 32 ]. Emblica officinalis are o proprietate interesantă antioxidantă și astringentă și sa dovedit a fi eficientă în tratamentul stomatitelor aftoase și a altor tipuri de ulcerații la nivelul gurii [ 33 ]. Tinospora cordifolia are efecte antiinflamatorii, antioxidante și imunomodulatoare. Această plantă poate reduce severitatea mucozitei la pacienții cu radioterapie [ 34 ]. Frunzele Jasminum grandiflorum sunt utilizate pe scară largă în tratamentul stomatitelor ulcerative și a plăgilor orale, în strânsă legătură cu proprietățile lor antioxidante [ 32 ].

3.3. Medicina tradițională persană

Tratamentul rănilor este, de asemenea, o caracteristică importantă în medicina tradițională persană, unde unele plante pot fi utilizate efectiv pentru a trata bolile cavității bucale. Lawsonia alba este folosită ca un decoct de clătire în tratamentul aftei. Efectul său de vindecare a rănilor este mediată prin activitățile sale antiinflamatorii, antioxidante și antibacteriene [ 35 ]. Punica granatum este de asemenea utilizat ca un decoct de clătire cu oțet pentru tratarea aftei prin activitățile sale antiinflamatorii, antioxidante și antibacteriene [ 36 , 37 ]. În cele din urmă, extractul de semințe Vitis vinifera prezintă, de asemenea, efecte antiinflamatorii și antioxidante [ 38 ].

4. Curcumina, licopenul, mușețelul, aloe vera , ceaiul verde și cafeaua în leziunile mucoasei orale: o scurtă trecere în revistă

Gura este considerată gateway organism uman, cu multe funcții, inclusiv nutriție, comunicare (vorbire) și expresie facială [ 39 ]. În ultimele decenii, a existat un interes crescând în evaluarea efectelor terapeutice ale plantelor pentru tratamentul leziunilor mucoasei orale [ 40 , 41 ]. Preparatele din plante interacționează prin diferite căi biochimice, care culminează cu potențiale biologice distincte, incluzând efectele antioxidante, analgezice, antiinflamatorii, antifungice, antiseptice și anticancinogene ( Figura 1 ).

Un fișier extern care deține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este biomolecule-09-00106-g001.jpg

Plante și bioactivi derivați din plante în leziunile mucoasei bucale.

Curcumina este un polifenol cunoscut sub numele de turmeric. Principalele sale componente active includ flavonoide și compuși volatili cum ar fi tumerone, atlantone și zingiberone. Dovezile științifice recente au arătat că turmericul, în special curcumina, prezintă efecte antiinflamatorii puternice într-o mare varietate de sisteme țintă [ 42 , 43 , 44 ]. De asemenea, au fost atribuite acestei molecule remarcabile efecte antioxidante, antitumorale, analgezice, imunostimulante, antivirale, antibacteriene și antifungice, precum și o mare capacitate de a lupta împotriva bolilor, cum ar fi diabetul, astmul, alergiile, neurodegenerativul, artrita, ateroscleroza , OML și chiar cancer.

Lycopenul este un pigment carotenoid și natural liposolubil, responsabil pentru culoarea roșie și portocalie a unor fructe și legume. Un factor important care afectează biodisponibilitatea licopenului este sinergia cu alți antioxidanți, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu vitaminele C și E. Toxicitatea carotenoidelor menționată în unele studii observaționale și intervenționale este strâns legată de dozele utilizate și de interacțiunile corespunzătoare. Trebuie remarcat faptul că majoritatea acestor studii au folosit rozătoarele, care absorb mai puțin carotenoidele decât oamenii. De asemenea, concentrațiile ridicate ale unui carotenoid pot interfera cu biodisponibilitatea altora, ducând la dezechilibre, așa cum se întâmplă între β-caroten și licopen [ 45 ].

Chamomile ( Matricaria recutita L.) sunt plante medicinale aparținând familiei Asteraceae și conțin flavonoide, cumarine și uleiuri esențiale cu efect antiseptic, carminativ, sedativ și protector împotriva ulcerului mucoaselor [ 46 , 47 , 48 , 49 , 50 ].

Specii de Aloe vera conțin peste 200 de substanțe biologic active, cum ar fi antrachinonele (barbaloina, izobarbaloina, antranolii, acidul aloetic), vitamine hidrosolubile și liposolubile, minerale, enzime, polizaharide, compuși fenolici și acizi organici cu anti- efecte inflamatorii și imuno-modulare [ 51 , 52 , 5354 , 55 , 56 ]. Lignina este foarte abundentă în pulpa A. Vera și pătrunde cu ușurință în țesuturile epiteliale, transportând și alți compuși, cum ar fi saponinele (glucozide cu activitate de curățare și antiseptică), acidul crisofanic și derivații emodinelor utilizați în tratamentul focarelor de psoriazis și miocoaselor pielii [ 57 ] .

Ceaiul este un produs obținut din frunze și muguri de Camellia sinensis și este cea mai consumată băutură din lume după apă, fiind al doilea doar la apă în popularitate ca băutură [ 58 ]. Aceasta este o sursă importantă de polifenoli cu efecte antioxidante, antiinflamatorii și bactericide renumite [ 59 ].

5. Efecte de leziuni mucoase la nivelul mucoasei in vitro și in vivo

5.1. Curcumina: Efecte asupra carcinogenezei orale a mucoasei și a proprietăților antiinflamatorii

5.1.1. Efecte asupra carcinogenezei mucoase orale

Curcumina modulează căile cheie implicate în inflamație și carcinogeneză [ 42 , 60 ]. Studiile in vivo la șobolani hrăniți cu curcumină la 0,5 g / kg în timpul fazei de inițiere și post-inițiere au prezentat o reducere de 91% a frecvenței carcinomului limbii indusă de 4-nitrochinolin-1-oxid [ 61 ]. În plus, incidența leziunilor orale induse de N -nitrosometilbenzilamină potențial maligne a scăzut ca urmare a administrării curcuminei în timpul fazei de inițiere și post-inițiere [ 62 ]. Într-un alt studiu, în care curcumina a fost administrată singură și în combinație cu ceaiul verde ( C. sinensis ), sa constatat că ea exercită efecte inhibitoare împotriva carcinogenezei orale la hamsteri, suprimând proliferarea celulelor, inducând apoptoza și inhibând angiogeneza [ 63,64 ]. Manoharan și colab. 65 ] a indus carcinom cu celule scuamoase orale (OSCC) la hamsteri prin utilizarea 7,12-dimetilbenz [a] antracenului (DMBA). Curcumina și piperina administrate oral la hamsteri cu OSCC indusă de DMBA împiedică formarea tumorilor orale, probabil datorită efectelor lor antioxidante. Lin și colab. 66 ] a observat că curcumina a inhibat semnificativ proliferarea celulelor OSCC umane (linia celulară SAS) și creșterea la șoareci inoculați subcutanat. Într-adevăr, efectul citotoxic curcumin a vizat faza G2 / M a ciclului celular. Pe de altă parte, Lee și colab. 67 ] a constatat, de asemenea, că suplimentele de cupru îmbunătățesc semnificativ efectul inhibitor de curcumină împotriva migrării celulelor canceroase orale și viabilității. Studii recente au investigat, de asemenea, efectele radiosensibilizării curcuminelor în liniile celulare OSCC și în celulele carcinomului scuamos capului și gâtului (HNSCC) [ 68 , 69 , 70 ]. Sa demonstrat că combinația dintre curcumină și iradiere a avut efecte adiționale [ 60 ]. Într-un alt studiu, utilizând linii celulare SCC-1, curcumina a scăzut expresia ciclooxigenazei-2 (COX-2) și a inhibat fosforilarea receptorului factorului de creștere epidermal (EGFR) [ 71 ]. Lopez-Jornet și colab. 68 ] a constatat că administrarea curcuminei în celulele OSCC (PE / CA-PJ15), expusă la diferite doze de iradiere (1,0, 2,5 și 5,0 Gy), a condus la o creștere a activității citotoxice, acționând în celulele OSCC. Tuttle și colab. 70 ] au examinat radiosensibilizarea indusă de curcumină în liniile celulare HNSCC în diferite stadii ale infecției cu papilomavirus uman (HPV), constatând că curcumina a crescut răspunsul la radiații în liniile celulare HPV rezistente (-), dar nu a avut efecte în celulele HPV . În general, siguranța biologică a curcuminei, combinată cu costul scăzut și eficacitatea sa, precum și cu mii de ani de experimentare, justifică faptul că este cunoscută sub denumirea de aur solid indian.

Una dintre criticile privind cercetarea curcuminelor este că cele mai multe dovezi privind potențialul său terapeutic se bazează pe studii in vitro. Prin urmare, doza ideală pentru tratarea oricărei boli este încă neclară. În plus, există unele componente suplimentare în turmeric care pot avea efecte benefice, singure sau în combinație cu curcumina, iar unele studii sugerează că agenți cum ar fi piperină pot crește biodisponibilitatea curcuminei. Studiile clinice bine gestionate sunt necesare pentru a determina potențialul curcuminei în prevenirea și tratamentul ambelor boli [ 70 , 72 , 73 , 74 ]. În lumina proprietăților sale potențiale, curcumina poate fi foarte utilă în stomatologie și poate juca un rol important în tratamentul bolii parodontale, OML și chiar a cancerului oral.

5.1.2. Proprietăți antiinflamatorii

Siguranța farmacologică a curcuminei, combinată cu acțiunea sa antiinflamatoare, îl face un agent terapeutic și preventiv eficient pentru tratarea tulburărilor inflamatorii [ 75 ]. Dintre datele existente, sa constatat că curcumina modulează activitatea celulară a diferiților factori de creștere, citokine și factori de transcripție, adesea implicați în procesele inflamatorii [ 42 , 60 ]. Efectele inhibitorii in vitro ale curcuminei asupra producției citokinelor proinflamatorii în monocite și macrofage umane au fost studiate cu lipopolizaharidă (LPS). Curcumina a demonstrat capacitatea de a inhiba producția de interleukină 8 (IL-8), proteina-1 chemoattractantă monocitară (MCP-1), interleukina 1 beta (IL-1β) și factorul-alfa tumoral necroză (TNF-α). De asemenea, sa sugerat că inhibarea curcuminei de producerea de citokine se poate datora inhibării activării diferitelor căi de semnalizare, cum ar fi calea protein kinazei C (PKC) ( Figura 2 și Tabelul 1 ).

Un fișier extern care deține o imagine, ilustrație, etc. Numele obiectului este biomolecule-09-00106-g002.jpg

Obiectivele moleculare ale curcuminei. AhR, receptor de hidrocarbură arii; ATF, factor de transcripție activat;AP, proteină activatoare; Proteina CBP, P300 / CREB; CHOP, proteină omoloagă C / EBP; COP, photomorphogenic constitutiv; COX, ciclooxigenaza; CREB, legarea elementului de răspuns cAMP; CSN, semnalul COP9; CXCL, ligand chemokin; Receptor CXCR chemokină; cFLIP, proteină inhibitoare de tip FLICE celulară; CRP, proteină C reactivă; DR, receptor de deces; EGFR, receptor de factor de creștere epidermal; Egr, reacție de creștere timpurie; EpRE, element de răspuns electrofil; FAK, kinaza de adeziune focală; GST, glutathion S- transferază; HIF, factor indus de hipoxie; HSP, proteine ​​de șoc termic; IAP, inhibitor al proteinei de apoptoză; IL, interleukină; LOX, lipoxygenaza; MMP, metallopeptidază matricială; MRP, proteină cu rezistență multiplă; NQO, oxidoreductaza naftochinonă; NADP (H), fosfat dinucleotid din adenină nicotinamidă (formă redusă); Nrf2, factor legat de NFE2; NF-κB, factor nuclear-kappa B; MRP, proteină de rezistență multiplă; PPAR-y, receptor-gamma activat de proliferator de peroxizomi; PKA, proteina kinaza A;PKC, proteina kinază C; PSA, antigen specific prostatic; STAT, traductoare de semnal și activatori ai proteinei de transcripție; TNF, factor de necroză tumorală; uPA, activatorul de plaminogen urokinază; VEGF, factor de creștere endotelial vascular; XIAP, IAP legat de X, XO, xantin oxidaza.

tabelul 1

Proprietăți și căi de semnalizare a curcuminei.

Anti-inflamator
  • COX-1, COX-2, LOX, TNF-a, IFN-y, iNOS și inhibarea NF-kB [ 76 ]

  • Reglează în jos expresia MCP-1 [ 77 ]

  • Inhibă producția de citokine inflamatorii: IL-1p, IL-2, IL-5, IL-6, IL-8, IL-12, IL-18, MIP-

  • Reglează în jos mitogen-activat și kinazele Janus [ 79 ]

Antineoplazice prin întreruperea ciclului celular
  • Inhibarea ciclului D1 și CDK4 și reglarea p53, pRb, p21 și p27 [ 80 , 81 ]

  • Proteinele retinoblastomului [ 81 ] și STAT3 [ 82 ] induse și reglează în jos expresia ciclinică D1 și ciclină E [ 81 , 82 ]

Inducția semnalelor apoptotice
  • Inducerea unei reglementări susținute a expresiei Fas, FasL și DR5 [ 83 ]

  • Îmbunătățește procaspazele 3, 8 și 9 și scindarea poli (ADP-riboză) polimerază [ 84 ]

COX, ciclooxigenaza; DR, receptor de deces; IFN, interferon; IL, interleukină; iNOS, sintaza de oxid nitric inductibil;CDK, kinază dependentă de ciclin; LOX, lipoxygenaza; MCP, proteină chemoattractantă de monocite; MIP, proteină inflamatorie macrofagă; NF-κB, factorul nuclear kappa B; STAT, transductor de semnal și activator de transcripție;TNF, factor de necroză tumorală, proteină de retinoblastom pRB; STAT, transductor de semnal și activator de transcripție; FasL, ligand Fas.

Efectele antiinflamatoare ale curcuminului au fost, de asemenea, asociate cu structura sa chimică, deoarece posedă două grupări fenil și metoxi în poziția orto, care s-au dovedit a avea o mare capacitate de a inhiba factorul nuclear kappa B (NF-κB) Producția TNF-a și IL-6 [ 42 , 60 ]. Este probabil ca efectul antiinflamator curcumin să fie mediată prin capacitatea sa de a inhiba COX-2, lipoxigenaza (LOX) și sintaza oxidului nitric inductibil (iNOS), enzime importante care mediază procesele inflamatorii [ 44 ].Reglementarea pozitivă necorespunzătoare a COX-2 și / sau iNOS a fost legată de fiziopatologia anumitor tipuri de cancer la om, precum și de tulburările inflamatorii [ 85 ]. Faptul că inflamația este strâns legată de promovarea tumorii indică faptul că curcumina, cu efectele sale puternice antiinflamatoare, poate exercita efecte chemopreventive asupra carcinogenezei [ 86 ]. Într-adevăr, curcumina modulează căile cheie implicate în inflamație și carcinogeneză [ 42 , 60 ]. Sa demonstrat că curcumina protejează împotriva cancerului cutanat, oral, intestinal și de colon și suprimă, de asemenea, angiogeneza și metastazarea într-o mare varietate de modele [ 87 ]. De asemenea, inhibă proliferarea celulelor canceroase, reține celulele în diferite faze ale ciclului celular și induce apoptoza [ 88 ]. În plus, curcumina are o capacitate promițătoare de a inhiba activarea carcinogenică folosind supresia izoenzimelor specifice citocromului P450, precum și prin inducerea activității sau a expresiei enzimelor de fază II de detoxifiere carcinogenă [ 89 ]. Sunt necesare studii farmacodinamice suplimentare pentru a furniza date suficiente în sprijinul evaluării clinice a potențialului chemopreventiv al curcuminei.

5.2. Licopen: Proprietăți antioxidante și chemopreventive

5.2.1. Proprietăți antioxidante

Lycopenul a arătat efecte benefice în tratamentul OML pe baza proprietăților antioxidante, inhibarea proliferării celulelor canceroase și interferența cu stimularea factorului de creștere, inducerea enzimei de fază II, reglarea transcripției și restaurarea joncțiunii gap [ 90 , 91 , 92 , 93 , 94 , 95 , 96 , 97 ]. Mecanismele care stau la baza efectelor inhibitorii ale licopenelor asupra carcinogenezei par a implica eliminarea reactivilor speciilor de oxigen (ROS), reglarea pozitivă a sistemelor de detoxifiere, interferența în proliferarea celulară, inducerea comunicării Gap-junction sau inhibarea progresiei ciclului celular. De asemenea, s-a raportat că licopenul crește nivelurile de proteine ​​p53 în celulele canceroase [ 98]. Licopenul pare a fi un antioxidant promițător ca modalitate de tratament pentru leucoplazia orală; poate proteja celulele împotriva daunelor și joacă un rol protector împotriva progresiei displaziei orale prin inhibarea proliferării celulelor tumorale. Într-adevăr, rapoartele inițiale privind eficacitatea licopenului asupra celulelor canceroase orale umane descriu efecte terapeutice semnificative [ 99 , 100 , 101 , 102 ]. În plus, având în vedere potențialul său antioxidant, sa presupus că ingestia de carotenoide poate reduce riscul de cancer la cap și gât (HNC). Acest lucru este de acord cu informațiile furnizate de mai multe studii majore care au analizat impactul global al carotenoidelor în HNC. Participanții cu aport scăzut de carotenoid, care fumează foarte mult sau care consumă alcool par să prezinte un risc mai mare de HNC [ 103 , 104 ].

5.2.2. Proprietăți Chemopreventive

Bhuvaneswari și colab. 105 ] au studiat proprietățile chemopreventive ale licopenului și ale pastei de tomate într-un model de hamster de carcinogeneză orală. Ambele au redus în mod semnificativ incidența peroxidării lipidice modulate a tumorii mucoasei orale și enzimei reduse a glutatiunii (GSH) și a enzimelor dependente de GSH în punga, ficatul și eritrocitele [ 106 , 107 ]. Aceste rezultate sugerează că licopenul își exercită efectele anticancinogene prin mecanisme diferite [ 102 ].Cheng și colab. 108 ] a investigat efectul chimiopreventiv al licopenului și al altor carotenoide într-un model de cancer oral administrat de hamster indus de betel quid. Licopenul și carotenoidele mixte au prevenit apariția carcinomului, în timp ce în leziunile displazice, care au apărut în toate grupurile, expresia antigenului celular proliferant a fost mai mică în grupul de licopen în comparație cu martorii [ 108 ].

5.3. Mușețel: Antioxidant, antimicrobian, protector al mucoaselor orale și efecte anti-cancerigene

5.3.1. Proprietăți antioxidante

Bisabolol și chamazulene posedă efecte antioxidante puternice [ 96 ]. Un studiu efectuat pe animale a evaluat efectele protectoare ale extractelor de musetel asupra ROS. Extracția de plante de musetel a fost capabilă să prevină producerea de specii chimice reactive și să blocheze peroxidarea lipidelor prin diferite procese chimice. Mai mult, chamazulena extrasă de musetel a inhibat peroxidarea lipidică indusă de Fe 2+ / ascorbat și autoxidarea dimetil sulfoxidului (DMSO) [ 46 , 47 , 109 , 110 , 111 ].

5.3.2. Proprietăți antimicrobiene

Uleiurile esențiale de musetel au prezentat, de asemenea, efecte antimicrobiene împotriva anumitor bacterii, ciuperci și viruși [ 112 ]. Efectul antibacterian al fracțiunilor de extract de musetel a fost evaluat împotriva a două bacterii Gram-negative. Rezultatele obținute confirmă efectul său antibacterian, conferit de principalele sale componente, cumarină, flavonoide, acizi fenolici și acizi grași [ 113 ]. Musetelul are activitate moderată antioxidantă in vitro și activitate antiplachetară semnificativă [ 48 , 49 , 50 , 109 , 114 , 115 , 116 ]. Studiile efectuate pe modele animale indică faptul că are o activitate antiinflamatoare puternică, unele efecte antimutagene și hipolipidemice.

5.3.3. Protectorul mucoasei orale

Musetelul a fost investigat ca un protector al mucoasei orale și poate fi, de asemenea, eficient pentru tratarea sau prevenirea ulcerului gurii declanșat de chemo sau radioterapie. Cu toate acestea, aplicarea topică a musetelului printr-o formă de apă de gură este contradictorie, deși există posibile motive pentru a explica rezultatele distincte obținute, cum ar fi compoziția și caracteristicile de implementare a medicamentului utilizat în fiecare studiu, tipul de musetel și modul prin care planta a fost manipulată sau prelucrată [ 117 , 118 , 119 , 120 ]. De asemenea, eficacitatea clinică a administrării topice depinde de factorii inerenți medicamentelor (structura chimică, concentrația, vehiculul utilizat, prezența altor substanțe), punerea în aplicare (numărul și frecvența aplicațiilor, frecvența și durata) și a subiectului individual (natura, grad, vârstă și sexe ale persoanelor) [ 118 ]. În plus, tipul de musetel utilizat și modul prin care a fost manipulat pot influența rezultatele obținute. De exemplu, sa demonstrat că diferențele calitative și cantitative ale uleiului esențial de mușețel nu sunt afectate de condițiile de cultivare (de exemplu fertilizarea, irigarea, utilizarea pesticidelor), dar pot varia semnificativ între regiunile distincte în care crește mușețelul, între musetelul cultivat și sălbatic, și în condiții de prelucrare diferite [ 112 ].

5.3.4. Proprietăți anti-cancerigene

Există un interes tot mai mare în utilizarea apigeninului, principalul compus chimic al Chamomilla ca agent de promovare a sănătății, deoarece a fost recent recunoscut ca un chimioprotector datorită efectelor sale puternice antioxidante și antiinflamatorii. De exemplu, sa demonstrat că apigeninul exercită efecte antimutagene și antivirale [ 46 , 47 , 109 , 110 , 121 , 122 , 123 ].Apigeninul afectează celulele OSCC datorită efectelor citotoxice și capacității sale de a acționa ca modulator al ciclului celular [ 124 ]. Mai mult, poate inhiba expresia markerului de celule stem induse de hipoxie [ 125 ]. Efectele antitumorale ale lui Apigenin se datorează faptului că apigeninul reglează toate etapele de carcinogeneză. În faza de inițiere, apigenina protejează ADN-ul celulelor diferite de deteriorarea indusă de compușii genotoxici, evitând mutațiile care pot provoca dezvoltarea tumorii. În acest fel, se poate promova chelarea metalului, se pot regla activitățile enzimatice legate de metabolismul carcinogenic, cum ar fi citocromul P450, se elimină radicalii liberi și se stimulează enzimele de detoxifiere de fază II [ 122 ].În faza de promovare, apigenina inhibă sau încetinește divizarea celulară prin medierea reglării ciclului celular și prin inducerea apoptozei. Acționează ca regulator al ciclului celular în multe linii celulare. De asemenea, reduce nivelurile diferitelor cicline (A, D1, 2 și B1), dezactivează kinaza dependentă de ciclină (CDK) și reglează pozitiv inhibitorii CDK. Mai mult, are capacitatea de a stabiliza proteina p53, responsabilă de activarea proteinei p21 / WAF1 și de inducerea defosforilării proteinelor Rb, care, la rândul său, evită exprimarea ciclinei D și E în legătură cu ciclul celular. Activitatea sa pro-apoptotică se datorează faptului că crește expresia proteinei p53 supresoare, care evoluează frecvent în cancer, reduce expresia proteinei Bcl-2 și Bcl-xL (efect antiapoptotic), crește expresia Bax și Bak (efect pro-apoptotic ), crește fluxul de ieșire al citocromului c cu activarea caspazei-9 și a caspazei-3, activează cascada caspazică și inhibă topoizomeraza ADN de tip II [ 122 ]. În final, în ultima fază de carcinogeneză, fază de progresie, sa demonstrat că apigenina inhibă procesele de angiogeneză și metastază. Efectele apigeninului par să fie mediate în principal prin expresia factorului 1-alfa indusă de hipoxie, expresia COX-2 și supresia sintezei oxidului de azot-2 și factorul de creștere a endoteliului vascular (VEGF) și reducerea lipoxigenazei [ 124 ].

5.4. Aloe vera: vindecarea leziunilor orale și regenerarea țesuturilor, imunomodulatoare, antiinflamatorii, antioxidante, antibacteriene, antifungice, antivirale și anti-carcinogene

Compoziția complexă și heterogenă a Aloe vera determină numeroase acțiuni farmacologice confirmate în diverse cercetări [ 52 , 53 , 54 , 55 , 56 , 126 , 127 , 128 ]. Acestea includ vindecarea și regenerarea țesuturilor, efecte antiinflamatorii, analgezice, bacteriostatice și bactericide, antioxidante și antidiabetice.Mai jos este prezentată o scurtă prezentare a acestor efecte, de asemenea rezumată în tabelul 2 .

masa 2

Acțiunile componentelor Aloe vera .

Acțiune Tratament Referinţă
Fracțiunea de glicoproteine din A. vera accelerează vindecarea leziunilor și proliferarea celulară la șobolani Unguent 10 mg / g / zi timp de opt zile, aplicat local într-o zonă afectată 129 ]
Crema A. vera reduce dimensiunea leziunii induse de apă caldă la nivelul pielii șobolanului și crește reepitelizarea O cremă conținând 0,5% A. vera sub formă de pulbere aplicată la 24 de ore după deteriorare timp de 25 de zile 130 ]
Gelul A. vera reduce inflamația și crește imunoglobulina E într-un model de șoarece dermatită 50 mg / kg / zi timp de șase săptămâni pe cale orală 131 ]
A. ferox și A. vera previne creșterea bacteriană și fungică la leziunile de șobolan și iepure. Preparatele nu prezintă efecte secundare și nu ajută la vindecarea leziunilor A. vera sau suc de A. ferox
Model de șobolan: 2 ml / 8 h / 2 zile aplicat topic la leziuni
Model de iepure: 3 ml / 6 h / 4 zile aplicate topic la leziuni
132 ]

5.4.1. Tratamentul leziunilor orale și regenerarea țesuturilor

Aloe vera are o mare capacitate de a crește proliferarea celulelor și de a ajuta în procesul de vindecare a leziunilor orale, rapid și eficient; același lucru se aplică tuturor tipurilor de leziuni ale pielii [ 133 ]. Aceste efecte au fost confirmate în studiile la animale [ 126 , 127 , 128 , 129 , 134 , 135 , 136 ]. Acest efect direct asupra procesului de vindecare se manifestă ca o creștere a ratei contracției zonei leziunii și este direct atribuit prezenței manozelor-6-fosfat [ 126 ]. În fibroblaste, polizaharidele de Aloe promovează atât proliferarea fibroblastelor, cât și producerea de acid hialuronic și hidroxiprolină, care joacă un rol important în remodelarea matricei extracelulare în timpul vindecării leziunilor [ 136 ]. Studiile in vitro au constatat că fracția de glicoproteină A. vera accelerează vindecarea și migrarea celulelor în keratinocitele umane [ 129 ]. Incapsularea lipozomilor A. Vera ajută la proliferarea și sinteza colagenului în liniile celulare ale pielii umane [ 137 ]. Unele dintre polizaharidele izolate din A. vera includ acemanani care au proprietăți puternice de regenerare a celulelor și care sunt capabili să promoveze proliferarea fibroblastelor gingivale, producția de colagen de tip I și cresc factorul de creștere a factorului de creștere VEGF și keratinocitar I (KGF-I) legate de vindecarea leziunilor orale la șobolani [ 135 ]. Acționează asupra proliferării celulelor ligamentului parodontal, a reglării / diferențierii factorului de creștere pozitiv și asupra activității colagenului de tip I și a fosfatului alcalin în celulele primare ligamentului parodontal uman [ 134 ].

5.4.2. Potențialul imunomodulator

Gelul Aloe vera are efecte imunomodulatoare puternice, prin activarea celulelor macrofage, care generează oxid nitric, secretă citokinele (cum ar fi TNF-α, IL-1, IL-6 și interferonul alfa (INF-α) , 53 , 54 , 55 , 56 ].

5.4.3. Potențial antiinflamator

Studiile recente în mecanismele de acțiune antiinflamatorii ale lui A. verasugerează că acestea sunt probabil produse printr-un efect inhibitor asupra producției de acid arahidonic, prin intermediul ciclooxigenazei [ 53 , 54 , 55 , 56 ].

5.4.4. Potențial antioxidant

Sa demonstrat că A. vera are un conținut pronunțat de antioxidanți indiferent dacă este administrat oral sau local pe plăgi. Principalii antioxidanți care pot proteja împotriva stresului oxidativ și declanșează moartea celulelor [ 51 , 52 , 53 , 54 , 55 , 56 , 126 ] includ fenolii precum aloina, barbaloina și izobarbaloina, dintre care cele mai semnificative sunt vitaminele A, C și E (cu activitate protectoare asupra pielii, mucoasei și componentelor lipidice) și minerale precum seleniu, zinc sau cupru (care contribuie la formarea de complexe hidrosolubile sau care participă ca cofactori enzimatici) [ 138 ].

5.4.5. Potențial antibacterian, antifungic și antiviral

Studiile in vitro au arătat că A. vera afectează efectele antimicrobiene împotriva bacteriilor gram-negative și gram-pozitive izolate [ 55 , 139 ]. Alte studii au arătat puternica sa activitate antifungică împotriva diferitelor specii de Candida , în special Candida parapsilosis, Candida krusei și Candida albicans [ 139 , 140 ]. De asemenea, cercetările au sugerat că A. vera are acțiune antivirală care împiedică absorbția virusului, fixarea și intrarea în celulele gazdă. De asemenea, sa demonstrat că gelul A. vera are un efect antiviral împotriva tulpinilor de virusul herpes simplex tip 2 [ 141 ].

5.4.6. Potențial anti-cancerigen

Aloe vera, în principal datorită compusului său antracinonic, aloe-emodină, este un bun agent în terapia cancerului, deoarece induce apoptoza celulară, printre alte mecanisme [ 52 , 5354 ]. Tratamentul cu alloina, o altă antrachinonă prezentă în A. vera , a demonstrat că inhibă angiogeneza și creșterea tumorilor. Studiile in vitro au constatat că aloe-emodin oprește ciclul celular al carcinomului nazofaringian prin exprimarea metaloproteinelor și calea p38 și inducerea NF-kB. Aceasta determină, de asemenea, apoptoza prin activarea caspazei [ 142 , 143 ]. Într-un studiu in vitro care a utilizat celule cancerigene pe cale orală, aloe-emodina a crescut activitatea fosfatului alcalin și a determinat stoparea ciclului celular G2 / M, ceea ce indică faptul că ar putea contribui la tratamentul cancerului oral [ 144 ].Xiao și colab. 145 ] investigarea liniei celulare de cancer oral a constatat că compusul aloe-emodină a redus proliferarea celulelor și migrarea în cancerul oral la om prin intermediul inhibării protein kinazei C.Astfel, având în vedere efectele sale benefice, în special mecanismul de acțiune prin care Aloe își exercită efectele protectoare și / sau preventive, această plantă, extractele și chiar compușii pot fi concepute ca având un potențial mare de a fi utilizate pentru produsele farmaceutice, cosmetice și nutriționale scopuri, contribuind la reducerea riscurilor și a efectelor secundare ale multor boli.

6. Efectele clinice ale fitochimicale asupra leziunilor mucoase orale la om

6.1. Curcumina

Curcumina exercită efecte benefice la pacienții cu lichen planus oral și leucoplazie [ 146 , 147 ]. Capulele de curcumină (900 mg + 80 mg desmetoxicurcumină + 20 mg bisdesmetoxicurcumină) au creat niveluri antioxidante, cum ar fi vitaminele C și E, în saliva și ser, prevenind peroxidarea lipidelor și deteriorarea ADN [ 146 ]. Acest studiu a fost realizat la 100 de pacienți cu leucoplazie orală, lichen planus, fibroză submucoasă orală și la subiecți sănătoși cu vârste între 17 și 50 de ani. Parametrii diferiți, cum ar fi durerea, măsurată pe o scală analogică vizuală și mărimea leziunii la toate bolile studiate, au fost semnificativ îmbunătățite cu tratamentul. Deschiderea gurii în cazul pacienților cu fibroză submucoasă orală a fost, de asemenea, remediată (sau ușurată) ( Tabelul 3 ).

Tabelul 3

Dovezi umane despre plante și fitochimice împotriva leziunilor mucoase orale.

Fitochimicale / Plante boli observaţii Ref.
Curcumina Leucoplazia, lichen planus și fibroza submucoasă orală Activitatea antitumorală crescând nivelurile de vitamine C și E și prevenind peroxidarea lipidelor și deteriorarea ADN Rai și colab. 146 ]
Oral plan lichen Reducerea simptomelor și semnelor Chainani-Wu și colab. 147 ]
Reducerea semnelor (eritem și nivel de ulcerație) Chainani-Wu și colab. 148 ]
Semnele au dispărut fără efecte adverse Sumanth și colab. 149 ]
Curcumina, Bidens pilosa Leziunea mucoaselor orale induse de leziune orală Prevenirea și tratamentul fără proces inflamator asociat dos Santos și colab. 150 ] Kashyap și colab. 151 ]
licopenul Parodontită moderată, gingivită moderată Efect ca adjuvant al profilaxiei orale Belludi și colab. 152 ]
gingivita Gingivita redusă, indicele de sângerare și măsurile non-invazive ale plăcii Chandra și colab. 76 ]
Lycopenul, β-carotenul leucoplazie Asocierea dintre leucoplazie și nivelurile serice scăzute de licopen și β-caroten Nagao și colab. 153]
Planul lichenului atrofic / eroziv pe cale orală Asocierea dintre lichen planus oral și niveluri scăzute de licopen seric Nagao și colab. 154]
Ceai verde Boala parodontală Efect bactericid Hirasawa și colab. 155 ]
Parodontita cronică Ceaiul de dinți verde îmbunătățește adâncimea de sondare, indicele gingival și nivelul de atașament clinic Hrishi și colab. 156]
Cafea Cancer al cavității bucale și faringelui Consumul de cafeină cu cafeină a fost invers proporțional cu riscul de cancer al cavității orale și a faringelui Galeone și colab. 157 ]
Cafea, dragă Mucozită orală Mucozita orală poate fi tratată cu succes printr-o combinație de miere și cafea Raeessi și colab. 158 ]
Muşeţel Mucozita orală indusă de metotrexat Reducerea cu succes a tratamentului cu apă de gură Mazokopakis și colab. 159 ]
Mucozită orală Scorul durerii la nivelul gurii inferioare și mai puține ulcerații dos Reis și colab. 160 ]
Aloe vera Mucozita indusă de radiații Nu a fost raportat niciun efect benefic ca adjuvant al radioterapiei capului și gâtului Su și colab. 161 ]
Oral candidoză Reducerea candidozei orale la pacienții cu radioterapie la nivelul capului și gâtului Ahmadi și colab. 162 ]
Oral plan lichen Scor redus de durere și senzație de arsură, dimensiunea și caracteristicile clinice ale leziunilor Mansourian și colab.163 ]
Inducerea ameliorării clinice și a simptomelor Choonhakarn și colab. 164 ]

Eficacitatea curcuminoidului, evaluată utilizând doze mari (aproximativ 6 g / zi, împărțită în trei doze) timp de 12 zile într-un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, a fost asociată cu o scădere a semnelor și simptomelor orale de lichen planus la participanți în vârstă de peste 21 de ani [ 147 ]. Mai mult, la doze mari, a fost măsurată o reducere mai mare a simptomelor, utilizând scala numerică (NRS) și scorul total al mucozitei orale (MOMI) modificat; ambele scale de cuantificare au fost validate pentru măsurarea simptomelor orale asociate cu lichen planus [ 148 ]. De asemenea, s-a constatat o reducere semnificativă a semnelor, măsurată prin modificarea procentuală a eritemului și a nivelului ulcerației comparativ cu grupul placebo [ 148 ]. Pe de altă parte, studiile care utilizează doze mai mici (2 g / zi de extract de curcumă standardizat conținând 95% curcuminoide, împărțite în două doze) timp de șapte săptămâni au fost ineficiente [ 147 ].

La tineri, utilizarea curcuminei pentru a trata lichen planus oral a generat rezultate pozitive [ 149 ]. La dozele testate (1 g timp de două săptămâni și, apoi, conice la 500 mg timp de două săptămâni), semnele și simptomele clinice au dispărut fără efecte adverse [ 149 ]. Pe de altă parte, au fost elaborate diferite formulări care conțin curcumină împreună cu alte matrici bioactive, cum ar fi extractul Bidens pilosa , pentru prevenirea și tratamentul OML indus de chemoradioterapie, de asemenea, testarea siguranței acestor compuși [ 150 ]. În acest studiu, 20 de adulți sănătoși au fost randomizați în două grupuri, care au primit formulări diferite, extract de curcuminoizi de 10 mg / ml sau 20 mg / ml plus 20% sau 40% v / v extract de B. pilosa timp de 10 zile, trei ori pe zi. Nici una dintre aceste formulări nu a crescut concentrațiile de citokine proinflamatorii, cum ar fi IL-1, IL-6 sau TNF-α, concentrația de oxid nitric sau modificările frecvențelor micronucleului induse, un marker al genotoxicității în celulele mucoasei orale [ 151 ].

6.2. licopenul

Eficacitatea licopenului în tratamentul bolilor orale a fost, de asemenea, investigată în diverse studii [ 76 , 152 , 153 , 154 ]. Într-un studiu efectuat la 20 de pacienți cu parodontită moderată sau gingivită moderată, au fost proiectate două grupuri de tratament, una a primit 4 mg de licopen / zi timp de două săptămâni cu profilaxie orală și controalele au primit numai profilaxie orală [ 152 ].

Lycopenul a exercitat efectul său ca adjuvant al profilaxiei orale, bazat pe scalarea în gură completă și rănirea rădăcinilor, la pacienții cu boală parodontală moderată; astfel, autorii au concluzionat că inhibarea producției ROS a fost mecanismul implicat [ 152 ]. Într-un alt studiu efectuat la 20 de pacienți cu gingivită, 10 pacienți au primit 8 mg de licopen timp de două săptămâni, iar grupul martor a consumat un preparat placebo [ 76 ].

Lycopenul a redus semnificativ gingivita, indicele de sângerare și măsurile neinvazive ale plăcii [ 76 ]. De asemenea, un studiu de caz controlat efectuat în Japonia, incluzând 9536 de subiecți de peste 40 de ani, a constatat că, la bărbații cu leucoplazie, nivelurile medii ale sericului de licopen și β-caroten au fost semnificativ mai scăzute decât cele ale martorilor [ 153 ]. Mai mult decât atât, nivelurile scăzute de licopen au fost găsite la pacienții cu lichen planus atrofic / eroziv orală [ 154 ].

6.3. Ceai verde și cafea

Ceaiul verde este o sursă bogată de flavonoide, cum ar fi catechinele, care au evidențiat efecte bactericide într-un studiu clinic al bolii parodontale [ 155 ]. De fapt, statutul parodontal a fost îmbunătățit utilizând o combinație de tratament mecanic și aplicarea locală a ceaiului verde, bogat în catechine, timp de opt săptămâni, prin benzi orale de hidroxil-etilceluloză cu eliberare lentă [ 155 ]. Un alt studiu clinic, efectuat la 30 de pacienți cu parodontită cronică și cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, a demonstrat efectele benefice ale ceaiului verde în indicatorii de severitate a parodontitei [ 156 ]. Măsurarea clinică a bolii parodontale include adâncimea de sondare (PD), indicele gingival (GI) și nivelul de atașare clinică (CAL).În acest studiu, pacienții au fost sfătuiți să se spele de două ori pe zi (2-5 min.) Folosind o pastă de dinți ceai verde conținând epigallocatechină de 60% până la 90%, care a îmbunătățit PD, GI și CAL la acești pacienți [ 156 ]. Mai mult, tratamentul cu ceai verde a crescut semnificativ activitatea antioxidantă prin creșterea S- transferazei de glutation [ 156 ].

Pe de altă parte, cafeina este cea mai frecventă substanță bioactivă ingerată în întreaga lume. Este un alcaloid natural prezent în cafea, ceai și cacao și cu proprietăți diferite. Cofeina are efecte antioxidante și antiinflamatorii [ 165 ], iar efectele sale protectoare împotriva daunelor oxidative ale ADN la șobolani au fost de asemenea raportate [ 166 ]. O analiză a studiilor combinate de caz-control din nouă studii HNC a constatat o asociere inversă între consumul de cafea și riscul de cancer al cavității orale și a faringelui157]. Informațiile au fost colectate ca și cești de cafea cofeinizată sau decafeinizată și cești de ceai pe zi [ 157]. De asemenea, un studiu clinic randomizat, dublu-orb, al unui total de 75 de participanți cu mucozită orală a investigat efectele terapeutice ale cafelei, mierei și combinația dintre cele două leziuni ale mucozitei [ 158 ]. Dozele testate au fost de 300 g de miere și 20 g de cafea instant la fiecare 3 ore timp de o săptămână.În acest studiu, fiecare tratament a redus severitatea leziunii, ceea ce sugerează că mucozita orală poate fi tratată cu succes, în special utilizând o combinație de miere și cafea158 ].

Daneshyar și colab. a arătat că aplicarea lacului de ceai verde ar putea inhiba cariile rădăcinii, care este o afecțiune comună și debilitantă, în special în rândul populației vârstnice, care poate duce la pierderea dinților. Într-adevăr, autorii au descoperit că după aplicarea ceaiului verde, efectele anti-cariostatice au fost proeminente, cu diferențe remarcabile în leziunile carioase, aplicate la fiecare 24 sau 48 de ore pe parcursul a 21 de zile [ 167 ]. Într-o analiză sistematică legată de leucoplazia și prevenirea cancerului oral, sa raportat că unii autori au demonstrat beneficii în tratamentele cu ceai verde, comparativ cu placebo [ 168 ]. Pe de altă parte, Ghorbani et al. au tratat 22 de pacienți cu stomatită dentară indusă de specia Candida, folosind apă de gură de ceai verde 0,5% și suspensie de nistatin 100,000 U / ml. Autorii au descoperit că ceaiul verde prezintă o activitate comparabilă a speciilor anti- Candida în ceea ce privește nistatina, făcându-i un posibil tratament alternativ [ 169 ]. Au fost studiate și alte tactici. Combinația EGCG cu miconazol, fluconazol sau amfotericină B a fost demonstrată a avea un efect sinergie împotriva celulelor planktonice și biofilmelor speciilor Candida . Ca și în principalele constatări, sa afirmat că această combinație ar putea reduce dozele de medicamente antifungice necesare pentru tratarea infecțiilor fungice, inhibarea efectelor adverse și apariția tulpinilor rezistente [ 170 , 171 ]. Un alt raport a descris o evaluare a efectelor aportului de ceai și cafea asupra OSCC orală stratificată prin consumul de lapte. Yan și colab. a explicat că aportul de ceai a fost semnificativ corelat cu un risc OSCC scăzut. De asemenea, a existat o legătură între începerea consumului de ceai la vârsta de 25 de ani sau mai târziu, consumul de ceai verde și ceaiul oolong, concentrarea moderată a ceaiului și temperatura apei și o scădere a riscului OSCC. O interacțiune multiplicativă, dar nu aditivă, sa găsit între consumul de ceai și consumul de lapte, dar nu a fost detectată nici o legătură în cazul consumului de cafea și OSCC (cu sau fără consum de lapte) [ 172 ].

În ceea ce privește, în mod specific, cafeaua, Song și colab. 173 ] au evaluat legătura dintre aportul de cafea și pierderea dinților la adulții coreeni. Rezultatele au aratat ca prevalenta de a avea mai putin de 20 de dinti ramasi a fost de 69% mai mare in grupuri cu aport zilnic de cafea decat cei cu consumul de cafea de mai putin de o data pe luna. Aceste constatări demonstrează că consumul zilnic de cafea este strâns asociat cu pierderea dinților la adulții coreeni. Cu toate acestea, acest rezultat poate fi posibil legat de aportul de zahăr (aditivi carbonați) adăugați la băuturi, așa cum au demonstrat clar aceiași autori [ 174 ].

Există rezultate contradictorii privind influența cafelei asupra riscului de cancer pe cale orală și faringiană.Miranda și colab. a efectuat o revizuire sistemică și meta-analiză în această privință și a concluzionat că rezultatele prezintă o asociere inversă între consumul ridicat de cafea și riscul de cancer oral sau faringian, indicând faptul că cafeaua poate avea un rol protector împotriva acestor tipuri de cancer. Cu toate acestea, autorii indică faptul că sunt necesare studii prospective suplimentare de cohortă observațională pentru a aborda orice efect al altor co-factori posibili [ 175 ]. Alți autori au ajuns la concluzii similare [ 176 ].

6.4. Muşeţel

După cum sa menționat deja, musetelul are mai multe efecte bioactive, inclusiv asupra sănătății orale.Musetelul are proprietăți antiseptice și antiinflamatorii, care împreună cu activitățile sale moderate antioxidante și antimicrobiene conferă protecție împotriva ulcerului [ 109 , 112 ]. Unele studii au evaluat potențialul de musetel ca agent de protecție a mucoaselor, dar rezultatele obținute sunt controversate [ 177]. Într-un caz clinic al mucozitei orale induse de metotrexat, efectuat la un pacient în vârstă cu poliartrită reumatoidă, sa demonstrat efectul benefic al mâncării de musetel sălbatic de 4 ori pe zi [ 159 ]. Musetelul a fost administrat prin adăugarea a 8 g de flori uscate în 1000 ml de apă clocotită, acoperind și infuzând timp de 15 minute. Cantitatea și durata recomandate pentru fiecare apă de gură au fost de 20 ml din preparat timp de 1-2 minute [ 159 ].

Un studiu pilot randomizat a fost efectuat la pacienții cu cancer care au primit 5-fluorouracil și leucovorin pentru a investiga efectul perfuziei de mușețel (2,5%) în prevenirea mucozitei orale și reducerea intensității la ziua 8, 15 și 22 după prima zi de chimioterapie [ 160 ]. Parametrii analizați au fost durerea la nivelul gurii, cu o scală numerică de 10 puncte [ 178 ], nivelul mucozitei, măsurat prin referința scalei de evaluare a OMS [ 179 ] și prezența ulcerației. Grupul de mușețel a prezentat un scor de durere la nivelul gurii inferioare și mai puține ulcerații decât grupul de control, pe lângă faptul că nu a dezvoltat niciodată niveluri ridicate de mucozită.

6.5. Aloe vera

Rolul lui A. vera în boala orală a fost, de asemenea, studiat pe scară largă în contextul lichen planus orală, mucozită indusă de radiații, sindrom de gură arsa, xerostomie, ulcerații aftoase recurente, printre altele [ 8 ].A. vera a câștigat recent o importanță imensă în prevenirea mucozitei orale la pacienții tratați cu terapii sistemice anticanceroase [ 180 ]. Dar, deși actualul A. vera beneficiază în reducerea severității bolii, dovezile nu sunt concludente. A fost elaborat un studiu dublu-orb, prospectiv, randomizat, pentru a studia eficacitatea gelului oral A. vera asupra mucozitei induse de radiații la pacienții cu HNC [ 161 ]. Acest studiu a evaluat severitatea mucozitei, toleranța la radioterapie la nivelul capului și gâtului, nivelul durerii, percepția calității vieții, terapia analgezică, infecțiile orale, printre alți parametri. Nu au fost observate diferențe semnificative [ 161 ]. Pe de altă parte, s-a sugerat că apa de gură A. vera poate preveni mucozita indusă de radiații prin promovarea vindecării rănilor și prin reducerea inflamației. Mai mult, efectele antifungice și imunomodulatorii A. vera pot reduce severitatea candidozei orale la pacienții cu radioterapie la nivelul capului și gâtului162 ].

Aplicarea topică A. vera a fost asociată cu tratamentul lichen planus oral [ 163 ]. La 46 de pacienți cu lichen planus oral, apa de gură A. vera a redus scorul vizual analogic dezvoltat de Thongprasom, o scală care a măsurat durerea, precum și prezența și amploarea întinderii albe, eritemului și atrofiei după tratament. De asemenea, A. vera sa dovedit a fi la fel de util ca acetonida triamcinolonei 0,1% [ 163 ]. Într-un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat la 54 de pacienți cu lichen planus orală timp de opt săptămâni, eficacitatea gelului A. vera ( mucegai 70% A. vera , sorbitol, sorbat de potasiu, metabisulfit și hidroxietilceluloză) a fost comparat cu placebo în administrarea topică a planului lichen oral [ 164 ]. Grupul tratat cu gel A. vera a demonstrat ameliorarea clinică și a simptomelor [ 164 ].

7. Concluzii

Această revizuire aduce cunoștințe privind utilizarea tradițională a plantelor medicinale, a extractelor lor corespunzătoare și chiar a fitochimicalelor în tratamentul OML și încearcă să fie utile cercetătorilor, oamenilor de știință și profesioniștilor din domeniul sănătății care lucrează la descoperirea de medicamente pentru a dezvolta medicamente eficiente anti-OML. Numeroase rapoarte au evaluat eficacitatea moleculelor bioactive derivate din plante în tratamentul OML, frecvent utilizate în medicina tradițională chineză, Ayurveda, indiană și persană. Datorită utilizărilor sale tradiționale, eficacitatea anumitor preparate din plante a fost investigată în mod substanțial. Leziunile mucoasei orale au mulți factori de declanșare și tratamentele pe bază de plante intervin prin prezentarea unor mecanisme diferite de acțiune, cum ar fi efectele antioxidante, analgezice, antiinflamatorii, antifungice, antiseptice și anticarcinoge. Eficacitatea in vitro și in vivo a anumitor remedii din plante și fitochimicale, inclusiv curcumina, licopenul, musetelul și A. vera , au fost descrise în mod exhaustiv în bolile orale maligne sau potențial maligne. În acest sens, studiile analizate aici reprezintă baza pentru a descoperi noi, eficiente și mai sigure medicamente împotriva leziunii mucoaselor orale, dintr-o origine naturală, care ar fi de mare promisiune pentru managementul OML. În consecință, sunt necesare studii clinice mai eficiente pentru validarea ulterioară și sunt necesare eforturi suplimentare pentru a caracteriza principiile active ale plantelor medicinale în tratamentul OML.

Recunoasteri

NM dorește să mulțumească Fundației portugheze pentru știință și tehnologie (FCT-Portugalia) pentru proiectul strategic ref. UID / BIM / 04293/2013 și „NORTE2020-Programa Operacional Regional do Norte” (NORTE-01-0145-FEDER-000012) și CFR pentru proiectul UID / EQU / 00511 / 2019- Energie-LEPABE finanțat din fonduri naționale prin FCT / MCTES (PIDDAC).

Contribuțiile autorului

Toți autorii au contribuit în mod egal la această lucrare. BS, MS-R., MM, WNS, NM și JS-R, au revizuit critic manuscrisul. Toți autorii au citit și au aprobat manuscrisul final.

Finanțarea

Această cercetare nu a beneficiat de finanțare externă.

Conflicte de interes

Autorii nu declară nici un conflict de interese.

Referințe

1. Espinoza I., Rojas R., Aranda W., Gamonal J. Prevalența leziunilor mucoasei orale la vârstnici din Santiago, Chile. J. Oral Pathol. Med. 2003; 32 : 571-575. doi: 10.1034 / j.1600-0714.2003.00031.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
2. Reichart PA Leziunile mucoasei orale într-un studiu reprezentativ transversal al germanilor în vârstă.Dent comunitar. Epidemiol orală. 2000; 28 : 390-398. doi: 10.1034 / j.1600-0528.2000.028005390.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
3. Petersen PE Raportul de sănătate orală la nivel mondial 2003: Îmbunătățirea continuă a sănătății orale în secolul 21 – Abordarea celui care operează la nivel mondial în domeniul sănătății orale. Dent comunitar.Epidemiol orală. 2003; 31 (Suppl 1): 3-23. doi: 10.1046 / j..2003.com122.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
4. Bork K. Boli ale buzelor și gurii. În: Burgdorf WHC, Plewig G., Wolff HH, Landthaler M., editori.Braun-Falco’s Dermatologie. Al 3-lea ed. Springer; Heidelberg, Germania: 2009. Google Scholar ]
5. Pindborg JJ Atlasul bolilor mucoasei orale. Ediția a 5-a. Munksgaard; Copenhaga, Danemarca: 1992. 258p Google Scholar ]
6. Al-Maskari AY, Al-Maskari MY, Al-Sudairy S. Manifestări orale și complicații ale diabetului zaharat: O analiză. Sultan Qaboos Univ. Med. J. 2011; 11 : 179-186. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
7. Yakubov GE, Gibbins H., Proctor GB, Carpenter GH Mucoase orale: Aspecte fiziologice și fizico-chimice. În: Khutoryanskiy VV, redactor. Materiale pentru mucoadezivi și sisteme de livrare a medicamentelor. John Wiley & Sons; West Sussex, Marea Britanie: 2014. Google Scholar ]
8. Nair GR, Naidu GS, Jain S., Nagi R., Makkad RS, Jha A. Eficacitatea clinică a aloe vera în managementul bolilor mucoase orale – O revizuire sistematică. J. Clin. Diagn. Res. 2016; 10 : ZE01-ZE07.doi: 10.7860 / JCDR / 2016 / 18142.8222. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
9. Sharifi-Rad M., Fokou P., Sharopov F., Martorell M., Ademiluyi A., Rajkovic J., Salehi B., Martins N., Iriti M., Sharifi-Rad J. Agenți antiulceri: extracte de produse fitosanitare în promovarea vindecării.Molecule. 2018; 23 : 1751. doi: 10,3390 / molecule23071751. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
10. Salehi B., M. Valussi, Jugran AK, Martorell M., Ramírez-Alarcón K., Stojanović-Radić ZZ, Antolak H., Kręgiel D., Mileski KS, Sharifi-Rad M. Specii Nepeta : aplicații alimentare și fitoterapie. Trends Food Sci. Technol. 2018; 80 : 104-122. doi: 10.1016 / j.tifs.2018.07.030. CrossRef ] Google Scholar ]
11. Sharifi-Rad M., Ozcelik B., Altın G., Dașkaya-Dikmen C., Martorell M., Ramirez-Alarcón K., Alarcón-Zapata P., Morais-Braga MFB, Carneiro JNP, Leal ALAB, et al. Salvia spp. Plante – de la fermă la aplicații alimentare și fitofarmacoterapie. Trends Food Sci. Technol. 2018; 80 : 242-263. doi: 10.1016 / j.tifs.2018.08.008. CrossRef ] Google Scholar ]
12. Zahidin NS, Saidin S., Zulkifli RM, Muhamad II, Ya’akob H., Nur H. Revizuirea Acalypha indica L. (Euphorbiaceae) ca plantă medicinală tradițională și potențialul terapeutic al acesteia. J. Ethnopharmacol.2017; 207 : 146-173. doi: 10.1016 / j.jep.2017.06.019. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
13. Abd Rani NZ, Husain K., Kumolosasi E. Moringa gen: O analiză a fitochimiei și farmacologiei. Față.Pharmacol. 2018; 9 : 108. doi: 10.3389 / fphar.2018.00108. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
14. Prakash MA, Șarifi-Rad M., Shariati M., Mabkhot Y., Al-Showiman S., Rauf A., Salehi B., Župunski M., Sharifi-Rad M., Gusain P. Compuși bioactivi și sănătate beneficiile speciilor comestibile Rumex -A.Cell. Mol. Biol. 2018; 64 : 27. doi: 10.14715 / cmb / 2018.64.8.5. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
15. Mishra A., Saklani S., Salehi B., Parcha V., Sharifi-Rad M., Milella L., Iriti M., Sharifi-Rad J., Srivastava M. Satyrium nepalenza , orhidee medicinala de mare altitudine Regiunea Himalaya indiană: Profilul chimic și activitățile biologice ale extractelor de tuberculi. Cell. Mol. Biol. 2018; 64 : 35-43. doi: 10.14715 / cmb / 2018.64.8.6. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
16. Palombo EA Extracte medicinale tradiționale și produse naturale cu activitate împotriva bacteriilor orale: Utilizare potențială în prevenirea și tratarea bolilor orale. Comunicat bazat pe evidente. Altern. Med.2011; 2011 : 680354. doi: 10.1093 / ecam / nep067. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
17. Teanpaisan R., Kawsud P., Pahumunto N., Puripattanavong J. Screening pentru activitatea antibacteriană și antibiofilm în extractele de plante medicinale împotriva microorganismelor orale. J. Tradit. Complement. Med. 2017; 7 : 172-177. doi: 10.1016 / j.jtcme.2016.06.007. Articolul gratuit PMC ]PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
18. Akhalwaya S., van Vuuren S., Patel M. O investigație in vitro a plantelor medicinale indigene din Africa de Sud utilizate pentru tratarea infecțiilor orale. J. Ethnopharmacol. 2018; 210 : 359-371. doi: 10.1016 / j.jep.2017.09.002. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
19. Zheng LW, Hua H., Cheung LK Medicina tradițională chineză și boli orale: Astăzi și mâine. Oral Dis.2011; 17 : 7-12. doi: 10.1111 / j.1601-0825.2010.01706.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
20. Xu YZ, Qiu YL, Un ZG, Yang FY Rolul medicamentului chinezesc pe bază de plante xianhuayin privind inversarea leziunilor mucoasei premaligne în punga bucală a hamsterului de aur. Int. J. Oral Sci.2010; 2 : 53-58. doi: 10.4248 / IJOS10013. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
21. Xing L., Tan ZR, Cheng JL, Huang WH, Zhang W., Deng W., Yuan CS, Zhou HH Biodisponibilitatea și compararea farmacocinetică a tansinonei între două formulări de Salvia miltiorrhiza la voluntari sănătoși. Sci. Rep. 2017; 7 : 4709. doi: 10.1038 / s41598-017-02747-4. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed] [ CrossRef ] Google Scholar ]
22. Liu XS, Gao Y., Zheng LW, Hua H. Terapie alternativă alternativă pentru sclerodermia orofacială localizată. Surg. Orală. Oral Med. Oral Pathol. Oral Radiol. Endodontol. 2010; 110 : E15-E19. doi: 10.1016 / j.tripleo.2010.04.004. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
23. He XR, Wang XX, Fang JC, Chang Y., Ning N., Guo H., Huang LH, Huang XQ Genul achyranthes: O analiză asupra utilizărilor tradiționale, fitochimiei și activităților farmacologice. J. Ethnopharmacol. 2017;203 : 260-278. doi: 10.1016 / j.jep.2017.03.035. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
24. Meyer-Hamme G., Beckmann K., Radtke J., Efferth T., Greten HJ, Rostock M., Schroder S. Un sondaj al tratamentului medicinal chinezesc pe bază de plante pentru mucozita orală indusă de chimioterapie.Comunicat bazat pe evidente. Altern. Med. 2013; 2013 : 284959. doi: 10.1155 / 2013/284959.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
25. Saini S., Dhiman A., Nanda S. Plante medicinale tradiționale indiene cu activitate potențială de vindecare a rănilor: O analiză. Int. J. Pharm. Sci. Res. 2016; 7 : 1809-1819. Google Scholar ]
26. Bhalang K., Thunyakitpisal P., Rungsirisatean N. Acemannan, o polizaharidă extrasă din Aloe vera , este eficientă în tratamentul ulcerației atetice orale. J. Altern. Complement. Med. 2013; 19 : 429-434. doi: 10.1089 / acm.2012.0164. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
27. Chatterjee P., Chakraborty B., Nandy S. Plant Aloe vera : Revizuire cu activități farmacologice semnificative. Mintage J. Pharm. Med. Sci. 2013; 1 : 21-24. Google Scholar ]
28. Jamil S., Nizami Q., ​​Salam M. Centella asiatica (linn.) Urban-O revizuire. Nat. Prod. Radiance. 2007;6 : 158-170. Google Scholar ]
29. Maquart FX, Bellon G., Gillery P., Wegrowski Y., Borel JP Stimularea sintezei colagenului în culturi fibroblaste de către o triterpină extrasă din centella-asiatica. Conectați. Tissue Res. 1990; 24 : 107-120. doi: 10.3109 / 03008209009152427. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
30. Liu M., Dai Y., Li Y., Luo YB, Huang F., Gong ZN, Meng QY Madecassoside izolate din ierburi centello asiatica facilitează arderea vindecării rănilor la șoareci. Planta Med. 2008; 74 : 809-815. doi: 10.1055 / s-2008-1074533. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
31. Pistorius A., Willershausen B., Steinmeier EM, Kreisler M. Eficacitatea irigării subgingivale folosind extracte din plante pe inflamație gingivală. J. Periodontol. 2003; 74 : 616-622. doi: 10.1902 / jop.2003.74.5.616. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
32. Naz S., Jabeen S., Ilyas S., Manzoor F., Aslam F., Ali A. Activitatea antibacteriană a soiurilor curcuma longa împotriva diferitelor tulpini de bacterii. Pak. J. Bot. 2010; 42 : 455-462. Google Scholar ]
33. Nadkarni K. Indian Materia Medica cu ayurvedic, Unani-Tibbi, Siddha, allopathic, Homeopathic, Naturopathic și home remedies. Al 3-lea ed. Volumul 1 Popular Prakashan; Bombay, India: 1999. Google Scholar ]
34. Amruthesh S., Pramod K., Venkatesh B., Ramesh C. Evaluarea efectelor radioactive de protecție a tinospor acordifoliei la pacienții cu radioterapie pentru carcinomul cu celule scuamoase din studiul pilot la cap și gât. Int. J. Contemp. Adâncitură. 2010; 1 : 24-30. Google Scholar ]
35. Mandawgade S., Patil K. Potențial de vindecare a unor principii active ale Lawsonia alba lam. Frunze.Ind. J. Pharm. Sci. 2003; 65 : 390-394. Google Scholar ]
36. Hosein Farzaei M., Abbasabadi Z., Reza Shams-Ardekani M., Abdollahi M., Rahimi R. O revizuire cuprinzătoare a plantelor și a constituenților lor activi cu activitate de vindecare a rănilor în medicina tradițională iraniană. Rănile. 2014; 26 : 197-206. PubMed ] Google Scholar ]
37. Vasconcelos LC, Sampaio MC, Sampaio FC, Higino JS Utilizarea punica granatum ca agent antifungic împotriva candidozei asociate cu stomatita dentară. Micozelor. 2003; 46 : 192-196. doi: 10.1046 / j.1439-0507.2003.00884.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
38. Hemmati AA, Aghel N., Rashidi I., Gholampur-Aghdami A. Extractul de semințe de struguri de top ( Vitis vinifera ) promovează repararea rănii cu grosimea totală la iepure. Int. Rană. J. 2011; 8 : 514-520. doi: 10.1111 / j.1742-481X.2011.00833.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
39. Radulescu M. Managementul farmacologic al leziunilor comune ale cavității bucale. Adâncitură. Clin.N. Am. 2016; 60 : 407-420. doi: 10.1016 / j.cden.2015.12.003. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
40. Nagi R., Patil DJ, Rakesh N., Jain S., Sahu S. Agenți naturali în managementul mucozitei orale la pacienții cu cancer – revizuire sistematică. J. Oral Biol. Craniofac. Res. 2018; 8 : 245-254. doi: 10.1016 / j.jobcr.2017.12.003. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
41. Salehi B., Varoni EM, Sharifi-Rad M., Rajabi S., Zucca P., Iriti M., Sharifi-Rad J. Epithelio-mezenchimale tranziție ca o țintă pentru botanici în metastaza cancerului. Phytomedicine. 2019; 55 : 125-136. doi: 10.1016 / j.phymed.2018.07.001. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
42. Rahmani AH, Al Zohairy MA, Aly SM, Khan MA Curcumin: Un candidat potențial în prevenirea cancerului prin modularea căilor moleculare. BioMed Res. Int. 2014; 2014 : 761608. doi: 10.1155 / 2014/761608. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
43. Nelson KM, Dahlin JL, Bisson J., Graham J., Pauli GF, Walters MA Medicamentele esențiale ale curcuminei. J. Med. Chem. 2017; 60 : 1620-1637. doi: 10.1021 / acs.jmedchem.6b00975.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
44. Salehi B., Stojanović-Radić Z., Matejić J., Șarifi-Rad M., Kumar NVA, Martins N., Sharifi-Rad J. Potențialul terapeutic al curcuminei: O analiză a studiilor clinice. Euro. J. Med. Chem. 2019; 163 : 527-545. doi: 10.1016 / j.ejmech.2018.12.016. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
45. Yin Y., Zheng Z., Jiang Z. Efectele licopenului asupra metabolismului glicolipidului la șobolanii diabetici de tip 2. Biomed. Pharmacother. 2019; 109 : 2070-2077. doi: 10.1016 / j.biopha.2018.07.100. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
46. Srivastava JK, Shankar E., Gupta S. Chamomile: Un medicament din plante din trecut cu un viitor luminos (revizuire) Mol. Med. Rep. 2010; 3 : 895-901. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
47. McKay DL, Blumberg JB Revizuirea bioactivității și potențialelor beneficii pentru sănătate ale ceaiului de musetel (Matricaria recutita L.) Phytother. Res. 2006; 20 : 519-530. doi: 10.1002 / ptr.1900. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
48. Avallone R., Zanoli P., Puia G., Kleinschnitz M., Schreier P., Baraldi M. Profilul farmacologic al apigeninului, un flavonoid izolat din matricaria chamomilla. Biochem. Pharmacol. 2000; 59 : 1387-1394.doi: 10.1016 / S0006-2952 (00) 00264-1. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
49. Pino JA, Bayat F., Marbot R., Aguero J. Ulei esențial de musetel Chamomilla recutita (L.) rausch din Iran. J. Essent. Oil Res. 2002; 14 : 407-408. doi: 10.1080 / 10412905.2002.9699903. CrossRef ] Google Scholar ]
50. Pirzad A., Alyari H., Shakiba M., Zehtab-Salmasi S., Mohammadi A. Conținutul și compoziția uleiului esențial de mușețel german ( Matricaria chamomilla L.) la diferite regimuri de irigare. J. Agron. 2006; 5 : 451-455. Google Scholar ]
51. Hamman J. Compoziția și aplicațiile gelului din frunze de Aloe vera . Molecule. 2008; 13 : 1599-1616.doi: 10,3390 / molecule13081599. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
52. Ahlawat K., Khatkar B. Prelucrarea, aplicații alimentare și siguranța produselor Aloe vera : O analiză.J. Food Sci. Technol. 2011; 48 : 525-533. doi: 10.1007 / s13197-011-0229-z. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
53. Bawankar R., Deepti V., Singh P., Subashkumar R., Vivekanandhan G., Babu S. Evaluarea potențialului bioactiv al extractului de steroli Aloe vera . Phytother. Res. 2013; 27 : 864-868. doi: 10.1002 / ptr.4827. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
54. Boudreau MD, Beland FA O evaluare a proprietăților biologice și toxicologice ale Aloe barbadensis ( miller ), Aloe vera . J. Environ. Sci. Health C Environ. Carcinog. Ecotoxicol. Rev. 2006; 24 : 103-154. doi: 10.1080 / 10590500600614303. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
55. Radha MH, Laxmipriya NP Evaluarea proprietăților biologice și eficacitatea clinică a aloe vera: O revizuire sistematică. J. Tradit. Complement. Med. 2015; 5 : 21-26. doi: 10.1016 / j.jtcme.2014.10.006.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
56. Bozzi A., Perrin C., Austin S., Vera FA Calitatea și autenticitatea pulberilor de gel comercial Aloe vera. Food Chem. 2007; 103 : 22-30. doi: 10.1016 / j.foodchem.2006.05.061. CrossRef ] Google Scholar ]
57. Misir J., Brishti FH, Hoque M. Aloe vera gel ca un nou strat de comestibilitate pentru fructele proaspete: O revizuire. A.m. J. Food Sci. Technol. 2014; 2 : 93-97. doi: 10.12691 / ajfst-2-3-3. CrossRef ] Google Scholar ]
58. Khan N., Mukhtar H. Tea și sănătatea: Studii la om. Curr. Pharm. Des. 2013; 19 : 6141-6147. doi: 10.2174 / 1381612811319340008. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
59. Basu A., Masek E., Ebersole JL Polifenoli dietetici și parodontită – O mini-revizuire a literaturii.Molecule. 2018: 23. doi: 10,3390 / molecule23071786. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
60. Zlotogorski A., Dayan A., Dayan D., Chaushu G., Salo T., Vered M. Nutraceuticals ca noi metode de tratament pentru cancerul oral-I: Curcumina. Oral Oncol. 2013; 49 : 187-191. doi: 10.1016 / j.oraloncology.2012.09.015. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
61. Tanaka T., Makita H., Ohnishi M., Hirose Y., Wang AJ, Mori H., Satoh K., Hara A., Ogawa H. Chemoprevenirea carcinogenezei orale induse de 1-oxid 4-nitrochinolină prin dietă curcumina și hesperidina – Comparație cu efectul protector al β-carotenului. Cancer Res. 1994; 54 : 4653-4659. PubMed ] Google Scholar ]
62. Ushida J., Sugie S., Kawabata K., Pham QV, Tanaka T., Fujii K., Takeuchi H., Ito Y., Mori H. Efectul chemoprevențial al curcuminei asupra carcinogenezei esofagiene induse de N -nitrosometilbenzilamină la șobolani . Jpn. J. Cancer Res. 2000; 91 : 893-898. doi: 10.1111 / j.1349-7006.2000.tb01031.x.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
63. Azuine MA, Bhide SV Chimoprevența adjuvantă a cancerului experimental – Catechin și turmericul dietetic în modelele forestiere și oral-cancer. J. Ethnopharmacol. 1994; 44 : 211-217. doi: 10.1016 / 0378-8741 (94) 01188-5. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
64. Li N., Chen XX, Liao J., Yang GY, Wang S., Josephson Y., Han C., Chen JS, Huang MT, Yang CS Inhibarea indusă de 7,12-dimetilbenzen antracen (DMBA) carcinogeneza orală la hamsteri de către ceai și curcumină. Carcinogeneza. 2002; 23 : 1307-1313. doi: 10.1093 / carcin / 23.8.1307. PubMed ] [ CrossRefGoogle Scholar ]
65. Manoharan S., Balakrishnan S., Menon VP, Alias ​​LM, Reena AR Eficacitatea chemopreventivă a curcuminei și piperinei în timpul carcinogenezei hamsterului de hamster bucal indus de antracen, indusă de antracen. Singap. Med. J. 2009; 50 : 139-146. PubMed ] Google Scholar ]
66. Lin YC, Chen HW, Kuo YC, Chang YF, Lee YJ, Hwang JJ Evaluarea eficacității terapeutice a curcuminei pe xenogrefa carcinomului cu celule scuamoase orale umane folosind multimodalități de imagistică moleculară. A.m. J. Chin. Med. 2010; 38 : 343-358. doi: 10.1142 / S0192415X10007890. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
67. Lee HM, Patel V., Shyur LF, Lee WL Suplimente de cupru amplifică efectul anti-tumoral al curcuminei în celulele canceroase orale. Phytomedicine. 2016; 23 : 1535-1544. doi: 10.1016 / j.phymed.2016.09.005. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
68. Lopez-Jornet P., Camacho-Alonso F., Gomez-Garcia F. Efectul curcuminei și iradierii în carcinomul cu celule scuamoase pe cale orală PE / CA-PJ15. Acta Odontol. Scand. 2011; 69 : 269-273. doi: 10.3109 / 00016357.2011.554864. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
69. Javvadi P., Hertan L., Kosoff R., Datta T., Kolev J., Mick R., Tuttle SW, Koumenis C. Thioredoxin reductaza-1 mediază radiosensibilizarea indusă de curcumină a celulelor carcinomului scuamos. Cancer Res. 2010; 70 : 1941-1950. doi: 10.1158 / 0008-5472.CAN-09-3025. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
70. Tuttle S., Hertan L., Daurio N., Porter S., Kaushick C., Li D., Myamoto S., Lin A., O’Malley BW, Koumenis C. Agentul chemopreventiv și clinic utilizat curcumina sensibilizează HPV (-) dar nu HPV (+) hnscc la radiații ionizante, in vitro și într-un model ortotopic de șoarece. Cancer Biol. Ther. 2012; 13 : 575-584. doi: 10.4161 / cbt.19772. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
71. Khafif A., Lev-Ari S., Vexler A., ​​Barnea I., Starr A., ​​Karaush V., Haif S., Ben-Yosef R. Curcumin: Un potențial amplificator radio în cancerul capului și gâtului. Laringoscopului. 2009; 119 : 2019-2026. doi: 10.1002 / lary.20582. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
72. Devassy JG, Nwachukwu ID, Jones PJ Curcumina și cancer: Bariere în calea obținerii unei mențiuni de sănătate. Nutr. Rev. 2015; 73 : 155-165. doi: 10.1093 / nucrit / nuu064. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
73. Nagpal M., Sood S. Rolul curcuminei în sănătatea sistemică și orală: o prezentare generală. J. Nat. Sci.Biol. Med. 2013; 4 : 3-7. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
74. Adiwidjaja J., McLachlan AJ, Boddy AV Curcumin ca agent anticancer promițător clinic: Farmacocinetica și interacțiunile medicamentoase. Expert Opin. Drug Metab. Toxicol. 2017; 13 : 953-972.doi: 10.1080 / 17425255.2017.1360279. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
75. Chainani-Wu N. Siguranța și activitatea antiinflamatorie a curcuminei: O componentă a tumericului ( Curcuma longa ) J. Altern. Complement. Med. 2003; 9 : 161-168. doi: 10.1089 / 107555303321223035. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
76. Chandra RV, Prabhuji ML, Roopa DA, Ravirajan S., Kishore HC Eficacitatea licopenului în tratamentul gingivitei: Un studiu clinic randomizat, placebo-controlat. Sănătate orală Prev. Adâncitură. 2007; 5 : 327-336. PubMed ] Google Scholar ]
77. Qin X., Qiao H., Wu S., Cheng J., Wan Q., Liu R. Curcumin inhibă expresia proteinei-1 chemoattractante de monocite în astrocite induse de TNF-a prin calea ampk. Neurochem. Res. 2018; 43 : 775-784. doi: 10.1007 / s11064-018-2479-x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
78. Zhou H., Beevers CS, Huang S. Obiectivele curcuminei. Curr. Obiectivele de droguri. 2011; 12 : 332-347. doi: 10.2174 / 138945011794815356. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
79. Fadus MC, Lau C., Bikhchandani J., Lynch HT Curcumin: Un agent antiinflamator și antineoplazic vechi. J. Tradit. Complement. Med. 2017; 7 : 339-346. doi: 10.1016 / j.jtcme.2016.08.002.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
80. Roy M., Mukherjee S. Inversarea rezistenței la cisplatină de curcumină în celulele cancerului de col uterin. Asian Pac. J. Cancer Prev. APJCP. 2014; 15 : 1403-1410. doi: 10.7314 / APJCP.2014.15.3.1403. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
81. Srivastava RK, Chen Q., Siddiqui I., Sarva K., Shankar S. Legarea întreruperii ciclului celular indusă de curcumină și apoptoza de către inhibitorul de kinază dependentă de ciclina p21 (/ WAF1 / CIP1) Ciclul celular. 2007; 6 : 2953-2961. doi: 10.4161 / cc.6.23.4951. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
82. Zhao L., Gu Q., Xiang L., Dong X., Li H., Ni J., Wan L., Cai G., Chen G. Curcumin inhibă apoptoza prin modularea expresiei Bax / Bcl-2 și ameliorează stresului oxidativ la testiculele de șobolani diabetici induse de streptozotocină. Ther. Clin. Managementul riscului. 2017; 13 : 1099-1105. doi: 10.2147 / TCRM.S141738. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
83. Lee HP, Li TM, Tsao JY, Fong YC, Tang CH Curcumin induce apoptoza celulară în condrosarcomul uman prin calea receptorului de moarte extrinsec. Int. Immunopharmacol. 2012; 13 : 163-169. doi: 10.1016 / j.intimp.2012.04.002. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
84. Balasubramanian S., Eckert RL Curcumina suprimă diferențierea dependentă de factorul de transcripție AP1 și activează apoptoza în keratinocitele epidermice umane. J. Biol. Chem. 2007; 282 : 6707-6715. doi: 10.1074 / jbc.M606003200. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
85. Di Donato JA, Mercurio F., Karin M. NF-kB și legătura dintre inflamație și cancer. Immunol. Rev.2012; 246 : 379-400. doi: 10.1111 / j.1600-065X.2012.01099.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
86. Yang C.L., Liu Y.-Y., Ma Y.-G., Xue Y.-X., Liu D.-G., Ren Y., Liu X.-B., Li Y ., Li Z. Curcumina blochează migrația celulelor cancerului pulmonar cu celule mici, invazia, angiogeneza, ciclul celular și neoplazia prin intermediul căii de semnalizare janus kinase-stat3. Plus unu. 2012; 7 : e37960. doi: 10.1371 / journal.pone.0037960. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
87. Kunnumakkara AB, Anand P., Aggarwal BB Curcumina inhibă proliferarea, invazia, angiogeneza și metastazarea diferitelor forme de cancer prin interacțiunea cu proteinele multiple de semnalizare celulară.Cancer Lett. 2008; 269 : 199-225. doi: 10.1016 / j.canlet.2008.03.009. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
88. Sun S., Huang H., Huang C., Lin J. Întreruperea ciclului și apoptoza în celulele MDA-MB-231 / HER2 induse de curcumină. Euro. J. Pharmacol. 2012; 690 : 22. doi: 10.1016 / j.ejphar.2012.05.036. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
89. López-Lázaro M. Proprietăți cancerigene și cancerigene ale curcuminei: considerente pentru dezvoltarea sa clinică ca agent chimiopreventiv și chimioterapeutic pentru cancer. Mol. Nutr. Food Res.2008; 52 : S103. doi: 10.1002 / mnfr.200700238. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
90. Rao AV, Shen HL Efectul aportului de licopen în doză mică asupra biodisponibilității licopenului și a stresului oxidativ. Nutr. Res. 2002; 22 : 1125-1131. doi: 10.1016 / S0271-5317 (02) 00430-X. CrossRef ] Google Scholar ]
91. Rao AV, Agarwal S. Rolul licopenului antioxidant în cancer și boli de inimă. J. Am. Coll. Nutr. 2000;19 : 563-569. doi: 10.1080 / 07315724.2000.10718953. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
92. Rao AV, Ray MR, Rao LG Lycopene. Adv. Alimente Nutr. Res. 2006; 51 : 99-164. PubMed ] Google Scholar ]
93. Waliszewski KN, Blasco G. Proprietățile nutritive ale licopenului. Salud Publica Mex. 2010; 52 : 254-265. doi: 10.1590 / S0036-36342010000300010. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
94. Cruz Bojórquez RM, González Gallego J., Sánchez Collado P. Proprietățile funcționale și beneficiile pentru sănătate ale licopenului. Nutr. Hosp. 2013; 28 : 6-15. PubMed ] Google Scholar ]
95. Story EN, Kopec RE, Schwartz SJ, Harris GK O actualizare privind efectele asupra sănătății licopenului de roșii. Annu. Rev. Food Sci. Technol. 2010; 1 : 189-210. doi: 10.1146 / anurev.food.102308.124120. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
96. Bramley PM Este licopenul benefic pentru sănătatea umană? Phytochemistry. 2000; 54 : 233-236. doi: 10.1016 / S0031-9422 (00) 00103-5. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
97. Kelkel M., Schumacher M., Dicato M., Diederich M. Proprietățile antioxidante și antiproliferative ale licopenului. Radic gratuit. Res. 2011; 45 : 925-940. doi: 10.3109 / 10715762.2011.564168. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
98. Ono M., Takeshima M., Nakano S. Mecanismul efectului anticancer al enzimei licopen (tetraterpenoide) . 2015; 37 : 139-166. PubMed ] Google Scholar ]
99. Livny O., Kaplan I., Reifen R., Polak-Charcon S., Madar Z., Schwartz B. Lycopene inhibă proliferarea și amplifică comunicarea joncțiunii gap-ului celulelor tumorale umane KB-1. J. Nutr. 2002; 132 : 3754-3759. doi: 10.1093 / jn / 132.12.3754. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
100. Petridou E., Zavras AI, Lefatzis D., Dessypris N., Laskaris G., Dokianakis G., Segas J., Douglas CW, Diehl SR, Trichopoulos D. Rolul dietă și micronutrienții specifici în etiologia orală carcinom. Cancer.2002; 94 : 2981-2988. doi: 10.1002 / cncr.10560. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
101. Bravi F., Bosetti C., Filomeno M., Levi F., Garavello W., Galimberti S., Negri E., La Vecchia C. Alimente, nutrienți și riscul cancerului oral și faringian. Br. J. Cancer. 2013; 109 : 2904-2910. doi: 10.1038 / bjc.2013.667. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
102. Lu R., Dan H., Wu R., Meng W., Liu N., Jin X., Zhou M., Zeng X., Zhou G., Chen Q. Lycopene: Caracteristicile și potențialul semnificației în oral cancer și leziuni precanceroase. J. Oral Pathol. Med.2011; 40 : 361-368. doi: 10.1111 / j.1600-0714.2010.00991.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
103. Leoncini E., Nedovic D., Panic N., Pastorino R., Edefonti V., Boccia S. Admiterea carotenoidului din surse naturale și cancerul capului și gâtului: O analiză sistematică și meta-analiză a studiilor epidemiologice. Cancer Epidemiol. Biomark. Anterior. 2015; 24 : 1003-1011. doi: 10.1158 / 1055-9965.EPI-15-0053. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
104. Leoncini E., Edefonti V., Hashibe M., Parpinel M., Cadoni G., Ferraroni M., Serraino D., Matsuo K., Olshan AF, Zevallos JP, și colab. Aportul carotenoidului și cancerul capului și gâtului: o analiză centralizată în consorțiul internațional pentru capul și gâtul epidemiologiei cancerului. Euro. J. Epidemiol.2016; 31 : 369-383. doi: 10.1007 / s10654-015-0036-3. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
105. Bhuvaneswari V., Velmurugan B., Nagini S. Efectul de răspuns al dozei de pastă de tomate asupra carcinogenezei hamsterului bucal de hamster indusă de 7,12-dimetilbenz [a] antracen. J. Exp. Clin. Cancer Res. 2004; 23 : 241-249. PubMed ] Google Scholar ]
106. Bhuvaneswari V., Nagini S. Lycopene: O analiză a potențialului său ca agent anticancer. Curr. Med.Chem. Agenți anti-cancer. 2005; 5 : 627-635. doi: 10.2174 / 156801105774574667. PubMed ] [ CrossRefGoogle Scholar ]
107. Bhuvaneswari V., Velmurugan B., Balasenthil S., Ramachandran CR, Nagini S. Eficacitatea chemopreventivă a licopenului asupra carcinogenezei hamsterului de hamster bucal indusă de antracenă 7,12-dimetilbenz [a] antracen. Fitoterapia. 2001; 72 : 865-874. doi: 10.1016 / S0367-326X (01) 00321-5. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
108. Cheng HC, Chien H., Liao CH, Yang YY, Huang SY Carotenoizii suprimă expresia antigenului celular proliferativ și expresia ciclinică D1 în modelele cancerigene orale. J. Nutr. Biochem. 2007; 18 : 667-675. doi: 10.1016 / j.jnutbio.2006.10.010. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
109. Miraj S., Alesaeidi S. Un studiu sistematic de revizuire a efectelor terapeutice ale Matricaria recuitta Chamomile ( Electronica ) . Medic. 2016; 8 : 3024-3031. doi: 10.19082 / 3024. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
110. Singh O., Khanam Z., Misra N., Srivastava MK Chamomile ( Matricaria chamomilla L.): O vedere de ansamblu. Pharmacogn. Rev. 2011; 5 : 82-95. doi: 10.4103 / 0973-7847.79103. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
111. Pozharitskaya ON, Shikov AN, Kosman VM, Selezneva AI, Urakova IN, Makarova MN, Makarov VG Proprietățile imunomodulatoare și antioxidante ale combinației fixe de ulei de pește cu extracte de plante. Sinergia. 2015; 2 : 19-24. doi: 10.1016 / j.synres.2015.07.001. CrossRef ] Google Scholar ]
112. Sharifi-Rad M., Nazaruk J., Polito L., Morais-Braga M., Bezerra F., Rocha JE, Coutinho HDM, Salehi B., Tabanelli G., Montanari C. și colab. Genul Matricaria ca sursă de agenți antimicrobieni: de la fermă până la farmacie și aplicații alimentare. Microbiol. Res. 2018; 215 : 76-88. doi: 10.1016 / j.micres.2018.06.010. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
113. Munir N., Iqbal AS, Altaf I., Bashir R., Sharif N., Saleem F., Naz S. Evaluarea potențialului antioxidant și antimicrobian al celor două specii de plante pe cale de dispariție Atropa Belladonna și Matricaria chamomilla . Afr. J. Tradit. Complement. Altern. Med. 2014; 11 : 111-117. doi: 10.4314 / ajtcam.v11i5.18. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
114. Svehliková V., Bennett RN, Mellon FA, Needs PW, Piacente S., Kroon PA, Bao Y. Izolarea, identificarea și stabilitatea derivaților acilați ai 7-o-glucozidului de apigenină din musetel ( Chamomilla recutita L. rauschert ) Phytochemistry. 2004; 65 : 2323-2332. PubMed ] Google Scholar ]
115. Al-Hindawi MK, Al-Deen IH, Nabi MH, Ismail MA Activitatea antiinflamatorie a unor plante irakiene care utilizează șobolani intacți. J. Ethnopharmacol. 1989; 26 : 163-168. doi: 10.1016 / 0378-8741 (89) 90063-9. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
116. Zanoli P., Avallone R., Baraldi M. Caracterizarea comportamentală a flavonoidelor apigenină și crizină. Fitoterapia. 2000; 71 : S117-S123. doi: 10.1016 / S0367-326X (00) 00186-6. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
117. Curra M., Martins MA, Lauxen IS, Pellicioli AC, Sant’Ana Filho M., Pavesi VC, Carrard VC, Martins MD Efectul musetelului topical asupra nivelelor imunohistochimice de IL-1β și TNF-a în 5-fluorouracil- indusă de mucozită orală la hamsteri. Cancer Chemother. Pharm. 2013; 71 : 293-299. doi: 10.1007 / s00280-012-2013-9. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
118. Pavesi VC, Lopez TC, Martins MA, Sant’Ana Filho M., Bussadori SK, Fernandes KP, Mesquita-Ferrari RA, Martins MD Acțiunea de vindecare a mușețelului de mucozită orală la hamster indusă de 5-fluoracil. Asistență pentru îngrijirea cancerului. 2011; 19 : 639-646. doi: 10.1007 / s00520-010-0875-0. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
119. Martins MD, Marques MM, Bussadori SK, Martins MA, Pavesi VC, Mesquita-Ferrari RA, Fernandes KP Analiză comparativă între chamomilla recutita și corticosteroids pe vindecarea rănilor. Un studiu in vitro și in vivo. Phytother. Res. 2009; 23 : 274-278. doi: 10.1002 / ptr.2612. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
120. Duarte CM, Quirino MR, Patrocínio MC, Anbinder AL Efectele Chamomilla recutita (L.) asupra vindecării ranilor orale la șobolani. Med. Oral Patol. Oral Cir. Bucal. 2011; 16 : e716-e721. PubMed ] Google Scholar ]
121. Tang D., Chen K., Huang L., Li J. Proprietăți farmacocinetice și interacțiuni medicamentoase ale apigeninei, o flavonă naturală. Expert Opin. Drug Metab. Toxicol. 2017; 13 : 323-330. doi: 10.1080 / 17425255.2017.1251903. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
122. Patel D., Shukla S., Gupta S. Apigenin și chemoprevența cancerului: progres, potențial și promisiune (revizuire) Int. J. Oncol. 2007; 30 : 233-245. doi: 10.3892 / ijo.30.1.233. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
123. Rajesh E., Sankari LS, Malathi L., Krupaa JR Produse care apar în mod natural în tratamentul cancerului. J. Pharm. Bioallied Sci. 2015; 7 : S181-S183. doi: 10.4103 / 0975-7406.155895.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
124. Maggioni D., Garavello W., Rigolio R., Pignataro L., Gaini R., Nicolini G. Apigenin afectează creșterea carcinomului cu celule scuamoase in vitro prin inducerea stopării ciclului celular și apoptozei. Int.J. Oncol. 2013; 43 : 1675-1682. doi: 10.3892 / ijo.2013.2072. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
125. Ketkaew Y., Osathanon T., Pavasant P., Sooampon S. Apigenin a inhibat expresia markerului de celule stem induse de hipoxie într-o linie celulară carcinom cu celule scuamoase capului și gâtului. Arc. Oral Biol. 2017; 74 : 69-74. doi: 10.1016 / j.archoralbio.2016.11.010. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
126. Jettanacheawchankit S., Sasithanasate S., Sangvanich P., Banlunara W., Thunyakitpisal P. Acemannan stimulează proliferarea fibroblastelor gingivale; expresii ale factorului de creștere keratinocitar-1, factor de creștere endotelial vascular și colagen de tip I; și vindecarea rănilor. J. Pharmacol. Sci. 2009; 109 : 525-531. doi: 10.1254 / jphs.08204FP. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
127. Shelton RM Aloe vera. Proprietățile sale chimice și terapeutice. Int. J. Dermatol. 1991; 30 : 679-683.doi: 10.1111 / j.1365-4362.1991.tb02607.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
128. Vogler BK, Ernst E. Aloe vera : O analiză sistematică a eficienței sale clinice. Br. J. Gen. Pract. 1999;49 : 823-828. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
129. Choi SW, Son BW, Son YS, Park YI, Lee SK, Chung MH Efectul vindecării rănilor a unei fracții glicoproteice izolate din Aloe vera . Br. J. Dermatol. 2001; 145 : 535-545. doi: 10.1046 / j.1365-2133.2001.04410.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
130. Hosseinimehr SJ, Khorasani G., Azadbakht M., Zamani P., Ghasemi M., Ahmadi A. Efectul cremei de aloe față de sulfadiazina de argint pentru vindecarea rănilor de ars la șobolani. Acta Dermatovenerol.Croat. Adc. 2010; 18 : 2-7. PubMed ] Google Scholar ]
131. Kim J., Lee I., Park S., Choue R. Efectele extutelor de gel scutellariae radix și Aloe vera asupra imunoglobulinei E și a nivelurilor citokinelor la șoarecii dermatiți atopici nc / nga. J. Ethnopharmacol.2010; 132 : 529-532. doi: 10.1016 / j.jep.2010.08.049. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
132. Jia Y., Zhao G., Jia J. Evaluare preliminară: Efectele mlynei de aloe ferox și mori de aloe arborescens asupra vindecării rănilor. J. Ethnopharmacol. 2008; 120 : 181-189. doi: 10.1016 / j.jep.2008.08.008. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
133. Hashemi SA, Madani SA, Abediankenari S. Revizuirea proprietăților Aloe vera în vindecarea rănilor cutanate. BioMed Res. Int. 2015; 2015 : 714216. doi: 10.1155 / 2015/714216. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
134. Chantarawaratit P., Sangvanich P., Banlunara W., Soontornvipart K., Thunyakitpisal P. Bureți Acemannan stimulează regenerarea osoasă alveolară, cementului și ligandului parodontal într-un model de defecțiune de tip furcation II de tip canină II. J. Periodontal Res. 2014; 49 : 164-178. doi: 10.1111 / jre.12090. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
135. Lakhanpal G., Bhalerao S., Sharma S., Patil H. Pentru a studia eficacitatea diferitelor formulări de Aloe vera (spp. Aloe barbadensis ) asupra vindecării rănilor la șobolani. Res. J. Pharm. Biol. Chem. Sci.2015; 6 : 432-440. Google Scholar ]
136. Tabandeh MR, Oryan A., Mohammadalipour A. Polizaharidele din aloe vera induce expresia genelor MMP-3 și TIMP-2 în timpul reparației plăgii de piele a șobolanului. Int. J. Biol. Macromol. 2014; 65 : 424-430. doi: 10.1016 / j.ijbiomac.2014.01.055. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
137. Takahashi M., Kitamoto D., Asikin Y., Takara K., Wada K. Lipozomii încapsulând extractul din gel de frunză de Aloe vera sporesc semnificativ proliferarea și sinteza de colagen în liniile celulare ale pielii umane. J. Oleo Sci. 2009; 58 : 643-650. doi: 10.5650 / jos.58.643. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
138. López-Cervantes J., Sánchez-Machado DI, Cruz-Flores P., Mariscal-Dominguez MF, de la Mora-López GS, Campas-Baypoli ON Capacitatea antioxidantă, compoziția apropiată și constituenții lipidici ai florilor de Aloe vera . J. Appl. Res. Med. Aromat. Plante. 2018; 10 : 93-98. doi: 10.1016 / j.jarmap.2018.02.004. CrossRef ] Google Scholar ]
139. Cataldi V., Di Bartolomeo S., Di Campli E., Nostro A., Cellini L., Di Giulio M. Activitatea in vitro a gelului interior aloe vera împotriva microorganismelor cultivate în faze planctonice și sesile. Int. J. Immunopathol. Pharmacol. 2015; 28 : 595-602. doi: 10.1177 / 0394632015600594. PubMed ] [ CrossRefGoogle Scholar ]
140. Das S., Mishra B., Gill K., Ashraf MS, Singh AK, Sinha M., Sharma S., Xess I., Dalal K., Singh TP, și colab. Izolarea și caracterizarea unor noi proteine ​​cu proprietăți anti-fungice și antiinflamatorii din gelul din frunze de Aloe vera . Int. J. Biol. Macromol. 2011; 48 : 38-43. doi: 10.1016 / j.ijbiomac.2010.09.010. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
141. Zandi K., Zadeh MA, Sartavi K., Rastian Z. Activitatea antivirală a Aloe vera împotriva virusului herpes simplex de tip 2: Un studiu in vitro. Afr. J. Biotechnol. 2007; 6 : 1770-1773. Google Scholar ]
142. Chen YY, Chiang SY, Lin JG, Ma YS, Liao CL, Weng SW, Lai TY, Chung JG Emodin, aloe-emodin și rhein inhibă migrarea și invazia în cancerul limbii umane SCC-4 prin inhibarea expresiei genei de metaloproteinază matrice-9. Int. J. Oncol. 2010; 36 : 1113-1120. PubMed ] Google Scholar ]
143. Chen YY, Chiang SY, Lin JG, Yang JS, Ma YS, Liao CL, Lai TY, Tang NY, Chung JG Emodin, aloe-emodin și rhein induse de ADN și inhibă expresia genei de reparație a genelor în limbajul uman SCC-4 celule canceroase. Anticancer Res. 2010; 30 : 945-951. PubMed ] Google Scholar ]
144. Lin ML, Lu YC, Chung JG, Wang SG, Lin HT, Kang SE, Tang CH, Ko JL, Chen SS Reglarea în jos a MMP-2 prin calea dependentă de p38 MAPK-NF-κB de către aloe-emodin duce la inhibarea invaziei celulare nazofaringiene. Mol. Carcinog. 2010; 49 : 783-797. doi: 10.1002 / mc.20652. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
145. Xiao B., Guo J., Liu D., Zhang S. Aloe-emodin induce inactivarea G2 / M in vitro și activarea fosfatazei alcaline în celulele KB cancerului oral uman. Oral Oncol. 2007; 43 : 905-910. doi: 10.1016 / j.oraloncologie.2006.11.002. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
146. Rai B., Kaur J., Jacobs R., Singh J. Mecanism posibil de acțiune pentru curcumina în leziunile precanceroase bazate pe markeri serici și salivari ai stresului oxidativ. J. Oral Sci. 2010; 52 : 251-256. doi: 10.2334 / josnusd.52.251. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
147. Chainani-Wu N., Madden E., Lozada-Nur F., Silverman S. Curcuminoidele cu doză mare sunt eficace în reducerea simptomelor și semnelor de lichen planus oral. J. Am. Acad. Dermatol. 2012; 66 : 752-760.doi: 10.1016 / j.jaad.2011.04.022. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
148. Chainani-Wu N., Silverman S., Reingold A., Bostrom A., Lozada-Nur F., Weintraub J. Validarea instrumentelor pentru măsurarea simptomelor și a semnelor de lichen planus oral. Surg. Orală. Oral Med.Oral Pathol. Oral Radiol. Endodontol. 2008; 105 : 51-58. doi: 10.1016 / j.tripleo.2007.06.022. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
149. Prasad S., Solanki S., Chinmaya BR, Tandon S., Ashwini B. Magia terapiei cu curcumină pe bază de plante pe cale orală recurentă. A.m. J. Ethnomed. 2014; 1 : 96-101. Google Scholar ]
150. Dos Santos EX, Arantes DAC, Leite AFO, Batista AC, de Mendonca EF, Marreto RN, Naves LN, Lima EM, Valadares MC Studiu clinic randomizat al unei formulări mucoadezive care conține extract de curcuminoide (zingiberaceae) și extract de Bidens pilosa linn (asteraceae) (fitoprot) pentru prevenirea și tratamentul mucozitei orale – studiu de fază I. Chem. Biol. Interacționa. 2018; 291 : 228-236. doi: 10.1016 / j.cbi.2018.06.010. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
151. Kashyap B., Reddy PS Analiza micronucleilor de celule bucale orale exfoliate: Mijloace de evaluare a anomaliilor nucleare în diferite boli. J. Cancer Res. Ther. 2012; 8 : 184-191. doi: 10.4103 / 0973-1482.98968. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
152. Belludi SA, Verma S., Banthia R., Bhusari P., Parwani S., Kedia S., Saiprasad SV Efectul licopenului în tratamentul bolii parodontale: Un studiu clinic. J. Contemp. Adâncitură. Pract. 2013; 14 : 1054-1059.doi: 10.5005 / jp-journals-10024-1450. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
153. Nagao T., Ikeda N., Warnakulasuriya S., Fukano H., Yuasa H., Yano M., Miyazaki H., Ito Y. Micronutrienți antioxidanți serici și riscul de leucoplazie orală în rândul japonezilor. Oral Oncol. 2000; 36 : 466-470. doi: 10.1016 / S1368-8375 (00) 00037-3. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
154. Nagao T., Warnakulasuriya S., Ikeda N., Fukano H., Yamamoto S., Yano M., Miyazaki H., Ito Y. Nivele de micronutrienți antioxidanți serici în lichen planus oral. J. Oral Pathol. Med. 2001; 30 : 264-267.doi: 10.1034 / j.1600-0714.2001.300502.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
155. Hirasawa M., Takada K., Makimura M., Otake S. Îmbunătățirea stării parodontale prin catechină de ceai verde utilizând un sistem local de administrare: Un studiu clinic pilot. J. Periodontal Res. 2002; 37 : 433-438. doi: 10.1034 / j.1600-0765.2002.01640.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
156. Hrishi TS, Kundapur PP, Naha A., Thomas BS, Kamath S., Bhat GS Efectul utilizării complementare a pastei de dinți ceai verde la pacienții cu parodontită – Un studiu pilot randomizat controlat. Int. J. Dent.Hyg. 2016; 14 : 178-183. doi: 10.1111 / idh.12131. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
157. Galeone C., Tavani A., Pelucchi C., Turati F., Winn DM, Levi F., Yu GP, Morgenstern H., Kelsey K., Dal Maso L., și colab. Aprovizionarea cu cafea și ceai și riscul cancerului capului și gâtului: analiză comună în consorțiul internațional pentru capul și gâtul epidemiologiei cancerului. Cancer Epidemiol.Biomark. Anterior. 2010; 19 : 1723-1736. doi: 10.1158 / 1055-9965.EPI-10-0191. Articolul gratuit PMC ]PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
158. Raeessi MA, Raeessi N., Panahi Y., Gharaie H., Davoudi SM, Saadat A., Karimi Zarchi AA, Raeessi F., Ahmadi SM, Jalalian H. „Cafea plus miere” versus „steroidul topic” tratamentul mucozitei orale induse de chimioterapie: un studiu controlat randomizat. Complementul BMC. Altern. Med. 2014; 14 : 293. doi: 10.1186 / 1472-6882-14-293. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
159. Mazokopakis EE, Vrentzos GE, Papadakis JA, Babalis DE, Ganotakis ES Musetelul sălbatic ( Matricaria recutita L.) apelează la mucozita orală indusă de metotrexat. Phytomedicine. 2005; 12 : 25-27.doi: 10.1016 / j.phymed.2003.11.003. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
160. Dos Reis PE, Ciol MA, de Melo NS, Figueiredo PT, Leite AF, Manzi NEM Crioterapia cu infuzie de mușețel pentru prevenirea mucozitei orale induse de chimioterapie: Un studiu pilot. Asistență pentru îngrijirea cancerului. 2016; 24 : 4393-4398. doi: 10.1007 / s00520-016-3279-y. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
161. Su CK, Mehta V., Ravikumar L., Shah R., Pinto H., Halpern J., Koong A., Goffinet D., Le QT Faza II studiu randomizat dublu-orb, comparând Aloe vera orală cu placebo pentru a preveni mucozita legată de radiații la pacienții cu neoplasme cap-gât. Int. J. Radiat. Oncol. Biol. Phys. 2004; 60 : 171-177. doi: 10.1016 / j.ijrobp.2004.02.012. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
162. Ahmadi A. Prevenirea potențială: Aloe vera apă de gură poate reduce mucozita orală indusă de radiații la pacienții cu cancer de cap și gât. Bărbie. J. Integr. Med. 2012; 18 : 635-640. doi: 10.1007 / s11655-012-1183-y. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
163. Mansourian A., Momen-Heravi F., Saheb-Jamee M., Esfehani M., Khalilzadeh O., Momen-Beitollahi J. Compararea soluției de apă de gură cu Aloe vera cu acetonid de triamcinolonă 0,1% pe lichen planus oral: studiu clinic orbit. A.m. J. Med Sci. 2011; 342 : 447-451. doi: 10.1097 / MAJ.0b013e3182171164. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
164. Choonhakarn C., Busaracome P., Sripanidkulchai B., Sarakarn P. Eficacitatea gelului de Aloe vera în tratamentul lichen planus oral: Un studiu controlat randomizat. Br. J. Dermatol. 2008; 158 : 573-577. doi: 10.1111 / j.1365-2133.2007.08370.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
165. Welsh EJ, Bara A., Barley E., Cates CJ Cofeina pentru astm. Cochrane Database Syst. Rev. 2010 doi: 10.1002 / 14651858.CD001112.pub2. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
166. Furtado KS, Prado MG, Aguiar e Silva MA, Dias MC, Rivelli DP, Rodrigues MAM, Barbisan LF Cafeaua și cofeina protejează împotriva leziunilor hepatice induse de tioacetamidă la șobolani masculi wistar. Basic Clin. Pharmacol. Toxicol. 2012; 111 : 339-347. doi: 10.1111 / j.1742-7843.2012.00903.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
167. Daneshyar F., Khamverdi Z., Toliat T., Alikhani M. Efectul lacului de ceai verde asupra adâncimii cariei radiculare. J. Contemp. Adâncitură. Pract. 2018; 19 : 137. doi: 10.5005 / jp-journals-10024-2227. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
168. Lodi G., Franchini R., Warnakulasuriya S., Varoni E., Sardella A., Kerr A., ​​Carrassi A., MacDonald L., Worthington H. Intervenții pentru tratarea leucoplaziei orale pentru prevenirea cancerului oral.Cochrane Database Syst. Rev. 2016; 7 : CD001829. doi: 10.1002 / 14651858.CD001829.pub4.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
169. Ghorbani A., Sadrzadeh A., Habibi E., Dadgar K., Akbari J., Moosazadeh M., Hossein B., Ahangarkani F., Vaezi A. Eficacitatea extractului Camellia sinensis împotriva speciilor candida la pacienții cu stomatită dentară . Curr. Med. Mycol. 2018; 4 : 15. doi: 10.18502 / cmm.4.3.174.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
170. Rodrigues C., Rodrigues M., Henriques M. Beneficii terapeutice alternative pentru candidoza orală.Curr. Med. Chem. 2018 doi: 10.2174 / 0929867325666180601102333. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
171. Ning Y., Ling J., Wu C. Efectele sinergice ale galatinului epigallocatechin-catechin de ceai și antimicotice împotriva speciilor orale de candida. Arc. Oral Biol. 2015; 60 : 1565. doi: 10.1016 / j.archoralbio.2015.07.001. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
172. Yan L., Chen F., Liu D., Huang J., Liu F., Wu J., Liu F., Ye J., Qiu Y., Lin L. Tea, aportul de cafea și riscul de scuamă orală carcinom celular: Un studiu de caz-control. Zhonghua Liu Xing Bing Xue Za Zhi = Zhonghua Liuxingbingxue Zazhi. 2016; 37 : 1531-1535. PubMed ] Google Scholar ]
173. Song I.-S., Han K., Ryu J.-J., Choi Y.-J., Park J.-B. Aportul de cafea ca indicator de risc pentru pierderea dinților la adulții coreeni. Sci. Rep. 2018; 8 : 2392. doi: 10.1038 / s41598-018-20789-0.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
174. Song I.-S., Han K., Ko Y., Park Y.-G., Ryu J.-J., Park J.-B. Asociațiile între consumul de băuturi carbogazoase și boala parodontală: sondajul național privind examenul de sănătate și nutriție din Coreea 2008-2010. Medicament. 2016; 95 : e4253. doi: 10.1097 / MD.0000000000004253.Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
175. Miranda J., Monteiro L., Albuquerque R., Pacheco J.-J., Khan Z., Lopez-Lopez J., Warnakulasuryia S. Cafea este protector împotriva cancerului oral și faringian: O revizuire sistematică și o meta-analiză . Med.Oralpatol. Oral Y Cir. Bucal. 2017; 22 : e554. doi: 10.4317 / medoral.21829. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
176. Wang A., Wang S., Zhu C., Huang H., Wu L., Wan X., Yang X., Zhang H., Miao R., He L. Cafea și riscul de cancer: O meta-analiză din studiile observaționale prospective. Sci. Rep. 2016; 6 : 33711. doi: 10.1038 / srep33711. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
177. Moura Rocha NF, Venâncio ET, Moura BA, Gomes Silva MI, Aquino Neto MR, Vasconcelos Rios ER, De Sousa DP, Mendes Vasconcelos SM, De França Fonteles MM, De Sousa FCF Gastroprotecția (-) – leziuni mucoase gastrice acute la șoareci: Posibilele mecanisme farmacologice implicate. Fundam. Clin.Pharmacol. 2010; 24 : 63-71. doi: 10.1111 / j.1472-8206.2009.00726.x. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
178. Sendlbeck M., Araujo EG, Schett G., Englbrecht M. Proprietățile psihometrice ale trei scale de durere la un singur element la pacienții cu poliartrită reumatoidă văzute în timpul îngrijirii clinice de rutină: O perspectivă comparativă asupra valabilității constructului, reproductibilității și reacției interne. Rmd Deschis. 2015; 1 : e000140. doi: 10.1136 / rmdopen-2015-000140. Articolul gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]
179. OMS. Manual pentru raportarea rezultatelor tratamentului cancerului. OCD nr.48; Geneva, Elveția: 1979. Google Scholar ]
180. Varoni EM, Lodi G., Sardella A., Carrassi A., Iriti M. Polifenoli din plante și sănătate orală: Phytochemicals vechi pentru noi câmpuri. Curr. Med. Chem. 2012; 19 : 1706-1720. doi: 10.2174 / 092986712799945012. PubMed ] [ CrossRef ] Google Scholar ]

Articolele din Biomolecule sunt oferite aici prin amabilitatea Institutului Multidisciplinar de Edituri Digitale (MDPI)

Logo de biomol

Link to Publisher's site
Biomolecule . 2019 Mar; 9 (3): 106.
Publicat online 2019 Mar 17. doi: 10.3390 / biom9030106
PMCID: PMC6468600
PMID: 30884918

Natália Martins, Editor Academic , Javad Sharifi-Rad, Editor Academic , Bahare Salehi, Editor Academic , și William N. Setzer, Editor Academic

O cremă cosmetică bazată pe Aloe Vera întârzie și atenuează dermatita indusă de radiații ionizante la pacienții cu cancer de cap și gât care suferă radioterapie curativă: un studiu clinic

Context: Acest studiu a fost planificat pentru a evalua eficacitatea aplicării topice a unei creme bazate pe Aloe vera (AVC) pentru prevenirea dermatitei induse de radiații ionizante (X ray) la pacienții cu cancer de cap și gât care necesită tratament radiologic terapeutic (> 62 Gy ).

 Metode: În perioada iulie 2012 – decembrie 2012, un număr de 60 de pacienți cu cancer de cap și gât care necesită radioterapie curativă (RT) de peste 66 Gy au fost înrolați prospectiv și tratați cu crema Aloe vera AVC sau cu un comparator Johnson’s Baby Oil (JBO). Reacția cutanată acută a fost monitorizată și clasificată săptămânal în funcție de scala de evaluare în patru puncte de radioterapie (RTG).

Rezultatele: Rezultatele indică faptul că a existat o întârziere statistic semnificativă a incidenței ( p = 0,04) a dermatitei la săptămâna a treia în grupul de aplicații crema Aloe vera  AVC.Aplicarea cremei Aloe vera AVC a redus incidența dermatitelor de gradul 1, 2 și 3 la punctele de timp ulterioare, în timp ce dermatita de gradul 4 nu a fost observată în nici una dintre cohorte. Cealaltă observație cea mai importantă a fost că aplicarea continuă a cremei Aloe vera AVC la două săptămâni după finalizarea RT a fost eficientă în reducerea gradului mediu de dermatită și a fost statistic semnificativă ( p <0,02). 

Concluzii : Utilizarea profilactică a cremei pe bază de Aloe vera AVC este astfel eficientă în întârzierea dermatitei de radiații în cancerul capului și gâtului.

1. Introducere

Cancerul de cap și gât (H & N) este global cel de-al șaselea cel mai comun cancer și o povară majoră de sănătate [ 1 ]. Cele mai importante aspecte ale cancerelor H & N constau în faptul că acestea sunt un grup eterogen și includ tumori care cresc în regiunile cavității orale, faringelui și laringelui [ 2 , 3 ]. Din perspectiva terapeutică, chirurgia, chimioterapia și radioterapia sunt cele mai importante strategii de tratament și sunt utilizate fie singure, fie în combinație pentru a obține o remisiune completă și o vindecare [ 3 ]. Dintre acestea, radioterapia este extrem de utilă în tratamentul tumorilor inoperabile și este utilizată fie singură, fie în asociere cu o mică doză de chimioterapie (denumită chemo-iradiere), de obicei cisplatină sau carboplatină [ 3 , 4 , 5 ]. Cu toate acestea, radioterapia curativă provoacă dermatită indusă de radiații (cunoscută și ca radiodermită) la majoritatea pacienților [ 6 , 7 , 8 , 9 , 10 , 11 ]. Sunt utilizate preparate convenționale, steroidice, nesteroidiene și topice metalice pentru a atenua radiodermatida [ 12 , 13 ]. Cu toate acestea, recent, produsele de îngrijire a pielii care conțin extracte de Aloe vera [ 14 , 15 , 16 ], silymarin [ 17 ] și gălbenele [ 18 ] au fost raportate ca fiind benefice. Dintre acestea, Aloe vera a fost investigată în detaliu la pacienții supuși radioterapiei curative pentru cancerul de sân [ 14 , 15 , 16 ].

Planta Aloe vera este una dintre cele mai bine cercetate plante de îngrijire a pielii, iar studiile au arătat că este utilă în tratamentul tăieturilor, abraziunilor, arsurilor, arsurilor solare și eczemelor19 ]. Studiile experimentale efectuate cu animale de laborator au demonstrat, de asemenea, că sunt eficiente în reducerea eritemului cutanat indus de radiațiile ultraviolete, a inflamației [ 20 ], a hipersensibilității la contact (HES) și a hipersensibilității de tip întârziat (DTH) [ 21 ]. Aloe vera previne carcinogeneza cutanată indusă de substanțe chimice [ 22 , 23 ] și este raportată, de asemenea, că este eficientă în prevenirea senescentei [ 24], vindecarea psoriazisului [ 25 ] și a intensificării vindecării rănilor de arsură parțială26 ].

Aloe vera a fost investigată pentru efectele protectoare împotriva radiodermatitei la femeile supuse tratamentului curativ pentru cancerul de sân, iar observațiile sunt contradictorii [ 15 , 16 , 19 ]. Din perspectivă dermatologică, regiunea capului și gâtului este mai susceptibilă la un grad sever de dermatită, deoarece regiunea are pliuri de piele și o suprafață curbată. Acest lucru duce la aspectul estetic redus, este asociat cu durerea și afectează calitatea vieții pacientului. Pentru ca un agent să fie benefic, se recomandă ca efectele sale farmacologice să fie studiate în diferite zone anatomice. Având în vedere acest lucru, studiul prezent a fost efectuat la pacienții care necesită radioterapie curativă pentru cancerele lor de H & N.

2. Materiale și metode

Acesta a fost un studiu randomizat, unic, investigat de un investigator și a fost efectuat între iulie 2012 și decembrie 2012 în cadrul Departamentului de Oncologie al Radioterapiei la Institutul de Oncologie Mangalore, Pumpwell, India. Subiecții cuprinși de pacienți adulți confirmați histopatologic cu cancer de cap și gât programat să primească radioterapie sau chimioradioterapie. Au fost de asemenea incluse cazurile de cancer de tip H & N care au avut o intervenție chirurgicală radicală înainte de șase săptămâni la începutul tratamentului cu radiații. Celelalte criterii cele mai importante au fost că numai pacienții cu o Scală de performanță Karnofsky [ 27 ] de peste 70 de ani (pacientul poate avea grijă de sine, dar nu poate continua activitatea normală sau nu lucrează activ).

Criteriile de excludere au inclus pacienți cu vârsta sub 18 ani; femei cu test pozitiv de sarcină sau lactație;pacienții cu doze mari de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene; cei cu igiena orală slabă și co-morbiditate semnificativă (cum ar fi diabet zaharat slab controlat, hipertensiune arterială, schizofrenie, tulburări bipolare și depresie severă). Pacienții care au avut o intervenție chirurgicală orală în ultimele șase săptămâni, chimioterapie în ultimele opt săptămâni sau care au fost tratați anterior cu radioterapie pentru cancere din regiunile H & N au fost de asemenea excluși.

Studiul a fost aprobat de Comitetul pentru etică instituțională și a fost realizat în conformitate cu orientările Declarației de la Helsinki. Fiecare pacient și îngrijitorii săi au avut programul de tratament, beneficiile și posibilele efecte adverse ale studiului, explicate de un specialist instruit într-o cameră de consiliere privată a institutului. Ei au fost, de asemenea, informați cu privire la dreptul lor de a se retrage pe parcursul studiului și că acest lucru nu ar afecta tratamentul propus. Au fost trimise întrebări atât de la pacienți, cât și de la persoanele care îi îngrijesc, iar consimțământul scris a fost obținut de la toți pacienții dispuși.

2.1. Pacienții și metodele

Solicitanții care îndeplinesc criteriile de includere au fost randomizați în oricare dintre cele două grupuri care utilizează plicuri opace de către un investigator care nu știe de detaliile pacientului. Pacienții alocați grupului 1 au primit JBO (Johnson’s Baby Oil), în timp ce Grupul 2 a primit AVC (crema pe bază de Aloe vera ).

2.2. Radioterapie – Tratament canceros

Toți pacienții care au participat la acest studiu au primit o iradiere externă de la un accelerator liniar (Varian, Model Unic Performance, Palo Alto, CA, SUA) la un nivel maxim de energie de 6 MV la o doză de 300 MU / min. Toate câmpurile planificate au fost tratate zilnic cu nu mai mult de o fracțiune de 2 Gy pe zi, de cinci ori pe săptămână, în aceeași zi fără nici un gol, pentru o doză țintă planificată de 66 Gy (șapte săptămâni consecutive). Ori de câte ori a fost planificată chemo-iradierea, administrarea de carboplatină (70 mg / m2 / zi intravenoasă) a fost administrată săptămânal cu trei ore înainte de expunerea la prima radiație săptămânală [ 28 ].

2.3. Aplicarea JBO și AVC

crema Aloe Vera VC (Elovera, Glenmark, Mumbai, India) și JBO (Johnson & Johnson, Mumbai, India) au fost achiziționate de la dealerii desemnați ai companiei și furnizați pacientului / îngrijitorului, conform alegerii, de către unul dintre anchetatori. Pentru a evita variațiile de la lot la lot, un singur lot din cantitatea necesară de cremă și ulei a fost achiziționat înainte de începerea studiului.

Înainte de începerea radiației, voluntarii și îngrijitorii lor au fost de asemenea învățați modul corect de aplicare a JBO (5 mL) sau crema ALOE VERA AVC (5 g) de către unul dintre anchetatori. Pe parcursul tratamentului, pacienții au fost instruiți, de asemenea, să aplice crema de cinci ori pe zi (cu două ore înainte, imediat după două ore după, patru ore după și șase ore după radioterapie). Aplicarea cremei sau a uleiului a fost recomandată a fi efectuată cu suprafața ventrală a degetelor folosind o mișcare rotativă a degetelor cu o presiune ușoară asupra pielii. Uleiul / crema s-a masat în piele până când suprafața pielii nu se mai simțea lubrifiată. Nu au fost recomandate / permise alte creme, loțiuni sau geluri profilactice în timpul perioadei de studiu. Când a apărut descuamarea umedă, aplicarea locală a cremei JBO sau crema ALOE VERA AVC a fost întreruptă în zona afectată și a fost aplicată vopseaua violet de gențiu 1% până la vindecarea ranii. Cu toate acestea, pacienții au fost sfătuiți să continue prepararea topică a JBO și a cremei în zona de radiații care nu conține descuamare umedă. Pentru a păstra o singură orbire, pacienții au fost instruiți să nu folosească agentul timp de 2 ore sau mai puțin înainte de o sesiune de iradiere sau înainte de evaluarea de către medic.

Pacienții din ambele grupuri au fost sfătuiți să utilizeze apă călduță și un detergent delicat pentru a se spăla și au spus să nu șamponeze părul sau să zgârie pielea iradiată; bărbații au fost sfătuiți să nu utilizeze lame de ras. Ei au fost instruiți să folosească o eșarfă de cap sau un șal pentru a acoperi pielea de la lumina directă a soarelui, a spăla pielea uscată cu un prosop moale după spălare și a păstra pielea iradiată uscată. În cursul tratamentului, unul dintre investigatori a verificat săptămânal utilizarea cremei / uleiului și a instruit în mod voluntar voluntarii din ambele grupuri să adere la aplicarea uleiului / cremei. Ca un punct de aplicare a fost imediat după iradiere, a fost ușor pentru anchetatori să țină o evidență a aderenței pacientului la ulei / smântână. A fost prevăzută o dietă atent planificată pentru toți pacienții.

2.4. Evaluarea pacientului

Pacienții din ambele grupuri au fost evaluați pentru dermatită indusă de radiații de către un medic experimentat care nu cunoștea clasificarea experimentală și tratamentul dermatologic. Evaluarea a fost efectuată în fiecare săptămână în fiecare vineri, în conformitate cu criteriile Grupului de Oncologie pentru Radioterapie / Organizația Europeană pentru Cercetare și Tratament de Cancer (RTOG / EORTC) [ 29 ].Criteriile au fost după cum urmează: Gradul 0: lipsa deranjării, ulcerației, inflamației sau deteriorării pielii;Gradul 1: eritem slab sau descuamare uscată; Gradul 2: eritem moderat până la estompare, descuamare umedă neuniformă, în cea mai mare parte limitată la pliuri și crease ale pielii, edem moderat; Gradul 3: dermatita de radiații constă în descuamare umedă ≤ 1,5 cm diametru, cu excepția pliurilor sau a creaselor pielii și a sângerărilor induse de traume minore sau de abraziune; și gradul 4: necroză cutanată sau ulcerație a dermei cu grosime totală; sângerare spontană de la locul implicat. Acest scor face o distincție utilă între eritemul slab și eritemul licărit, luminos, precum și între descuamarea umedă și neregulată și este probabil cea mai răspândită în practică și cercetare [ 10 , 11 ]. La fiecare anchetă, investigatorul a considerat scorul pentru cea mai gravă toxicitate din tratament.

2.5. Analize statistice

Testul t- Student a fost folosit pentru a evalua diferența în gradul de dermatită la fiecare punct de timp, împreună cu întârzierea incidenței și numărul de dermatite, în timp ce testul x 2 a fost utilizat pentru a compara incidența totală a dermatitei utilizând online Stat Vassar și programul de statistică a științelor sociale. O valoare p <0,05 a fost considerată semnificativă.

3. Rezultate

Informațiile demografice și detaliile privind cancerul sunt reprezentate în tabelul 1 , respectiv. În ceea ce privește vârsta, vârsta medie pentru grupul JBO a fost de 55,2 ± 9,66 (interval 30-73), în timp ce pentru AVC a fost de 55,9 ± 8,99 (interval 35-71) și nu a fost statistic semnificativă. Raportul dintre bărbați și femei a fost de 24: 6 în JBO și 26: 4 pentru grupul AVC, respectiv. Caracteristicile tumorale în cele două grupuri sunt prezentate în tabelul 1 . Dintre cei 60 de pacienți înscriși, 59 au fost disponibili de-a lungul perioadei de studiu până la două săptămâni după iradiere ( figura 1 ). Un pacient din grupul JBO a decedat de cancer în timpul celei de-a doua săptămâni de tratament, dând un număr efectiv de 59 pentru studiu și 29 pentru brațul JBO al cohortei.

Un fișier extern care deține o imagine, ilustrație etc. Numele obiectului este medicamente-04-00044-g001.jpg

Fluxul pacientului în studiul controlat randomizat.

tabelul 1

Caracteristicile pacientului și ale tumorii.

Detalii JBO (Ulei pentru copii Johnson) AVC (cremă bazată pe Aloe Vera )
Vârsta (ani) 55,2 ± 9,66 55,9 ± 8,99
Gen
Masculin 24 26
Femeie 6 4
Site-ul tumoral
Alveolă 2 1
Mucoasa bucală 2 1
glotă 1 2
laringe 2 3
maxilla 3 3
Sinuzul sinusurilor 1 2
Pharynx (Oro și Hypo) 3 1
Cricoid posterior 1 1
Retromolar trigone 1 1
Supraglottis 5 5
Limbă 6 7
Coarda vocala 3 3
Etapa TNM
Primar
1 1 3
2 15 14
3 12 10
4 1 3
X 1
Noduri regionale
0 6 7
1 12 16
2 4 3
2a 2
2b 4 1
2c 3
3 2
X
metastază
0 28 29
X 2 1
Detalii privind radiațiile
Doza de radiație (Gy) 69,0 ± 1,9 67,0 ± 3,7
Fracțiunea totală (în 7 săptămâni) 34,3 ± 0,7 33,7 ± 1,9

Dermatita de radiații a fost evaluată în conformitate cu liniile directoare RTOG și la sfârșitul primei și a doua săptămâni; pacienții din ambele grupuri au avut piele normală și nu au prezentat indicații de radiodermită specificată de RTOG ( Figura 2 și Figura 3 ). Incidența dermatitei după a doua săptămână a fost următoarea în grupul JBO: 41,4% (12/29 săptămâna 3), 82,8% (24/29 săptămâna 4), 93,1% (27/29 săptămâna 5), ​​96,6% (28 / 29 săptămâna 6), 96,6% (28/29 săptămâna 7) și 86,2% (25/29) la două săptămâni după tratament; în timp ce în AVC a fost de 16,7% (5/30 săptămâna 3); 70% (21/30 săptămâna 4); 90% (27/30 săptămâna 5); 90% (27/30 săptămâna 6); 90% (27/30 săptămâna 7); și 73,3% (22/30 săptămâna 8) la două săptămâni după tratament. Analiza a arătat, de asemenea, că la sfârșitul studiului, 96.55% (28/29) și 90.00% (27/30) voluntari din grupurile JBO și AVC au dezvoltat dermatită.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este medicamente-04-00044-g002.jpg

Incidența dermatitei prin perioada de tratament și două săptămâni după terminarea tratamentului ( x 2 test = p<0,02; * = p <0,03; # = p <0,04; $ = p = 0,07 (nu semnificativă).

Un fișier extern care deține o imagine, ilustrație etc. Numele obiectului este medicamente-04-00044-g003.jpg

Diferențe în gradul de dermatită indusă de radiații în cele două grupuri în timpul și după terminarea radiației.Barele negre solide reprezintă JBO, iar barele din caramida reprezintă AVC cu abaterea standard. Liniile de deasupra barelor sunt abaterea standard.

Incidenta dermatitei de gradul 1 a fost observata in a treia saptamana: 41.40% (12/29) dintre voluntarii din grupul JBO si 16.66% (5/30) in grupul AVC, respectiv dermatita, care a fost statistic semnificativa ( x 2 ; p= 0,04) ( figura 2 ). Gradul 2 de dermatită a fost văzut pentru prima dată la sfârșitul săptămânii 4 în ambele grupuri: 17,24% (5/29) și 13,33% (4/30) în JBO și respectiv AVC ( Figura 2 ). Continuarea tratamentului cu radiații a crescut incidența și gradul de dermatită (gradele 2 și 3) în ambele grupuri ( Figura 2 și Figura 3).

Cea mai mare dermatită observată în studiu a fost gradul 3; 34.48% (10/29) și 40.00% (12/30) au dezvoltat-o ​​în cohortele JBO și AVC, respectiv, în săptămâna a șaptea ( figura 2 ). În grupul JBO, gradul 3 a fost observat după cum urmează: 13,79% (4/29) în săptămâna 5; 17,25% (5/29) în săptămâna 6; și un vârf de 34,48% (10/29) în săptămâna 7 ( Figura 2 ). Aplicarea AVC a redus cazurile de pacienți cu radiodermită de grad 3: incidența 3,33% (1/30) și 40,00% (12/30) au fost observate în săptămânile 6 și respectiv 7 ( figura 2). În acest studiu, niciunul dintre cei 59 de evaluatori nu a dezvoltat dermatită de gradul 4.

Observarea incidenței și gradului de dermatită la două săptămâni după finalizarea tratamentului a arătat că, comparativ cu JBO, gradul mediu de dermatită a fost mai mic în grupul AVC (1,2 ± 0,67 față de 0,87 ± 0,6) și a fost statistic semnificativ ( p <0,02) ( figura 3 ). Cohorta aplicând AVC a avut o incidență mai mică a dermatitei de gradul 2 [41,38% (12/29) față de 13,33% (4/30)], care a fost statistic semnificativă ( p <0,02).

4. Discutie

Radiodermatita este un efect secundar inevitabil observat pe parcursul tratamentului cu radiații ionizante;diminuarea acestuia este vitală pentru finalizarea neîntreruptă a tratamentului planificat [ 12 , 30 ]. Din acest studiu se pot deduce două puncte importante.

Primul este că aplicarea unei creme bazate pe Aloe vera întârzie incidența ( Figura 2 ) și atenuează gradul ( figura 3 ) a dermatitei (când este evaluat de la inițierea tratamentului).

 A doua observație constă în faptul că aplicarea continuă a Aloe vera după terminarea tratamentului îmbunătățește recuperarea prin reducerea gradului mediu de dermatită (1,2 ± 0,67 față de 0,87 ± 0,6) ( Figura 3 ) și incidența dermatitei de gradul 2 (41,38% față de 13,33% ) ( Figura 2 ).

Studiile anterioare au arătat că gelul Aloe vera , combinat cu un săpun slab, atenuează dermatita la femeile care suferă tratament radiologic pentru cancerul de sân [ 31 ]. Cu toate acestea, observația că o cremă pe bază de Aloe vera întârzie incidența dermatitei (atunci când este evaluată de la inițierea tratamentului) este nouă și indică utilitatea Aloe vera în creșterea vindecării dermatitei radiace. Împreună, ambele observații indică utilitatea Aloe vera în întârzierea și atenuarea dermatitei radioinduse și promovarea recuperării.

Mecanismul prin care se dezvoltă radiodermatita este multifatal și include numeroase evenimente suprapuse [ 32 , 33 , 34 , 35 , 36 , 37 ]. La nivel molecular, expunerea la radiații X, o radiație ionizantă scăzută LET, provoacă distrugerea celulelor și moartea prin generarea de radicali liberi și prin inducerea ruperii ADN-ului [ 32 , 33 ]. Aloe vera este raportat a fi un antioxidant puternic și inhibă edemul urechii induse de TPA și promovarea tumorii în pielea de șoarece [ 38 ]. Experimentele ulterioare cu șobolani de laborator au arătat, de asemenea, că Aloe saponaria Haw , o specie soră a Aloe vera , a fost eficace în scăderea nocicepției induse de UVB (alodinie și hiperalgezie), infiltrarea leucocitelor, inflamația și edemul [ 35 ]. În plus, extractele metanolice de Aloe arborescens au fost eficiente în colectarea oxigenului reactiv și protejarea ADN [ 36 ].

Aloe vera a fost investigată pentru proprietățile sale radioprotectoare; studiile au arătat, de asemenea, că extractul de frunză de Aloe vera protejează șoarecii împotriva bolii și letalității induse de radiații [ 37 ]. În acest studiu s-a observat că în săptămâna 6 cohortele în care a fost aplicat AVC au avut o incidență mai mică a dermatitei de grad 3 [17,25% (5/29) față de 3,33% (1/30) Figura 2 ]. Deși nu este semnificativă (x 2p = 0,07), rezultatul indică faptul că crema ALOE VERA AVC a fost eficace în întârzierea dezvoltării dermatitei de gradul 3.Radodermatita acută este o reacție primară inflamatorie și citokinele pro-inflamatorii, care sunt activate rapid după iradierea țesutului, joacă un rol major în dermatita radiațiilor [ 9 , 39 ]. Studiile anterioare au arătat că Aloe vera posedă efecte antiinflamatorii care pot fi mediate prin modularea nivelurilor citokinelor și a căii relevante de transducție a semnalului în diferite modele de studiu [ 40 , 41 ].

Cealaltă observație importantă a fost că aplicarea AVC după terminarea tratamentului cu radiații a fost eficace în reducerea incidenței dermatitei de gradul 2 [41,38% (12/29) față de 13,33% (4/30); p <0,02;Figura 2 ) și scorul mediu al dermatitei (1,2 ± 0,67 față de 0,87 ± 0,6; p <0,02; Figura 3 ). Studiile științifice au arătat că Aloe vera este eficientă în ameliorarea vindecării rănilor de arsură și că poate exista un mecanism similar. Ambele aspecte trebuie să fie validate și studiile sunt planificate pentru a valida ipoteza. Aloe vera a fost folosit ca agent de vindecare a rănilor timp de secole [ 42 , 43 , 44 , 45 , 46 , 47 , 48 , 49 ] și, pentru a susține observațiile noastre, studiile au arătat, de asemenea, că gelul Aloe vera a fost eficient în atenuarea reacțiilor adverse efecte [ 48 ] și ameliorarea procesului de vindecare a rănilor [ 49 ] la animalele de laborator expuse la radiații ionizante; a fost, de asemenea, eficientă la vindecarea rănilor de ars la șobolanii de laborator [ 46 ] și la oameni [ 26 ]. În locul tuturor acestor observații și luând în considerare observațiile noastre, se poate presupune că Aloe vera a redus dermatita indusă de radiații, posibil declanșând răspunsuri antiinflamatorii și antioxidante, modularea citokinelor și îmbunătățirea procesului de vindecare a rănilor. Sunt planificate studii mecanistice pentru validarea ipotezei noastre cu modele adecvate de studiu.

Recunoasteri

Autorii sunt recunoscatori conducerii Institutului de Oncologie Mangalore si a corpului sau maternal, Mangalore Oncology Group, pentru asistenta financiara pentru studiu pentru a cumpara AVC si JBO de la furnizori. Autorii sunt, de asemenea, recunoscători pentru Poornima Thilak și Chetana Dinkar pentru că au ajutat la recrutarea de subiecți și au explicat scopul studiului pentru voluntari și îngrijitorii lor.

Contribuțiile autorului

Pentru articole de cercetare cu mai mulți autori, trebuie furnizat un scurt paragraf care specifică contribuțiile lor individuale. Următoarele afirmații ar trebui utilizate SR, SKH, MPB-R., PLP și MSB concepute și proiectate experimentele; SR, SKH și MPB-R. au efectuat experimentele; MSB și TG au analizat datele; SR a contribuit cu reactivi / materiale / instrumente de analiză; SR, PLP, TG și MSB au scris lucrarea.

e de interes

Autorii nu declară nici un conflict de interese.

Logo de medicamente

Link to Publisher's site
Medicamente (Basel) . 2017 Sep; 4 (3): 44.
Publicat online 2017 Jun 24 doi: 10.3390 / medicines4030044
PMCID: PMC5622379
PMID: 28930258

Sivarama Vinjamury, Editor Academic și Elizabeth Sommers, Editor Academic

țe

1. Jemal A., Bray F., Centrul MM, Ferlay J., Ward E., Forman D. Statisticile globale privind cancerul. CA Cancer J. Clin. 2011; 61 : 69-90. doi: 10.3322 / caac.20107. PubMed ] Cross Ref ]
2. Programul de Sănătate Orală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) : Date globale privind incidența cancerului oral. CARE; Geneva, Elveția: 2005.
3. De Vita VT, Lawrence TS, Rosenberg SA Cancer: Principii și practici de oncologie. Al 8-lea ed.Lippincott Williams & Wilkins; Baltimore, MD, SUA: 2004.
4. Mantovani G., Proto E., Massa E., Mulas C., Madeddu C., Mura L. Chimioterapia inducție urmată de terapia de chemoradiție concomitentă în cancerul avansat al capului și gâtului: Un studiu de fază II pentru evaluarea fezabilității organelor , eficacitatea și toxicitatea. Int. J. Oncol. 2002; 20 : 419-427. doi: 10.3892 / ijo.20.2.419. PubMed ] Cross Ref ]
5. Pignon JP, Bourhis J., Domenge C., Designe L. Chimioterapia adăugată tratamentului locoregional pentru carcinomul cu celule scuamoase capului și gâtului: Trei meta-analize ale datelor individuale actualizate. Grupul de colaborare MACHNC. Analiza Meta a chimioterapiei pe cancerul capului și gâtului.Lancet. 2000; 355 : 949-955. doi: 10.1016 / S0140-6736 (00) 90011-4. PubMed ] Cross Ref ]
6. Salvo N., Barnes E., van Draanen J., Stacey E., Mitera G., Breen D., Giotis A., Czarnota G., Pang J., De Angelis C. Profilaxia și managementul radiațiilor acute, induse de reacții cutanate: o revizuire sistematică a literaturii. Curr. Oncol. 2010; 17 : 94-112. Articol gratuit PMC ] PubMed ]
Glean E., Edwards S., Faithfull S., Meredith C., Richards C., Smith M., Colyer H. Intervenția pentru reacții cutanate induse de radioterapie acută la pacienții cu cancer: Dezvoltarea unei orientări clinice recomandată pentru utilizare de către colegiul radiografilor. J. Radiother Pract. 2001; 2 : 75-84. doi: 10.1017 / S1460396900000133. Cross Ref ]
8. Palatty PL, Azmidah A., Rao S., Jayachander D., Thilakchand KR, MP Rai, Haniadka R., Simon P., Ravi R., Jimmy R. și colab. Aplicarea topică a uleiului de lemn de santal și a cremei pe bază de turmeric previne radiodermatita la pacienții cu cancer de cap și gât care suferă radioterapie externă: Un studiu pilot.Br. J. Radiol. 2014; 87 : 20130490. doi: 10.1259 / bjr.20130490. Articolul gratuit PMC ] PubMed ]Ref.cross ]
9. Hymes SR, Strom EA, Fife C. Dermatita de radiație: Prezentare clinică, patofiziologie și tratament 2006. J. Am. Acad. Dermatol. 2006; 54 : 28-46. doi: 10.1016 / j.jaad.2005.08.054. PubMed ] Cross Ref ]
10. Noble-Adams R. Reacții induse de radiații 1: O examinare a fenomenului. Br. J. Nurs. 1999; 8 : 1134-1140. doi: 10.12968 / bjon.1999.8.17.6503. PubMed ] Cross Ref ]
11. Noble-Adams R. Reacții induse de radiații 2: Dezvoltarea unui instrument de măsurare. Br. J. Nurs.1999; 8 : 1208-1211. doi: 10.12968 / bjon.1999.8.18.6490. PubMed ] Cross Ref ]
12. Bolderston A., Lloyd N., Wong R., Holden L., Robb-Blenderman L. Linii directoare de asistență medicală Grupul de îngrijire a cancerului în Ontario, în domeniul îngrijirii bazate pe dovezi. Prevenirea și gestionarea reacțiilor cutanate acute legate de radioterapie: o revizuire sistematică și o orientare practică. A sustine. Îngrijirea cancerului. 2006; 14 : 802-817. doi: 10.1007 / s00520-006-0063-4. PubMed ]Cross Ref ]
13. Radvansky LJ, Pace MB, Siddiqui A. Prevenirea și managementul dermatitei induse de radiații, mucozitei și xerostomiei. A.m. J. Health Syst. Pharm. 2013; 70 : 1025-1032. doi: 10.2146 / ajhp120467.PubMed ] Cross Ref ]
14. Fisher J., Scott C., Stevens R., Marconi B., Champion L., Freedman GM, Asrari F., Pilepich MV, Gagnon JD, Wong G. Studiu randomizat de fază III care a comparat cel mai bun tratament de susținere cu Biafine ca agent profilactic pentru toxicitatea cutanată indusă de radiații pentru femeile supuse iradierii mamare: Grupul de oncologie pentru radioterapie (RTOG) Int. J. Radiat. Oncol. Biol. Phys. 2000; 48 : 1307-1310. PubMed ]
Olsen DL, Raub WJ, Bradley C., Johnson M., Macias JL, Love V., Markoem A. Efectul gelului de Aloe vera / săpunul ușor față de săpunul ușor, în prevenirea reacțiilor cutanate la pacienții supuși radioterapiei.Oncol. Nurs. Forum. 2001; 28 : 543-547. PubMed ]
16. Heggie S., Bryant GP, Tripcony L., Keller J., Rose P., Glendenning M., Heath J. Studiu de fază III privind eficacitatea gelului Aloe vera topic pe țesutul mamar iradiat. Cancer Nurs. 2002; 25 : 442-451. doi: 10.1097 / 00002820-200212000-00007. PubMed ] Cross Ref ]
17. Becker-Schiebe M., Mengs U., Schaefer M., Bulitta M., Hoffmann W. Utilizarea locală a unui preparat pe bază de silymarin pentru prevenirea radiodermatitei: Rezultatele unui studiu prospectiv la pacienții cu cancer mamar. Straight Onkol. 2011; 187 : 485-491. doi: 10.1007 / s00066-011-2204-z. PubMed ]Cross Ref ]
18. Pommier P., Gomez F., Sunyach MP, D’Hombres A., Carrie C., Montbarbon X. Studiul de fază III randomizat al Calendulei officinalis comparativ cu trolamina pentru prevenirea dermatitei acute în timpul iradierii pentru cancerul de sân. J. Clin. Oncol. 2004; 22 : 1447-1453. doi: 10.1200 / JCO.2004.07.063.PubMed ] Cross Ref ]
Haniadka R., Kamble PS, Azmidha A., Mane PP, Geevarughese NM, Palatty PL, Baliga MS In: Revista privind utilizarea Aloe vera (Aloe) în dermatologie. Watson RR, Zibadi S., editori. Springer; New York, NY, SUA: 2013. pp. 125-136. Factorii alimentari bioactivi și extractele de plante din dermatologie.
20. Reuter J., Jocher A., ​​Stump J., Grossjohann B., Franke G., Schempp CM Investigarea potențialului antiinflamator al gelului Aloe vera (97,5%) în testul eritemului ultraviolet. Skin Pharmacol. Physiol. 2008;21 : 106-110. doi: 10.1159 / 000114871. PubMed ] Cross Ref ]
21. Strickland FM, Pelley RP, Kripke ML Prevenirea supresiei induse de radiații ultraviolete a contactului și hipersensibilitatea întârziată prin extractul de gel Aloe barbadensis. J. Investig. Dermatol. 1994; 102 : 197-204. doi: 10.1111 / 1523-1747.ep12371762. PubMed ] Cross Ref ]
22. Chaudhary G., Saini MR, Goyal PK Potențialul de chemoprevenție al Aloe vera împotriva papilomagenezei cutanate indusă de antracen indusă de antracen la șoareci. Integr. Cancerul. 2007; 6 : 405-412. doi: 10.1177 / 1534735407309079. PubMed ] Cross Ref ]
23. Saini M., Goyal PK, Chaudhary G. Activitatea antitumorală a Aloe vera împotriva papilomagenezei pielii indusă de DMBA / uleiul croton în șoareci albinoși elvețieni. J. Environ. Pathol. Toxicol. Oncol.2010; 29 : 127-135. doi: 10.1615 / JEnvironPatholToxicolOncol.v29.i2.60. PubMed ] Cross Ref ]
24. Cho S., Lee S., Lee MJ, Lee DH, Won CH, Kim SM, Chung JH Suplimentarea alimentară Aloe veraîmbunătățește ridurile și elasticitatea facială și mărește expresia genei procollagen de tip I în pielea umană in vivo. Ann. Dermatol. 2009; 21 : 6-11. doi: 10.5021 / ad.2009.21.1.6. Articolul gratuit PMC ]PubMed ] Ref.cross ]
25. Paulsen E., Korsholm L., Brandrup F. Un studiu dublu-orb, controlat cu placebo, al unui gel comercial Aloe vera în tratamentul psoriazisului vulgaris ușor sau moderat. J. Eur. Acad. Dermatol Venereol. 2005;19 : 326-331. doi: 10.1111 / j.1468-3083.2004.01186.x. PubMed ] Cross Ref ]
26. Visuthikosol V., Chowchuen B., Sukwanarat Y., Sriurairatana S., Boonpucknavig V. Efectul gelului de Aloe vera asupra vindecării rănilor arse un studiu clinic și histologic. J. Med. Conf. Thai. 1995; 78 : 403-409. PubMed ]
27. Schag CC, Heinrich RL, Ganz PA Statutul de performanță Karnofsky revizuit: Fiabilitatea, validitatea și liniile directoare. J. Clin. Oncol. 1984; 2 : 187-193. doi: 10.1200 / JCO.1984.2.3.187. PubMed ]Cross Ref ]
Raul S., Dinkar C., Vaishnav LK, Rao P., Rai MP, Fayad R., Baliga MS Inima Spice Turmeric întârzie și atenuează mucozita orală indusă de radiații la pacienții supuși tratamentului pentru cancerul capului și gâtului: o investigație Studiu. Integr. Cancerul. 2014; 5 : 201-210. doi: 10.1177 / 1534735413503549.PubMed ] Cross Ref ]
29. Cox JD, Stetz J., Pajak TF Criteriile de toxicitate ale Grupului de Oncologie pentru Radioterapie (RTOG) și Organizația Europeană pentru Cercetarea și Tratamentul Cancerului (EORTC) Int. J. Radiat.Oncol. Biol. Phys. 1995; 31 : 1341-1346. doi: 10.1016 / 0360-3016 (95) 00060-C. PubMed ] Cross Ref ]
30. McQuestion M. Managementul bazat pe dovezi bazate pe îngrijirea pielii în radioterapie. Sem. Oncol.Nurs. 2006; 22 : 163-173. doi: 10.1016 / j.soncn.2006.04.004. PubMed ] Cross Ref ]
31. Ryan JL Radiație ionizantă: Bună, rea și urâtă. J. Investig. Dermatol. 2012; 132 : 985-993. doi: 10.1038 / jid.2011.411. Articolul gratuit PMC ] PubMed ] Ref.cross ]
32. Schaue D., Kachikwu EL, McBride WH Cytokine în răspunsurile radiobiologice: O analiză. Radiat.Res. 2012; 178 : 505-523. doi: 10.1667 / RR3031.1. Articolul gratuit PMC ] PubMed ] Ref.cross ]
33. Siomek A. NF-κB calea de semnalizare și impactul radicalilor liberi. Acta Biochim. Pol. 2012; 59 : 323-331. PubMed ]
34. Harlev E., Nevo E., Lansky EP, Ofir R., Bishayee A. Potențialul anticancer al aloizelor: Atribute antioxidante, antiproliferative și imunostimulatoare. Planta Med. 2012; 78 : 843-852. PubMed ]
35. Silva MA, Trevisan G., Hoffmeister C., Rossato MF, Boligon AA, Walker CI, Klaffe JZ, Oliveira SM, Silva CR, Athayde ML, și colab. Efectele antiinflamatorii și antioxidante ale Aloe saponaria Haw într-un model de arsură la soare laba indusă de UVB la șobolani. J. Photochem. Photobiol. B. 2014; 5 : 47-54. doi: 10.1016 / j.fotobiol.2014.02.019. PubMed ] Cross Ref ]
36. Shinoda M. Studii privind radioprotectorii chimici împotriva iradierii X folosită de acceleratorul cu raze X moi. Yakugaku Zasshi. 1995; 115 : 24-41. doi: 10.1248 / yakushi1947.115.1_24. PubMed ]Cross Ref ]
37. Goyal PK, Gehlot P. Efectele radioprotectoare ale extractului de frunze de Aloe vera asupra șoarecilor albinoși elvețieni împotriva iradierii gamma întregului corp. J. Environ. Pathol. Toxicol. Oncol. 2009; 28 : 53-61. doi: 10.1615 / JEnvironPatholToxicolOncol.v28.i1.60. PubMed ] Cross Ref ]
38. Shimpo K., Ida C., Chihara T., Beppu H., Kaneko T., Kuzuya H. Extractul de Aloe arborescens inhibă edemul urechii induse de TPA, creșterea putrezinei și promovarea tumorii în pielea mouse-ului. Phytother Res. 2002; 16 : 491-493. doi: 10.1002 / ptr.938. PubMed ] Cross Ref ]
39. Sitton E. Modificări cutanate induse de radiații precoce și tardive. Partea I: Mecanismul modificărilor pielii. Oncol. Nurs. Forum. 1992; 19 : 801-807. PubMed ]
40. Duansak D., Somboonwong J., Patumraj S. Efectele Aloe vera asupra aderenței leucocitelor și nivelelor TNF-alfa și IL-6 la șobolanii răniți prin arsură. Clin. Hemorheol. Microcirc. 2003; 29 : 239-246.PubMed ]
41. Budai MM, Varga A., Milesz S., Tőzsér J., Benkő S. Aloe vera reglează producția de citokină inflamatorie indusă de LPS și expresia inflammasomului NLRP3 în macrofagele umane. Mol. Immunol.2013; 56 : 471-479. doi: 10.1016 / j.molimm.2013.05.005. PubMed ] Cross Ref ]
42. Jia Y., Zhao G., Jia J. Evaluarea preliminară: Efectele Aloe ferox Miller și Aloe arborescens Miller asupra vindecării rănilor. J. Ethnopharmacol. 2008; 120 : 181-189. doi: 10.1016 / j.jep.2008.08.008.PubMed ] Cross Ref ]
43. Chithra P., Sajithlal GB, Chandrakasan G. Influența Aloe vera asupra glicozaminoglicanilor în matricea vindecării rănilor dermice la șobolani. J. Ethnopharmacol. 1998; 59 : 179-186. doi: 10.1016 / S0378-8741 (97) 00112-8. PubMed ] Cross Ref ]
44. Chithra P., Sajithlal GB, Chandrakasan G. Influența Aloe vera asupra caracteristicilor de colagen în vindecarea rănilor dermice la șobolani. Mol. Cell Biochem. 1998; 181 : 71-76. doi: 10.1023 / A: 1006813510959. PubMed ] Cross Ref ]
45. Chithra P., Sajithlal GB, Chandrakasan G. Influența Aloe vera asupra turnover-ului colagenului în vindecarea rănilor dermice la șobolani. Indian J. Exp. Biol. 1998; 36 : 896-901. PubMed ]
46. Hosseinimehr SJ, Khorasani G., Azadbakht M., Zamani P., Ghasemi M., Ahmadi A. Efectul cremei de aloe față de sulfadiazina de argint pentru vindecarea rănilor de ars la șobolani. Acta Dermatovenerol Croat.2010; 18 : 2-7. PubMed ]
47. Lv RL, Wu BY, Chen XD, Jiang Q. Efectele extractului de aloe asupra nivelului oxidului de azot și a endotelinei în țesutul rănit la grosime parțială la șobolan. Zhonghua Shao Shang Za Zhi. 2006; 22 : 362-365. PubMed ]
48. Roberts DB, Travis EL Gelul de îmbrăcăminte pentru răni care conține acemannan reduce radiațiile induse de reacțiile cutanate la șoarecii C3H. Int. J. Radiat. Oncol. Biol. Phys. 1995; 32 : 1047-1052. doi: 10.1016 / 0360-3016 (94) 00467-Y. PubMed ] Cross Ref ]
49. Atiba A., Nishimura M., Kakinuma S., Hiraoka T., Goryo M., Shimada Y., Ueno H., Uzuka Y. Administrarea pe cale orală a Aloe vera accelerează vindecarea întârziată a rănilor întârziate prin stimularea factorului de creștere transformant- β și producerea factorului de creștere fibroblast. A.m. J. Surg. 2011; 201 : 809-818. doi: 10.1016 / j.amjsurg.2010.06.017. PubMed ] Cross Ref ]