Factori dietetici și alți factori de risc la femeile cu afecțiuni fibrochistice ale sânilor cu și fără cancer de sân concomitent: un studiu de caz-control imbricat în Shanghai, China

Wenjin Li,Roberta M. Ray,Johanna W. Lampe,Ming-Gang Lin,Dao Li Gao,Chunyuan Wu,Zakia C. Nelson,E. Dawn Fitzgibbons,Neilann Horner,Yong Wei Hu,Jackilen Shannon,Jessie A. Satia … Vezi toți autorii

https://doi.org/10.1002/ijc.20964

Abstract

Riscul de cancer mamar este crescut la femeile cu afectiuni benigne proliferative ale sanilor. Cu toate acestea, majoritatea acestor afecțiuni nu evoluează spre cancer de sân. Scopul studiului nostru a fost de a identifica factorii posibil asociați cu această progresie. Femeile cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor singure (214) și femeile cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor și cancer mamar concomitent (130), au fost comparate între ele și fiecare dintre aceste grupuri de femei a fost, de asemenea, comparată cu 1.070 martori; și 176 de femei cu afecțiuni benigne ale sânilor neproliferative și 155, de asemenea, cu cancer de sân, au fost comparate în mod similar. Toți subiecții studiului au fost selectați dintr-o cohortă de femei înscrise într-un studiu de auto-examinare a sânilor în Shanghai. Femeile au fost intervievate pentru a afla informații despre factorii de risc suspectați pentru cancerul de sân și obiceiurile alimentare. Regresia logistică condiționată a fost utilizată pentru a estima cotele ajustate (OR) și intervalele de încredere (IC) de 95%. Riscurile crescute atât pentru afecțiunile fibrochistice proliferative ale sânilor, cât și cu cancerul de sân, au fost asociate cu paritate scăzută, un nodul de sân benign anterior și cancer de sân la o rudă de gradul întâi. Au fost observate tendințe de scădere a riscului ambelor afecțiuni odată cu creșterea aportului de fructe și legume. Niciun factor nu a fost asociat în mod semnificativ cu riscul de cancer de sân în raport cu riscul de modificări proliferative. Asocieri similare, dar în unele cazuri mai slabe, au fost observate pentru afecțiunile fibrochistice neproliferative cu și fără cancer de sân. Posibilii factori de risc sau de protecție care au fost observați în studiul nostru modifică cel mai probabil riscul de cancer de sân într-un stadiu incipient al procesului carcinogen și, probabil, nu modifică riscul de progresie de la afecțiunile proliferative fibrochistice ale sânului la cancerul de sân. © 2005 Wiley-Liss, Inc.

Femeile care au suferit o biopsie de sân pentru boala benignă a sânului prezintă un risc crescut de cancer mamar. 1 Deși afecțiunile neproliferative ale sânului nu par să fie asociate cu risc crescut de cancer de sân, afecțiunile proliferative fibrochistice ale sânilor fără și cu atipie au fost asociate cu riscuri crescute de cancer de sân de 2 ori, respectiv de 4 ori. 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 Majoritatea femeilor care sunt diagnosticate cu afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânului nu dezvoltă cancer de sân, ceea ce sugerează prezența factorilor de risc necesari pentru progresie.

Cancerul de sân apare probabil atunci când o celulă suferă mai întâi o modificare genetică inițială și apoi fie această celulă, fie una dintre celulele sale fiice, care moștenește acea lezare genetică inițială, este transformată într-o celulă cu caracteristici maligne prin suferirea unuia sau mai multor evenimente ulterioare. În acest scenariu, activitatea proliferativă poate juca un rol important prin creșterea expansiunii celulelor inițiate și a probabilității ca cineva să sufere evenimente ulterioare conducând în cele din urmă la transformarea într-un fenotip malign. 9 , 10Modificările morfologice care rezultă din modificările genetice variază de la caz la caz și constituie un spectru aparent continuu de la malignitate normală la malignitate invazivă prin diferite grade de modificări proliferative și atipii. Factorii de risc pentru cancerul mamar invaziv ar putea opera fie înainte, fie după dezvoltarea hiperplaziei. Cei care acționează înainte de dezvoltarea hiperplaziei ar fi observați atât cu afecțiunile proliferative benigne, cât și cu cancerul de sân, în timp ce cei care acționează pentru a crește probabilitatea ca boala proliferativă a sânului să devină cancer de sân ar fi observați numai în legătură cu cancerul de sân.

Scopul studiului nostru a fost de a identifica și de a distinge factorii reproductivi, dietetici și alți factori de risc pentru afecțiunile fibrochistice proliferative ale sânilor și pentru progresia de la afecțiunile fibrochistice proliferative la cancerul de sân. Pentru a identifica factorii de risc pentru afecțiunile fibrochistice proliferative, am comparat femeile cu aceste afecțiuni pentru a controla femeile despre care nu se știe că au aceste afecțiuni; și în încercarea de a identifica posibili factori de risc pentru progresia de la afecțiunile fibrochistice proliferative la cancerul de sân, am comparat femeile cu afecțiuni fibrochistice proliferative și cancer de sân concomitent cu femeile cu afecțiuni fibrochistice proliferative numai, precum și cu femeile de control.

Material si metode

Populația de studiu

Femeile din studiul nostru au fost selectate dintre participanții la un studiu randomizat de auto-examinare a sânilor (ESB) în Shanghai, China. 11 , 12Toate angajatele care lucrează în prezent și sunt pensionate ale Biroului Industriei Textile din Shanghai (STIB), care s-au născut între 1 ianuarie 1925 și 31 decembrie 1958, erau eligibile pentru a participa la proces. Din octombrie 1989 până în octombrie 1991, 266.064 de femei au fost înscrise în studiu. Treizeci și patru de foști lucrători medicali, care au fost recrutați și instruiți pentru a fi lucrători pe teren pentru studiile ESB, au instruit aproximativ 5.000 de lucrători medicali din fabrică pentru a administra un chestionar de referință și pentru a îndeplini alte sarcini pentru studiu. Când o femeie a dezvoltat un nodul la sân, a fost evaluată de un lucrător medical din fabrica ei. Dacă era indicat, ea a fost trimisă la 1 din 3 spitale operate de STIB sau la alte spitale cu acorduri contractuale cu anumite fabrici. Toate cazurile noi de cancer mamar și boli benigne de sân au fost înregistrate de lucrătorii medicali din fiecare fabrică.

Cazuri

Femeile din cohorta cărora li s-a efectuat o biopsie de sân între septembrie 1995 și iulie 2000 în 1 din 3 spitale operate de STIB și care au fost diagnosticate de către patologii locali ca având cancer mamar sau afecțiuni fibrochistice ale sânului, cu sau fără atipie, au fost recrutate provizoriu pentru studiul actual. Femeile cu fibroadenom și alte afecțiuni benigne nu au fost luate în considerare. Aproximativ două treimi dintre femeile din cohorta care au primit o biopsie de sân au participat la unul dintre aceste 3 spitale STIB. Un total de 432 de pacienți cu cancer de sân au fost diagnosticați în aceste clinici în timpul perioadei de studiu, iar interviurile în persoană au fost finalizate pentru 384 (89%). Șase paciente cu cancer de sân au fost excluse din studiu din cauza mastectomiei anterioare raportate în chestionarul inițial (4 cazuri) sau a unui diagnostic prealabil de cancer de sân după chestionarul de bază, dar înainte de prezentul studiu (2 cazuri). Dintre restul de 378 de pacienți cu cancer de sân, 288 de femei aveau țesut extra-tumoral adecvat pentru evaluarea patologică (5 sau mai multe câmpuri de putere de scanare care conțineau țesut epitelial al sânului, altul decât cel din zona mameloanelor, neinfiltrat sau ocupat de niciun neoplasm și nedeteriorat de inflamație grea, hemoragie sau necroză) și au fost incluse în studiul de față. Un total de 622 de femei cu afecțiuni fibrochistice ale sânilor au fost identificate în perioada de studiu și au fost finalizate interviuri în persoană pentru 551 (89%) dintre ele.

Controale

Martorii au fost selectați dintre femeile din cohorta studiului ESB care nu au avut o biopsie de sân înainte de studiul nostru de față. Pentru fiecare caz benign și malign care a fost, de asemenea, în studiul anterior al proliferării celulare, 20 de controale potențiale de aceeași vârstă au fost selectate aleatoriu și enumerate pe un formular. Femeile au fost contactate în ordinea enumerată, începând cu primele 2 nume, până când au fost recrutate 2 femei cu aceeași vârstă și stare de menopauză a cazului lor potrivit. Un total de 367 de controale au fost recrutate în acest mod (64% dintre femeile eligibile contactate). Martorii pentru cazurile care nu au fost, de asemenea, în studiul de proliferare celulară au fost corelate în frecvență cu acele cazuri și, de asemenea, cu cazurile dintr-un studiu concomitent al fibroadenomului pe grupe de vârstă de 5 ani (astfel încât să existe un 1: 1 raport caz-control pentru cel mai mare grup de cazuri benigne sau maligne din fiecare strat de vârstă), și, de asemenea, prin afilierea la spital a fabricii lor la începutul studiului ESB. Interviurile în persoană au fost finalizate pentru 704 (82%) din cele 862 de controale selectate în acest mod.

Validarea diagnosticului și clasificarea histologică

Ca parte a studiului ESB, 11 , 12 toate leziunile maligne ale sânului au fost citite de un patolog de referință și clasificate prin codul ICD-0. Pentru studiul de față, diapozitivele țesutului extratumoral de la femeile cu cancer și lamelele din leziunile de la femeile cu afecțiuni fibrochistice benigne au fost, de asemenea, revizuite de un singur patolog de studiu și clasificate conform schemei elaborate de Stalsberg și colab . . 13 Patologul a sortat mai întâi diapozitivele de la femeile cu malignitate care conțineau țesut malign. Diapozitivele rămase de la aceste femei au fost apoi etichetate în orb și revizuite cel puțin 2 săptămâni mai târziu, împreună cu diapozitivele etichetate în mod similar de la femei cu doar afecțiuni fibrochistice benigne. Patologul, care a fost instruit de Stalsberget al. 13pentru a utiliza acest sistem de clasificare, a marcat următoarele caracteristici pe o scară de la 0-3 (0 = normal/nu este prezent, 1 = ușoară, 2 = moderată, 3 = florid/predominat): adenoză, adenoză sclerozantă, hiperplazie ductală, metaplazie apocrină , hiperplazie apocrină, fibroză, ectazie ductală, reacție inflamatorie și modificare a lactației. Pentru atipia lobulară, atipia ductală și atipia apocrină a fost utilizat un sistem de scor diferit (0 = niciunul, 1 = nesigur, 2 = hiperplazie atipică). Dr. Stalsberg a citit probe din tipurile majore de afecțiuni benigne ale sânilor și de țesut extratumoral de sân din cazurile de cancer. A existat un acord satisfăcător între citirile celor 2 patologi cu privire la evaluarea nivelului de proliferare și a prezenței atipiei (coeficient κ ponderat = 0,4), dar un acord mai mic cu privire la caracteristicile specifice ale leziunilor. Prin urmare, afecțiunile benigne ale sânului și țesutul mamar necancer al cazurilor maligne au fost clasificate într-una din următoarele 3 categorii pentru analize: afecțiuni neproliferative (include hiperplazia ductală și adenoza sclerozantă cu scorul 0 sau 1), afecțiuni proliferative fără atipie. (hiperplazie ductală și adenoză sclerozantă cu scor 2 sau 3) și hiperplazie atipică (hiperplazie ductală atipică, hiperplazie lobulară atipică și epiteliu apocrin atipic cu scor 2). Clasificarea rezultată este similară cu clasificarea lui Page pentru boala benignă a sânilor. afecțiuni proliferative fără atipie (hiperplazie ductală și adenoză sclerozantă cu scor 2 sau 3) și hiperplazie atipică (hiperplazie ductală atipică, hiperplazie lobulară atipică și epiteliu apocrin atipic cu scor 2). Clasificarea rezultată este similară cu clasificarea lui Page pentru boala benignă a sânilor. afecțiuni proliferative fără atipie (hiperplazie ductală și adenoză sclerozantă cu scor 2 sau 3) și hiperplazie atipică (hiperplazie ductală atipică, hiperplazie lobulară atipică și epiteliu apocrin atipic cu scor 2). Clasificarea rezultată este similară cu clasificarea lui Page pentru boala benignă a sânilor.6

Din 551 de femei cu afecțiuni fibrochistice ale sânilor și au încheiat interviuri în persoană, 390 (70,8%) au avut diapozitive satisfăcătoare pentru revizuire (cel puțin 5 câmpuri de putere de scanare), dintre care 176 au avut afecțiuni neproliferative, 181 au avut afecțiuni proliferative fără atipie și 33 a avut afecţiuni proliferative cu atipie. Din 285 de paciente cu cancer de sân cu țesut extra-tumoral adecvat pentru evaluarea patologică, 155 au avut afecțiuni neproliferative, 112 au avut afecțiuni proliferative fără atipie și 18 au avut afecțiuni proliferative cu atipie. Deoarece numărul femeilor cu atipie a fost mic, s-au combinat afecțiunile proliferative cu sau fără atipie, oferind doar analize 130 de pacienți cu cancer de sân cu afecțiuni proliferative în țesutul mamar înconjurător și 214 femei cu afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor.

Colectare de date

Cazurile au fost intervievate personal de intervievatori instruiți, în primul rând în momentul biopsiei și înainte ca diagnosticele histologice să fie cunoscute. Dacă la momentul evaluării nodulului mamare era puternic suspectată malignitatea, femeia a fost internată direct la spital, iar biopsia ambulatorie nu a fost programată. Când a apărut această situație, femeia a fost audiată după intervenție chirurgicală în timp ce femeia se afla încă în spital. Treizeci și nouă (13,7%) dintre cele 285 de femei cu cancer de sân și 28 (7,2%) dintre cele 390 de femei cu afecțiuni fibrochistice ale sânilor au fost astfel intervievate după ce și-au cunoscut diagnosticul. Femeile de control au fost intervievate în casele sau fabricile lor de aceeași echipă de intervievatori care a intervievat cazurile.

S-au obținut informații cu privire la data nașterii subiectului, educația, starea civilă, înălțimea și greutatea, factorii de risc reproductiv cunoscuți și suspectați pentru cancerul de sân, istoricul medical, istoricul familial de cancer de sân, obiceiurile de fumat, consumul de alcool și activitatea fizică. Deoarece atunci când au raportat o intervenție chirurgicală anterioară la sân, multe femei au inclus în mod eronat intervenția chirurgicală la sân pentru boala actuală, pentru acest studiu au fost utilizate datele privind nodulii la sân anterior colectate la momentul inițial pentru studiul ESB.

O versiune modificată a unui chestionar privind frecvența alimentelor, care fusese folosită în studiile anterioare din Shanghai, 14 a fost utilizată pentru a afla informații despre 99 de produse alimentare. Pentru fiecare articol, femeile au fost întrebate „În cea mai mare parte a vieții tale de adult cât de des ai mâncat de obicei…?” Pentru alimentele de sezon, s-a determinat și numărul de luni în care s-a consumat mâncarea. Femeile au răspuns la numărul de ori pe zi, săptămână, lună sau an sau au indicat că nu au consumat niciodată produsul. Chestionarul original a fost validat anterior la 74 de femei chinezo-americane prin compararea răspunsurilor cu cele dintr-un chestionar de reamintire de 24 de ore. 15Chestionarul nostru a inclus, de asemenea, 9 întrebări despre prăjelile consumate în mod obișnuit în Shanghai și câte liang (1 liang = 50 g) din diferite tipuri de uleiuri de gătit au fost consumate de familia femeii pe lună.

Consimțământul informat a fost obținut de la fiecare femeie înainte de interviu. Studiul a fost aprobat de consiliile de revizuire instituționale ale Centrului de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson și Stația pentru Prevenirea și Tratarea Cancerului din Biroul Industriei Textile din Shanghai, în conformitate cu o asigurare depusă la Oficiul pentru Protecția Cercetării Umane (OHRP) al Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA.

Analiza datelor

Consumul fiecărui aliment individual a fost convertit în numărul de ori consumat pe an. Aportul anual de produse alimentare disponibile numai sezonier a fost calculat pe baza numărului de luni dintr-un an în care femeile au raportat că le-au consumat. Produsele alimentare înrudite au fost apoi combinate în 20 de grupuri de alimente (Fig. 1 ). Aportul anual al fiecărui grup de alimente a fost calculat prin însumarea frecvențelor de aport al tuturor alimentelor din grup. Fructele și legumele au fost clasificate în continuare în funcție de familiile lor botanice (Fig. 2). Pentru fiecare tip de ulei consumat de familia femeii, am împărțit consumul lunar al familiei la numărul de persoane din gospodăria ei, pentru a estima aportul femeii. A fost de asemenea estimat nivelul consumului de micronutrienți specifici. Cantitatea fiecărui micronutrient atribuită fiecărui produs alimentar din Chestionarul de frecvență a alimentelor a fost derivată din Tabelul de compoziție a alimentelor din China din 1991 16 și dimensiunile medii ale porțiilor din Sondajul de sănătate și nutriție din China din 1992, 17 și valorile pentru toate alimentele au fost apoi însumate. Aportul zilnic de energie pentru fiecare femeie a fost estimat prin însumarea energiei consumate din carbohidrați, proteine, grăsimi, alcool și ulei, de asemenea, folosind Tabelul 16 de compoziție a alimentelor chinezești din 1991.și dimensiunea medie a porției din Sondajul China privind sănătatea și nutriția din 1992. 17 O femeie cu o afecțiune fibrochistică neproliferativă a sânilor și o femeie de control au fost excluse din studiul nostru deoarece aportul lor de energie zilnic calculat a fost mai mare de 4.000 kcal, ceea ce a fost considerat nesigur.

figura 1Deschideți în vizualizatorul de figuriPower pointLista alimentelor evaluate în cadrul fiecărei grupe de alimente.

Figura 2Deschideți în vizualizatorul de figuriPower pointLista alimentelor evaluate în cadrul fiecărei familii botanice.

Femeile cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor au fost comparate cu martorii, iar cazurile de cancer de sân cu afecțiuni fibrochistice proliferative concomitente au fost comparate cu aceleași martori și numai cu femeile cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor. Analizele au fost efectuate folosind software-ul statistic SAS (SAS Institute, Inc., Cary, NC). Odds ratios (OR) și intervalele lor de încredere de 95% (IC 95%) au fost utilizate ca măsurători de asociere. Vârsta a fost inclusă în fiecare model, așa cum este clasificată în Tabelul I. Distribuțiile de quartile între martori au fost utilizate pentru a clasifica majoritatea variabilelor aportului alimentar, inclusiv aportul zilnic de energie. S-au folosit mai puține straturi pentru articolele consumate rar. Vârsta și aportul de energie au fost incluse în modelele ajustate pentru estimările raportului de cote atunci când s-au luat în considerare grupurile de alimente. Vârsta și consumul total de fructe și legume au fost incluse în modelul ajustat pentru estimările raportului de cote atunci când au luat în considerare familiile botanice și micronutrienții. Obiceiurile alimentare s-au schimbat rapid în ultimele 2 decenii în China. 18 , 19Deoarece martorii tindeau să fi fost intervievați la o dată ulterioară cazurilor, am folosit modele condiționale de regresie logistică multiplă stratificate pe an de categorii de interviuri (1995–96, 1997, 1998–99, 2000–01) care au furnizat un număr semnificativ de cazuri și controale din fiecare strat pentru a calcula toate OR. Factorii potențiali de confuzie au fost incluși în modelele de regresie logistică condiționată ca variabile categoriale. Factorii evaluați ca posibili factori de confuzie includ educația, numărul de născuți vii, vârsta la prima naștere vii, starea de menopauză, indicele de masă corporală și activitatea fizică. Confuzia a fost definită ca o modificare de peste 10% a estimărilor OR în analizele multivariate, inclusiv factorul de interes. 20Testele pentru tendință au fost efectuate prin introducerea variabilei categoriale ca parametru continuu în modelele de regresie. O probabilitate cu două laturi de <0,05 a fost utilizată ca criteriu pentru semnificația statistică. Pentru a ajuta la interpretarea rezultatelor noastre, am comparat în mod similar femeile cu afecțiuni mamare fibrochistice neproliferative numai cu martorii și am comparat cazurile de cancer de sân cu afecțiuni ale sânilor fibrochistice neproliferative din țesutul mamar înconjurător cu aceleași martori și numai femeile cu afecțiuni fibrochistice neproliferative ale sânilor.Tabelul I. Distribuția controalelor, cazurilor cu afecțiuni fibrochistice ale sânului singure și cazuri de afecțiuni fibrochistice ale sânului cu cancer de sân concomitent

	Controale	PFC singure 1	PFC cu BrCa 2	Numai non-PFC 3	Non-PFC cu BrCa 4
Nu. (%)	Nu. (%)	Nu. (%)	Nu. (%)	Nu. (%)
Vârstă
35–39	12 (1,1)	20 (9,4)	5 (3,9)	25 (14,2)	4 (2,6)
40–44	471 (44,0)	94 (43,9)	36 (27,7)	70 (39,8)	43 (27,7)
45–49	218 (20,4)	58 (27,1)	33 (25,4)	48 (27,3)	31 (20,0)
50–59	124 (11,6)	12 (5,6)	14 (10,8)	18 (10,2)	28 (18,1)
60+	245 (22,9)	30 (14,0)	42 (23,3)	15 (8,5)	49 (31,6)
Total	1.070 (100,0)	214 (100,0)	130 (100,0)	176 (100,0)	155 (100,0)

• 1 PFC singuri, numai afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor.
• 2 PFC cu BrCa, cancer de sân cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor în țesutul înconjurător.
• 3 Numai non-PFC, numai boli fibrochistice neproliferative ale sânilor.
• 4 Non-PFC cu BrCa, cancer de sân cu afecțiuni mamare fibrochistice neproliferative în țesutul înconjurător.

Rezultate

După cum se arată în Tabelul I , martorii au fost ceva mai în vârstă decât femeile cu afecţiuni fibrochistice ale sânului singure şi mai tinere decât femeile cu afecţiuni fibrochistice ale sânului şi cancer de sân concomitent.

După cum se arată în Tabelul II , riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor a scăzut semnificativ odată cu creșterea numărului de născuți vii. Tendințe similare în ceea ce privește riscul odată cu creșterea vârstei la prima naștere vie și menarha nu au atins semnificație statistică. Prea puține femei au fost nulipare pentru o analiză semnificativă. Numai riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor a fost semnificativ crescut la femeile cu un nodul la sân anterior și nu a crescut semnificativ la femeile cu antecedente de rude de gradul I (mamă, soră sau fiică) cu cancer de sân.Tabelul II. SAU și interval de încredere 95% IC 95% pentru afecțiunile fibrochistice proliferative ale sânului singure și a cancerului de sân cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor în țesutul înconjurător în relație cu factorii generali de risc

Factor/Categorie	Numărul de femei	PFC singure vs. controale	PFC-uri cu BrCa vs. controale	PFC-uri cu BrCa vs. PFC-uri singure
Controale	PFC-uri singure	PFC-uri cu BrCa	SAU 3	95% CI	SAU 3	95% CI	SAU 3	95% CI
Educaţie
≤Școala elementară	212	22	32	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
Gimnaziu	826	183	86	1.8	0,9, 3,9	1.4	0,7, 2,9	0,7	0,3, 1,7
≥ facultate	31	9	12	1.0	0,3, 3,4	3.4	1.2, 10.0	1.6	0,5, 5,6
Trend p					0,59		0,04		0,53
Numărul de născuți vii 1
1	712	167	78	1.0 4	ref.	1.0 4	ref.	1.0 4	ref.
2	125	16	9	0,2	0,1, 0,5	0,2	0,1, 0,6	0,8	0,2, 2,8
3+	188	20	35	0,2	0,1, 0,5	0,5	0,1, 1,6	1.8	0,4, 8,3
Trend p					0,001		0,16		0,39
Vârsta la prima naștere vie 1
≤24 de ani	273	37	36	1,0 5	ref.	1,0 5	ref.	1,0 5	ref.
25–29	599	129	59	0,6	0,3, 1,2	0,9	0,5, 1,9	1.7	0,7, 3,9
30+	153	37	27	0,6	0,2, 1,3	1.1	0,5, 2,6	2.3	0,8, 6,0
Trend p					0,19		0,78		0,11
Durata totală a lactației 1
Nu	190	48	19	1.0 6	ref.	1.0 6	ref.	1.0 6	ref.
<6 luni	209	59	24	1.4	0,8, 2,7	1.0	0,5, 2,3	0,8	0,4, 1,8
7-12 luni	359	61	41	0,6	0,4, 1,2	0,8	0,4, 1,7	1.5	0,7, 3,0
13–24 de luni	115	17	8	1.2	0,4, 3,7	0,5	0,1, 1,8	0,4	0,1, 1,4
≥25 de luni	152	18	30	1.5	0,4, 5,7	1.1	0,3, 4,0	1.1	0,4, 3,3
Tendință p 2					0,19		0,36		0,55
Vârsta la prima menstruație
≤13	171	35	19	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
14	204	57	25	0,9	0,5, 1,7	0,9	0,4, 1,9	1.1	0,5, 2,4
15	214	41	30	0,7	0,3, 1,3	1.1	0,5, 2,3	1.5	0,7, 3,3
16	220	34	22	0,5	0,3, 1,0	0,6	0,3, 1,4	1.1	0,5, 2,5
≥17	259	47	34	0,7	0,4, 1,3	0,8	0,4, 1,7	1.3	0,6, 2,7
Trend p					0,10		0,41		0,56
Menopauza
Nu	686	164	74	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
da	384	50	56	0,8	0,4, 1,7	1.1	0,5, 2,8	0,9	0,4, 2,2
Vârsta la menopauză
≥50	176	20	28	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
45–49	142	22	22	1.1	0,4, 2,6	0,9	0,5, 1,9	1.0	0,4, 2,4
≤44	66	8	6	0,5	0,1, 2,4	0,7	0,2, 2,0	1.5	0,3, 7,9
Trend p					0,58		0,50		0,77
Ani de utilizare a contraceptivelor orale
Nu	979	184	115	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
< 1 an	34	8	8	0,7	0,2, 1,9	1.0	0,4, 2,4	1.8	0,6, 5,0
≥ 1 an	56	12	7	1.2	0,5, 2,9	0,8	0,3, 2,2	0,5	0,2, 1,5
Noduli anterioare la sân
Nu	1.038	184	121	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
Vreodată	32	30	9	6.0	2.8, 13.2	3.0	1.1, 8.0	0,5	0,2, 1,2
Rudă de gradul I cu cancer de sân
Nu	1.035	203	122	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
da	17	6	6	2.6	0,6, 11,4	6.0	1.4, 25.5	1.4	0,4, 4,9

• 1 Limitat la femeile paroase.
• 2 Testează tendința printre expuși.
• 3 Ajustat în funcție de vârstă (ca variabilă categorială în Tabelul I ) și condiționat de anul interviului (1995–1996, 1997, 1998–1999, 2000–2001).
• 4 Ajustat suplimentar pentru educație (≤școală elementară, gimnaziu, ≥ facultate), vârsta la prima naștere în viață (≤24, 25–29, 30+).
• 5 Ajustat suplimentar pentru educație (ca variabilă categorială), numărul de născuți vii (1,2,3+).
• 1, 6 Ajustat suplimentar pentru numărul de născuți vii (ca variabilă categorică).

În analizele în care au fost comparate cazuri de cancer de sân cu afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânului și martori, există o tendință de scădere a riscului de cancer de sân odată cu creșterea numărului de născuți vii, iar riscul este crescut semnificativ la femeile cu studii universitare, un sân anterior. nodul și o rudă de gradul I cu cancer de sân.

Riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor cu cancerul de sân, raportat la riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor, este asociat cu creșterea vârstei la prima naștere vie, deși această observație ar fi putut apărea întâmplător. Niciunul dintre ceilalți factori prezentați în tabel nu a fost mai puternic asociat cu riscul de cancer de sân cu afecțiuni proliferative benigne concomitente decât riscul de afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânului singur. Am investigat, de asemenea, alți factori, inclusiv avortul indus, indicele de masă corporală, activitatea fizică și consumul de alcool, niciunul dintre aceștia nu a arătat asocieri semnificative cu riscul de afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânului singur sau cu cancerul de sân concomitent.

Tendințele puternice de scădere a riscului de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor numai odată cu creșterea aportului de fructe și legume sunt prezentate în Tabelul III . Tendințe mai slabe, dar similare și, de asemenea, semnificative din punct de vedere statistic, au fost observate în ceea ce privește consumul de alimente din soia și ulei de susan.Tabelul III. OR și IC 95% pentru afecțiunile fibrochistice proliferative ale sânilor singure și ale cancerului de sân cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor în țesutul înconjurător în relație cu grupurile de alimente

Expunere (ori/an)	Numărul de femei	PFC singure vs. controale	PFC-uri cu BrCa vs. controale	PFC-uri cu BrCa vs. PFC-uri singure
Controale	PFC-uri singure	PFC-uri cu BrCa	SAU 5	95% CI	SAU 5	95% CI	SAU 5	95% CI
Lactat
≤12	283	62	45	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>12–134	252	51	33	0,8	0,4, 1,4	1.2	0,7, 2,1	1.4	0,7, 2,6
>134–375	263	53	39	1.2	0,7, 2,2	1.6	0,8, 2,9	1.5	0,8, 2,8
> 375	272	48	13	1.4	0,8, 2,7	0,9	0,4, 2,1	0,6	0,3, 1,3
Trend p					0,17		0,61		0,44
Fructe
<202	267	69	39	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
202–306	268	57	26	0,5	0,3, 0,9	0,6	0,3, 1,1	1.0	0,5, 2,0
>306–<435	268	45	42	0,3	0,2, 0,5	0,6	0,3, 1,2	2.2	1.1, 4.2
≥435	267	43	23	0,2	0,1, 0,4	0,3	0,1, 0,5	1.0	0,5, 2,2
Trend p					<0,001		<0,001		0,33
Legume 1
≤538	267	95	50	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>538–735	268	38	36	0,5	0,3, 0,8	0,8	0,4, 1,4	1.9	1.0, 3.6
>735–956	267	33	17	0,5	0,3, 0,8	0,4	0,2, 0,8	1.0	0,5, 2,1
>956	268	48	27	0,4	0,2, 0,7	0,4	0,2, 0,7	1.1	0,5, 2,2
Trend p					<0,001		<0,001		0,92
Legume conservate
≤5	252	42	23	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>5–16	284	50	30	0,9	0,5, 1,6	0,9	0,4, 1,7	1.0	0,5, 2,0
17–56	264	55	27	1.0	0,5, 1,7	0,9	0,4, 1,7	0,8	0,4, 1,7
>56	270	67	50	0,7	0,4, 1,2	0,9	0,5, 1,7	1.2	0,6, 2,4
Trend p					0,22		0,8		0,59
Hrana din soia 2
≤121	266	69	30	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>121–219	269	60	32	0,8	0,5, 1,3	0,9	0,5, 1,8	1.6	0,8, 3,0
>219–369	267	43	35	0,7	0,4, 1,2	1.2	0,6, 2,2	2.2	1.1, 4.3
>369	268	42	33	0,6	0,3, 1,0	1.0	0,5, 1,9	1.7	0,8, 3,5
Trend p					0,04		0,81		0,06
Hrana din soia fermentata
da	446	87	53	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
Nu	624	127	77	0,8	0,5, 1,1	0,8	0,5, 1,2	1.0	0,6, 1,6
Alte leguminoase
<98	267	73	46	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
98–138	268	41	31	0,5	0,3, 0,9	0,6	0,3, 1,1	1.2	0,6, 2,2
>138–201	267	48	25	0,7	0,4, 1,2	0,5	0,3, 0,9	0,8	0,4, 1,5
>201	268	52	28	0,6	0,3, 1,1	0,4	0,2, 0,8	0,7	0,3, 1,4
Trend p					0,14		0,006		0,24
Carne rosie 3
≤148	267	35	29	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>148–220	270	55	30	1.5	0,8, 2,8	1.2	0,6, 2,3	0,8	0,4, 1,5
>220–302	269	53	31	2.0	1.0, 3.8	1.4	0,7, 2,7	0,8	0,4, 1,7
>302	264	71	40	1.4	0,7, 2,6	1.3	0,7, 2,5	0,7	0,3, 1,5
Trend p					0,37		0,41		0,41
Pește fără pește curat 4
≤65	266	41	27	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>65–1148	244	55	34	1.6	0,9, 2,9	1.4	0,7, 2,7	1.2	0,6, 2,4
>114–16	316	65	30	1.5	0,9, 2,8	1.1	0,5, 2,1	1.0	0,5, 2,0
>168	244	53	39	1.1	0,6, 2,0	1.3	0,7, 2,6	1.6	0,8, 3,3
Trend p					0,91		0,58		0,31
Carne conservată sau curată
≤4	268	50	33	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>4–9	284	68	42	1.3	0,8, 2,2	1.1	0,6, 2,0	0,9	0,5, 1,7
>9–16	254	43	20	1.4	0,7, 2,5	1.1	0,5, 2,1	0,7	0,3, 1,4
>16	264	53	35	1.1	0,6, 2,0	1.2	0,6, 2,1	1.0	0,5, 2,0
Trend p					0,72		0,67		0,91
Păsări de curte
<20	254	40	36	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
20–<42	270	64	30	1.3	0,7, 2,2	0,9	0,5, 1,6	0,7	0,4, 1,5
42–64	288	59	34	1.3	0,8, 2,4	1.2	0,6, 2,1	0,8	0,4, 1,6
>64	258	51	30	1.2	0,7, 2,3	1.0	0,5, 2,0	0,9	0,5, 1,9
Trend p					0,47		0,70		0,96
ouă
≤52	257	46	44	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>52–156	371	91	47	1.3	0,8, 2,2	0,8	0,4, 1,3	0,7	0,4, 1,3
>156–312	174	37	14	1.0	0,5, 2,0	0,4	0,2, 0,9	0,7	0,3, 1,5
>312	268	40	25	1.0	0,5, 1,9	0,7	0,4, 1,4	1.0	0,5, 2,1
Trend p					0,81		0,18		0,96
Crustacee
<12	153	26	32	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
12–<24	261	45	33	1.0	0,5, 1,9	0,7	0,4, 1,3	0,8	0,4, 1,8
24–<52	234	57	23	1.7	0,9, 3,4	0,6	0,3, 1,2	0,4	0,2, 1,0
≥52	422	86	42	1.4	0,7, 2,6	0,8	0,4, 1,4	0,5	0,2, 1,0
Trend p					0,17		0,50		0,02
Mancare prajita
≤33	263	40	32	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>33–63	272	52	26	1.0	0,5, 1,8	0,5	0,3, 1,1	0,6	0,3, 1,2
>63–122	270	59	34	1.0	0,5, 1,8	0,7	0,4, 1,4	0,8	0,4, 1,6
>122	265	63	38	0,9	0,5, 1,6	0,8	0,4, 1,5	0,9	0,4, 1,8
Trend p					0,64		0,69		0,99
Ulei de susan (g/zi) 6
≤0,55	327	93	68	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
0,56–1,10	391	68	30	1.0	0,6, 1,6	0,7	0,4, 1,3	0,7	0,4, 1,3
1,11–1,65	186	25	9	0,4	0,2, 0,8	0,3	0,1, 0,6	0,6	0,3, 1,5
>1,65	166	28	23	0,7	0,4, 1,3	0,7	0,3, 1,2	1.0	0,5, 2,1
Trend p					0,03		0,01		0,97
Ulei de soia (g/zi) 6
>28,8	268	62	45	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
28,8–38,4	295	64	36	1.0	0,6, 1,8	0,8	0,5, 1,4	0,7	0,4, 1,3
38,5–49,4	265	49	28	1.1	0,7, 2,0	0,6	0,3, 1,2	0,6	0,3, 1,2
>49,5	242	39	21	1.0	0,5, 1,8	0,6	0,3, 1,2	0,5	0,2, 1,1
Trend p					0,97		0,08		0,07
Ceaiul 7
Nu	556	88	61	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
Vreodată	514	126	69	0,8	0,5, 1,2	0,8	0,5, 1,3	0,9	0,6, 1,5

• 1 Excluzând soia, leguminoase, pulberi, produse favorizante, extracte și legume sărate.
• 2 Cu excepția cașului de fasole fermentat.
• 3 Excluzând carnea curată.
• 4 Excluzând peștele curat.
• 5 Modele individuale, ajustate pentru vârstă (ca variabilă categorială în Tabelul I ) și energie (<1647, 1647–1868, 1869–2128, >2.128) și condiționate de anul interviului (1995–1996, 1997, 1998–1999, 2000–2001).
• 6 Ajustat suplimentar pentru aportul de legume proaspete (ca variabilă categorică în tabelul I ).
• 7 Inclusiv ceaiul negru și ceaiul verde și ajustat pentru vârstă (ca variabilă categorică în Tabelul I ).

Când au fost comparate cazurile de cancer de sân cu afecțiuni proliferative de sân fibrochistice concomitente cu martorii, s-au observat tendințe semnificative statistic de scădere a riscului de cancer de sân odată cu creșterea consumului atât de fructe, cât și de legume. Nu a fost observată o tendință de scădere a riscului de cancer de sân odată cu consumul crescut de alimente din soia, dar astfel de tendințe de risc au fost observate în raport cu alte leguminoase și uleiuri de susan și soia. În comparația dintre cancerul de sân și afecțiunile proliferative fibrochistice ale sânului cu riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânului singur, un risc scăzut de cancer de sân a fost asociat cu creșterea aportului de crustacee; nu au fost observate asocieri semnificative cu niciunul dintre celelalte alimente investigate.

De asemenea, am examinat fiecare grup de alimente în relație cu riscurile de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor în monoterapie și în relație cu cancerul de sân cu afecțiuni proliferative ale sânilor fibrochistice concomitente într-un model cu densitate nutritivă multiplă. 21 Am calculat densitatea nutrițională pentru fiecare grup de alimente (consumul grupului de alimente/calorii totale zilnice) și am introdus aceasta, energia zilnică totală și vârsta într-un model de regresie logistică multiplă, condiționat de categoriile de ani de interviu. Rezultatele modelului cu densitate nutritivă multiplă au fost similare cu rezultatele prezentate (datele nu sunt prezentate). Rezultatele din tabelul IIIDe asemenea, nu au fost modificate în mod apreciabil după controlul pentru educație, vârsta la prima naștere vie, paritatea, ruda de gradul I cu cancer de sân și activitatea fizică în viața adultă. Atunci când grupurile de alimente care nu erau foarte corelate au fost incluse în același model, nici OR nu s-a schimbat substanțial.

Posibilele asociații cu familiile botanice de fructe și legume sunt prezentate în Tabelul IV . Creșterea consumului de Compositae , Sapindaceae și Vitaceae a fost asociată cu tendințele de scădere a riscului de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor și creșterea consumului de Umbellifereae și Zingiberaceaea fost asociată cu un risc crescut de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor, după ajustarea la aportul total de fructe și legume. Tendințe similare au fost observate pentru afecțiunile proliferative fibrochistice ale sânului cu cancer de sân concomitent în comparație cu martorii, astfel încât, cu excepția unei tendințe de scădere a riscului odată cu creșterea consumului de Zingiberaceae , riscul de cancer de sân în raport cu riscul de afecțiuni proliferative de sân fibrochistic a fost nu este asociat cu nicio familie botanica investigata.Tabelul IV. OR și IC 95% a afecțiunilor fibrochistice proliferative ale sânilor singure și a cancerului de sân cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor în țesutul înconjurător în relație cu familiile botanice

Expunere (ori/an) 2	Numărul de femei	PFC singure vs. controale	PFC-uri cu BrCa vs. controale	PFC-uri cu BrCa vs. PFC-uri singure
Controale	PFC-uri singure	PFC-uri cu BrCa	SAU 1	95% CI	SAU 1	95% CI	SAU 1	95% CI
Araliaceae
Nu	861	173	112	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
Vreodată	209	41	18	1.5	0,9, 2,5	0,9	0,5, 1,7	0,5	0,3, 1,0
Compozite
≤8	276	59	34	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref
9–21	254	45	46	0,5	0,3, 1,0	1.1	0,6, 2,1	2.1	1.1, 3.9
22–56	280	70	30	0,9	0,5, 1,5	0,8	0,4, 1,5	0,9	0,5, 1,7
>56	260	40	20	0,4	0,2, 0,8	0,6	0,3, 1,2	0,9	0,4, 1,9
Trend p				0,05		0,07		0,36
Convolvulacea/Dio.
Nu	305	70	35	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
Vreodată	765	144	95	0,7	0,4, 1,0	0,8	0,5, 1,3	1.5	0,9, 2,5
Crucifere
<162	265	79	39	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
162–251	271	54	44	0,9	0,5, 1,6	1.3	0,7, 2,4	1.5	0,8, 2,8
>251–377	266	44	25	0,7	0,4, 1,4	0,8	0,4, 1,6	1.2	0,5, 2,5
> 377	268	37	22	0,8	0,4, 1,8	0,9	0,4, 1,9	1.1	0,5, 2,9
Trend p				0,52		0,48		0,73
Cucurbitacee
≤ 143	267	80	41	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>143–188	268	56	46	0,9	0,5, 1,6	1.4	0,8, 2,8	1.4	0,8, 2,6
>188–243	267	40	26	0,9	0,5, 1,8	0,9	0,4, 1,9	0,8	0,4, 1,8
>243	268	38	17	1.0	0,5, 2,0	0,5	0,2, 1,2	0,6	0,2, 1,5
Trend p				0,97		0,08		0,24
Ebenaceae
Nu	259	59	45	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
≤3	370	68	37	0,9	0,5, 1,5	0,9	0,5, 1,6	0,9	0,5, 1,7
>3	441	87	48	0,6	0,4, 1,1	0,6	0,4, 1,1	0,9	0,5, 1,6
Trend p				0,09		0,10		0,75
Laminariaceae
≤1	263	52	34	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
2–6	341	84	45	1.1	0,6, 1,9	1.3	0,7, 2,4	1.0	0,6, 1,9
7–13	243	45	27	0,9	0,5, 1,7	1.1	0,5, 2,1	1.0	0,5, 1,9
>13	223	33	24	0,9	0,5, 1,7	1.4	0,7, 2,9	1.5	0,7, 3,4
Trend p				0,64		0,49		0,45
Leguminozae
<257	267	72	40	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
257–381	268	58	26	1.1	0,6, 1,9	0,5	0,3, 1,0	0,8	0,4, 1,5
382–554	267	43	34	0,8	0,5, 1,5	1.0	0,5, 1,8	1.6	0,9, 3,2
>554	268	41	30	0,7	0,4, 1,3	0,7	0,4, 1,3	0,9	0,5, 1,8
Trend p				0,18		0,47		0,64
Liliaceae
≤38	267	73	52	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
39–156	272	70	37	0,9	0,5, 1,4	0,6	0,3, 1,2	0,7	0,4, 1,3
157–371	273	36	30	1.1	0,6, 2,1	1.3	0,7, 2,4	1.1	0,6, 2,3
>371	258	35	11	1.1	0,6, 2,1	0,5	0,2, 1,1	0,5	0,2, 1,1
Trend p				0,63		0,47		0,26
Rosaceae
≤49	268	61	33	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>49–99	267	54	30	1.1	0,6, 1,9	1.0	0,5, 2,1	1.1	0,6, 2,2
100–191	270	51	35	0,6	0,3, 1,1	1.0	0,5, 1,9	1.4	0,7, 2,8
>191	265	48	32	0,6	0,3, 1,3	1.1	0,5, 2,4	1.4	0,7, 3,2
Trend p				0,10		0,90		0,33
Rutacceae
≤13	282	60	34	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
14–35	348	68	38	0,9	0,5, 1,6	0,8	0,4, 1,5	1.1	0,6, 2,1
36–52	175	29	20	0,7	0,4, 1,5	0,8	0,4, 1,8	1.2	0,6, 2,6
>52	265	57	38	0,9	0,5, 1,6	0,9	0,4, 1,6	1.4	0,7, 2,7
Trend p				0,56		0,72		0,37
Sapindaceae
Nu	138	38	34	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
≤3	427	120	69	0,7	0,4, 1,3	0,9	0,5, 1,6	0,9	0,5, 1,6
>3	505	56	27	0,5	0,3, 1,0	0,5	0,2, 0,9	0,8	0,4, 1,7
Trend p				0,03		0,03		0,61
Solanaceae
≤80	268	72	47	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>80–127	265	59	32	1.4	0,8, 2,5	1.0	0,5, 1,8	1.0	0,5, 1,9
>127–182	272	46	30	1.5	0,8, 2,8	1.4	0,8, 2,7	1.0	0,5, 1,9
>182	265	37	21	1.1	0,6, 2,1	1.0	0,5, 2,0	0,8	0,4, 1,7
Trend p				0,64		0,76		0,63
Umbelliferea
<13	256	51	27	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
13-23	273	60	32	1.3	0,7, 2,4	1.5	0,7, 2,9	1.2	0,6, 2,3
24-39	274	57	27	1.9	1.0, 3.4	1.9	0,9, 3,7	0,8	0,4, 1,7
>39	267	46	44	1.9	1.0, 3.6	3.1	1.5, 6.1	1.9	0,9, 4,1
Trend p				0,03		0,001		0,17
Vitaceae
≤4	287	80	41	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
5-13	379	61	49	0,7	0,4, 1,2	1.1	0,6, 1,9	1.6	0,9, 2,8
14-26	209	45	24	0,7	0,4, 1,2	1.0	0,5, 2,0	1.1	0,6, 2,3
>26	195	28	16	0,4	0,2, 0,8	0,6	0,3, 1,2	1.1	0,5, 2,6
Trend p				0,02		0,19		0,79
Zingiberaceae
<208	264	67	53	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
208-260	219	36	20	1.3	0,7, 2,5	0,9	0,4, 1,8	0,9	0,4, 1,7
261-365	156	19	13	2.5	1.1, 5.5	2.0	0,9, 4,6	0,8	0,3, 1,9
≥365	431	92	44	2.4	1.5, 4.1	1.3	0,8, 2,3	0,5	0,3, 0,9
Trend p				0,001		0,19		0,03

• 1 Modele individuale, ajustate în funcție de vârstă, fructe și legume totale și condiționate de anul interviului.
• 2 Vezi Figura 1 pentru fructele și legumele incluse în fiecare familie botanică

Ratele cotelor asociate cu aportul de micronutrienți selectați și fibre sunt prezentate în Tabelul V. După controlul aportului total de fructe și legume, nu s-au observat tendințe semnificative ale riscului fie de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor, fie de cancer de sân cu afecțiuni proliferative ale sânilor.Tabelul V. OR și IC 95% ale afecțiunilor fibrochistice proliferative ale sânilor singure și ale cancerului de sân cu afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor în țesutul înconjurător în raport cu micronutrienții și fibrele

Expunere	Numărul de femei	PFC singure vs. controale	PFC- uri cu BrCa vs. controale	PFC- uri cu BrCa vs. PFC-uri singure
Controale	PFC-uri singure	PFC-uri cu BrCa	SAU 1	95% CI	SAU 1	95% CI	SAU 1	95% CI
Total	1070	214	130
Vitamina E totală (mg_ATE)
<13,9	268	71	46	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
13,9–17,5	267	54	35	1.0	0,6, 1,8	0,9	0,5, 1,7	1.1	0,6, 2,1
17,6–22,9	267	50	30	0,8	0,4, 1,4	0,9	0,5, 1,7	1.0	0,5, 1,9
>22,9	268	39	19	0,9	0,5, 1,6	0,6	0,3, 1,3	0,5	0,2, 1,0
Trend p					0,51		0,23		0,1
Carotenoizi totali (mcg)
<874,0	267	66	39	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
874,0–1138,9	268	70	34	1.4	0,7, 2,6	1.0	0,5, 2,1	0,8	0,4, 1,7
1139,0–1450,5	267	40	32	0,9	0,4, 1,9	1.1	0,5, 2,5	1.5	0,6, 3,7
>1450,5	268	38	25	0,6	0,3, 1,5	0,7	0,3, 1,9	1.4	0,5, 3,8
Trend p					0,2		0,56		0,4
Vitamina C totala (mg)
<55,0	268	80	45	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
55,0–73,4	267	52	38	1.1	0,5, 2,3	1.1	0,5, 2,4	1.0	0,5, 2,3
73,5–96,7	268	38	21	1.1	0,4, 2,7	0,8	0,3, 2,1	0,8	0,3, 2,4
>96,7	267	44	26	0,9	0,3, 2,7	0,8	0,2, 2,6	0,7	0,2, 3,1
Trend p					0,81		0,6		0,64
Fibre brute totale (g)
<7,59	267	73	42	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
7,59–9,64	268	52	35	0,9	0,5, 1,6	1.0	0,5, 2,0	1.1	0,5, 2,1
9.65–11.81	268	49	21	1.1	0,5, 2,2	0,7	0,3, 1,8	0,6	0,2, 1,5
>11,81	267	40	32	0,9	0,4, 2,2	1.3	0,5, 3,3	0,9	0,3, 2,6
Trend p					0,96		0,69		0,66

• 1 Modele individuale, ajustate pentru vârstă (ca variabilă categorială) și consumul total de fructe și legume (ca variabilă categorială) și condiționate de anul interviului (1995–1996, 1997, 1998–1999, 2000–2001).

După cum se arată în tabelul VI , există tendințe de scădere a riscului de afecțiuni neproliferative, cu și fără cancer de sân concomitent, în raport cu consumul de fructe, și riscuri crescute asociate cu apariția unei rude de gradul I cu cancerul de sân, care sunt similare în amploarea celor pentru afecțiuni proliferative singure și cu cancer de sân concomitent. Riscurile celor 2 condiții prezentate în Tabelul VIa scăzut ușor odată cu creșterea numărului de născuți vii și odată cu creșterea aportului de legume și au fost crescute la femeile cu o biopsie benignă de sân anterior, dar aceste asocieri au fost mai slabe decât cele pentru afecțiunile fibrochistice proliferative comparabile fără și cu cancer de sân. Spre deosebire de rezultatele pentru femeile cu afecțiuni proliferative, aportul de alimente din soia și alte leguminoase nu a fost asociat în mod semnificativ cu riscul de apariție a vreunei afecțiuni prezentate în tabelul VI . Niciunul dintre riscurile de cancer de sân cu afecțiuni fibrochistice neproliferative ale sânilor în raport cu riscurile de afecțiuni ale sânilor fibrochistice neproliferative numai din Tabelul VI nu a fost semnificativ statistic diferit de unitate. Analize similare celor prezentate în tabelul VIau fost efectuate și pentru alte variabile din tabelele II–IV (neprezentate). Nu au fost observate alte asociații demne de remarcat.Tabelul VI. RUP și IC 95% ale afecțiunilor mamare fibrochistice neproliferative singure și ale cancerului de sân cu afecțiuni fibrochistice neproliferative ale sânilor în țesutul înconjurător în relație cu factori selectați

Factor/Categorie	Numărul de femei	Numai non- PFC vs. controale	Non-PFC cu BrCa vs. controale	Non-PFC cu BrCa vs. Doar non-PFC
Controale	Doar non-PFC	Non-PFC cu BrCa	SAU 3	95% CI	SAU 3	95% CI	SAU 3	95% CI
Total	1070	175	155
Numărul de născuți vii
1	712	136	72	1,0 e	ref.	1,0 e	ref.	1,0 e	ref.
2	125	14	40	0,4	0,2, 0,9	1.5	0,7, 3,1	2.9	0,1, 7,5
3+	188	17	34	0,8	0,2, 2,9	0,7	0,3, 2,1	0,4	0,1, 2,5
Trend p				0,22		0,79		0,76
Noduli anterioare la sân
Nu	1036	159	148	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
Vreodată	32	16	7	2.9	1.2, 7.0	1.9	0,7, 5,2	0,6	0,2, 1,7
Rudă de gradul I cu cancer de sân
Nu	1035	169	139	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
da	1	6	9	3.9	0,9, 16,8	6.4	2.0, 20.0	2.6	0,8, 8,0
Fructe (ori/an)
<202	267	47	52	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
202–306	268	49	29	0,8	0,4, 1,4	0,5	0,3, 0,9	0,6	0,3, 1,1
>306–<435	267	37	34	0,4	0,2, 0,8	0,3	0,2, 0,6	1.0	0,5, 1,9
≥435	268	42	40	0,3	0,2, 0,6	0,3	0,1, 0,5	1.0	0,5, 2,0
Trend p				<0,001		<0,001		0,91
Legume (ori/an) 1
≤538	267	56	50	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>538–735	268	29	35	0,6	0,4, 1,2	0,8	0,5, 1,5	1.5	0,8, 3,0
>735–956	267	41	28	0,7	0,4, 1,3	0,7	0,4, 1,3	0,8	0,4, 1,6
>956	268	49	42	0,6	0,3, 1,1	0,5	0,3, 1,0	1.1	0,5, 2,1
Trend p				0,15		0,03		0,82
Alimente din soia (ori/an) 2
≤121	266	39	34	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
>121–219	269	45	40	1.0	0,6, 1,9	1.1	0,6, 2,1	1.3	0,6, 2,6
>219–369	267	41	31	1.1	0,6, 2,1	1.0	0,5, 1,9	1.1	0,5, 2,2
>369	268	50	50	1.3	0,7, 2,4	1.4	0,8, 2,5	1.0	0,5, 2,1
Trend p				0,36		0,29		0,84
Alte leguminoase (ori/an)
<98	267	47	38	1.0	ref.	1.0	ref.	1.0	ref.
98–138	268	44	28	0,9	0,5, 1,5	0,8	0,4, 1,5	0,8	0,4, 1,7
>138–201	267	46	42	1.1	0,6, 1,9	1.3	0,7, 2,3	1.3	0,7, 2,7
>201	268	38	47	0,6	0,3, 1,2	1.0	0,5, 1,8	1.3	0,6, 2,7
Trend p				0,24		0,74		0,35

• 1 Excluzând soia, leguminoase, pulberi, produse favorizante, extracte și legume sărate.
• 2 Cu excepția cașului de fasole fermentat.
• 3 Modele individuale, ajustate pentru vârstă (ca variabilă categorială în Tabelul I ) și energie (ca variabilă categorială în Tabelul II ) și condiționate de anul interviului.

Discuţie

Am comparat direct posibilii factori de risc pentru boala de sân la femeile care aveau cancer de sân cu afecțiuni proliferative în epiteliul mamar care înconjoară malignitatea lor cu femeile care au avut afecțiuni mamar fibrochistice proliferative comparabile fără cancer de sân. Aceste analize au fost efectuate în încercarea de a identifica factorii care ar putea afecta dezvoltarea cancerului de sân din modificările fibrochistice proliferative. Din cunoștințele noastre, acesta este primul studiu al cancerului de sân cu acest design. Comparațiile anterioare ale factorilor de risc pentru boala benignă și malignă a sânului au fost limitate la examinările rezultatelor investigațiilor efectuate separat ale acestor două grupuri de afecțiuni.

În interpretarea rezultatelor noastre, recunoaștem că este posibil ca carcinoamele mamare să nu fi apărut direct din epiteliul mamar proliferativ prezent la momentul diagnosticului histologic al cancerului de sân. Pentru ca orice diferență observată între femeile cu afecțiuni fibrochistice proliferative și cancer de sân concomitent și femeile cu afecțiuni fibrochistice singure să reprezinte factori de risc pentru progresia către cancer, 2 ipoteze trebuie să fie valide. Una este că afecțiunile fibrochistice proliferative la femeile cu cancer de sân nu sunt un răspuns la prezența carcinomului. Deși nu cunoaștem distanța de la leziunea malignă la țesutul extratumoral care a fost evaluat, procedura de sortare a lamelor a avut tendința de a exclude țesutul imediat adiacent carcinomului, sugerând că țesutul benign mamar care a fost evaluat a reprezentat probabil starea generală a țesutului normal la momentul intervenției chirurgicale și este puțin probabil să fi fost influențat de a fi proximal de malignitatea în sine. Cealaltă presupunere este că condițiile proliferative observate sunt reprezentative pentru modificările anterioare din care a apărut carcinomul. Nu avem nicio dovadă a validității acestei presupuneri. Orice asociere observată în comparațiile femeilor cu afecțiuni fibrochistice proliferative cu și fără cancer de sân concomitent trebuie, prin urmare, interpretate ca doar posibili factori de risc pentru progresie, care ar trebui evaluați în continuare în studii prospective. și era puțin probabil să fi fost influențat de a fi apropiat de malignitatea în sine. Cealaltă presupunere este că condițiile proliferative observate sunt reprezentative pentru modificările anterioare din care a apărut carcinomul. Nu avem nicio dovadă a validității acestei presupuneri. Orice asociere observată în comparațiile femeilor cu afecțiuni fibrochistice proliferative cu și fără cancer de sân concomitent trebuie, prin urmare, interpretate ca doar posibili factori de risc pentru progresie, care ar trebui evaluați în continuare în studii prospective. și era puțin probabil să fi fost influențat de a fi apropiat de malignitatea în sine. Cealaltă presupunere este că condițiile proliferative observate sunt reprezentative pentru modificările anterioare din care a apărut carcinomul. Nu avem nicio dovadă a validității acestei presupuneri. Orice asociere observată în comparațiile femeilor cu afecțiuni fibrochistice proliferative cu și fără cancer de sân concomitent trebuie, prin urmare, interpretate ca doar posibili factori de risc pentru progresie, care ar trebui evaluați în continuare în studii prospective.

Numărul de născuți vii a fost invers asociat cu riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânului, dar și cu riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânului cu cancer de sân concomitent atunci când pacientele cu cancer de sân au fost comparate cu martorii neafectați, astfel încât nu a fost observată nicio asociere între acest factor și risc. a cancerului de sân în comparație cu afecțiunile proliferative fibrochistice ale sânilor. Această observație sugerează că numărul de născuți vii poate influența riscul de cancer de sân într-un stadiu incipient al procesului carcinogen prin reducerea dezvoltării afecțiunilor proliferative fibrochistice ale sânilor. Această sugestie este întărită de absența unei asocieri semnificative între numărul de născuți vii și afecțiunile fibrochistice neproliferative ale sânilor.

Am observat un risc crescut de 6 ori de afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor asociate cu o nodulă mamar anterioară și un risc crescut de 3 ori de cancer de sân cu modificări proliferative benigne concomitente. Creșterile comparabile ale riscurilor de afecțiuni benigne neproliferative singure și cu cancer de sân au fost mai mici și nu semnificative statistic pentru acesta din urmă. În ambele incidențe, riscurile relative sunt probabil subestimate, deoarece nodulii la sân anterior care s-au dezvoltat după administrarea chestionarului de bază nu au fost incluse. Aceste constatări sunt în concordanță cu rezultatele studiilor prospective 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8care arată că riscul de cancer de sân este mai mare și observat mai constant la femeile cu afecțiuni benigne ale sânilor proliferative decât neproliferative și susțin ipoteza că carcinoamele de sân pot apărea din epiteliul proliferativ benign. În schimb, am observat un risc de aproximativ 3 ori mai mare de afecțiuni fibrochistice ale sânilor singur și un risc de aproximativ 6 ori mai mare de cancer de sân la femeile cu o rudă de gradul I cu cancer de sân; iar aceste asocieri au fost observate atât la femeile cu afecțiuni benigne ale sânilor proliferative, cât și neproliferative. Acest lucru sugerează că mecanismul prin care un istoric familial pozitiv crește riscul de cancer de sân nu este doar prin dezvoltarea tipurilor comune de modificări proliferative în epiteliul mamar. Deși creșterea rezultată a riscului de cancer de sân în comparație cu cea a afecțiunilor fibrochistice a sânului ar fi putut avea loc întâmplător, este, de asemenea, plauzibil că există diferențe genetice subtile între afecțiunile fibrochistice ale sânului la femeile cu și fără antecedente familiale de cancer mamar care fac cei din primul sunt mai predispuși la progresia spre cancer. Alternativ, alte afecțiuni aflate sub control genetic care nu au legătură cu modificările proliferative benigne, cum ar fi factorii de creștere, ar putea diferi la femeile cu sau fără antecedente familiale de cancer de sân. este, de asemenea, plauzibil că există diferențe genetice subtile între afecțiunile fibrochistice ale sânilor la femeile cu și fără antecedente familiale de cancer de sân, care le fac pe cele din prima mai predispuse la progresia către cancer. Alternativ, alte afecțiuni aflate sub control genetic care nu au legătură cu modificările proliferative benigne, cum ar fi factorii de creștere, ar putea diferi la femeile cu sau fără antecedente familiale de cancer de sân. este, de asemenea, plauzibil că există diferențe genetice subtile între afecțiunile fibrochistice ale sânilor la femeile cu și fără antecedente familiale de cancer de sân, care le fac pe cele din prima mai predispuse la progresia către cancer. Alternativ, alte afecțiuni aflate sub control genetic care nu au legătură cu modificările proliferative benigne, cum ar fi factorii de creștere, ar putea diferi la femeile cu sau fără antecedente familiale de cancer de sân.

Consumul ridicat de fructe și legume a fost asociat cu riscuri reduse de apariție a multor tipuri de cancer, 22 inclusiv cancerul de sân, 23 , 24 , 25 , 26 , 27 , precum și a bolii benigne ale sânului 26 , 28 , 29 , 30 ; dar unele studii 26 , 31 , 32 , 33au demonstrat fie o reducere moderată, fie nici o reducere a riscului de cancer de sân în asociere cu aceste alimente. O meta-analiză a 14 studii caz-control și 3 studii de cohortă a arătat un risc redus de cancer de sân în raport cu consumul de legume, dar cu eterogenitate semnificativă între studii și doar o asociere slabă, nesemnificativă, cu consumul de fructe. 34 O analiză comună ulterioară a 9 studii de cohortă 35 a constatat că nici consumul de fructe și nici de legume nu a fost asociat în mod semnificativ cu riscul de cancer de sân, sugerând că asocierile observate în studiile caz-control s-ar fi putut datora raportării diferențiate a aportului alimentar de către cazuri și martori. Studiile de cohortă au fost efectuate în America de Nord și Europa de Vest. Un studiu caz-control recent la Shanghai,30unde tiparele alimentare sunt destul de diferite de cele din țările occidentale, de asemenea, nu au arătat asocieri între riscul de cancer de sân și consumul total de fructe sau legume, dar au fost observate asocieri cu majoritatea fructelor individuale luate în considerare și cu unele legume de culoare verde închis și galben-portocaliu închis. . Descoperirile noastre privind tendințele de scădere a riscului de afecțiuni fibrochistice ale sânului atât proliferative, cât și neproliferative și de cancer de sân (în mare parte indiferent de starea proliferativă a țesutului mamar necanceros), în legătură cu creșterea consumului atât de fructe, cât și de legume sunt destul de bune. în concordanță cu aceste observații anterioare din Shanghai. Aportul mediu zilnic total de fructe și legume de către femeile de control atât în ​​studiul nostru, cât și în studiul anterior din Shanghai este aproximativ similar cu cel al participanților la studiile de cohortă din țările occidentale. Acest lucru sugerează că reamintirea diferențială poate fi responsabilă pentru rezultatele ambelor studii din Shanghai. Alternativ, pot exista caracteristici calitative ale fructelor și legumelor din dieta chinezească care sunt mai puțin răspândite în dieta occidentală, care exercită o influență asupra epiteliului mamar. Această posibilitate ar putea fi abordată de alții prin analize ale familiilor botanice similare cu cele prezentate în Tabel pot exista caracteristici calitative ale fructelor și legumelor din dieta chinezească care sunt mai puțin răspândite în dieta occidentală, care exercită o influență asupra epiteliului mamar. Această posibilitate ar putea fi abordată de alții prin analize ale familiilor botanice similare cu cele prezentate în Tabel pot exista caracteristici calitative ale fructelor și legumelor din dieta chinezească care sunt mai puțin răspândite în dieta occidentală, care exercită o influență asupra epiteliului mamar. Această posibilitate ar putea fi abordată de alții prin analize ale familiilor botanice similare cu cele prezentate în TabelIV .

Deși am furnizat dovezi că o dietă chineză bogată în fructe și legume poate reduce riscul de cancer de sân, descoperirile noastre sugerează că pot fi implicate și alte mecanisme decât, sau în plus față de, reducerea proliferării epiteliale mamare. Riscurile atât ale modificărilor fibrochistice ale sânului, cât și ale cancerului de sân, au fost reduse în raport cu aportul de fructe și legume indiferent dacă s-au observat sau nu elemente proliferative în epiteliul non-neoplazic. Legumele și fructele sunt surse bogate de micronutrienți, inclusiv vitamine, minerale, fibre alimentare și multe alte clase de compuși biologic activi. Radicalii liberi formați endogen ca rezultat al reacțiilor metabolice oxidative normale pot forma aducti ADN, care se pot acumula și pot duce la mutații genetice 36; și antioxidanții prezenți în fructe și legume ar putea reduce daunele ADN-ului prin stingerea radicalilor liberi exogeni sau produși endogen. În plus, fructele și legumele conțin substanțe care pot modula enzimele care activează și detoxifică substanțele chimice cancerigene. 37 Fructele și legumele conțin, de asemenea, substanțe care pot scădea nivelurile circulante ale hormonilor sexuali steroizi biologic activi prin creșterea inactivarii și excreției lor controlate enzimatic și prin influențarea activității enzimelor care îi convertesc în metaboliți cu potență mai mică. 37

Rezultatele mai multor studii au oferit rezultate inconsecvente pentru o asociere între legumele crucifere și riscul de cancer de sân, iar un studiu anterior din Shanghai nu a găsit nicio asociere între cancerul de sân și aceste alimente. 30 , 38 Nu am găsit o asociere a legumelor crucifere cu riscul fie de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânului, fie de cancer mamar după controlul aportului total de fructe și legume. Includerea totală a fructelor și legumelor în modelul statistic pe care l-am folosit pentru a examina asocierile familiilor botanice individuale la risc este analogă cu includerea aportului total de energie în modelele utilizate pentru a examina efectul grupurilor individuale de alimente, nutrienților sau macronutrienților asupra riscului. 39Rezultatele noastre sugerează că orice efect protector pe care legumele crucifere îl pot avea asupra bolilor de sân se datorează contribuțiilor lor la aportul total de legume.

Am observat o puternică asociere inversă între aportul de alimente bogate în Vitaceae , adică struguri, și riscul de afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor și cancer de sân. Mai multe rapoarte au demonstrat că resveratrolul, o fitoalexină naturală găsită în concentrații mari în pielea strugurilor, are puternice efecte anti-carcinogenetice în sistemele in vitro și modelele animale. 40 , 41 Au fost identificate multiple mecanisme potențiale care implică inițierea, promovarea și progresia. 42 , 43 Deși observațiile noastre susțin rolul anti-neoplazic al resveratrolului, așa cum este raportat de Savouret și colab ., 44 .aportul de struguri chiar și printre cele mai înalte quartile a fost foarte scăzut. Nu se știe dacă aportul la acest nivel ar putea conferi protecție sau dacă aportul de struguri este un marker al unui alt comportament alimentar.

În mod neașteptat, am observat riscuri crescute de 2 și 3 ori doar de afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânului și de cancer de sân cu afecțiuni fibrochistice proliferative în țesutul mamar înconjurător, respectiv, în raport cu aportul de alimente bogate în umbelliferee . Această tendință de creștere nu a fost observată pentru femeile care au avut afecțiuni fibrochistice neproliferative ale sânilor, cu sau fără cancer de sân. De asemenea, am observat o asociere inversă între aportul de alimente bogate în Compositae și Sapindaceae și o asociere pozitivă între aportul de alimente bogate în Zingiberaceae și Umbellifereaeși riscul de afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor. Din cunoștințele noastre, aceste asocieri nu au fost observate anterior. Având în vedere numărul mare de familii botanice, considerăm că aceste rezultate ar trebui replicate de către alții înainte de a formula ipoteze asupra mecanismelor pentru posibilele lor efecte asupra proliferării epiteliale mamare.

Nu s-au observat asocieri semnificative între riscul fie de afecțiuni fibrochistice proliferative ale sânilor în monoterapie, fie de cancer de sân cu afecțiunile de sân fibrochistice proliferative și aportul de vitamina E totală, carotenoizi totale, vitamina C totală sau fibre brute totale după ajustarea pentru aportul total de fructe și legume. Această observație oferă dovezi suplimentare că aportul de diferite fructe și legume, mai degrabă decât acești constituenți individuali, joacă un rol în prevenirea proliferării epiteliale mamare și a cancerului de sân.

Studiile privind cancerul de sân și consumul de alimente din soia au dat rezultate inconsistente. Studiile timpurii din Shanghai și Tianjin 33 și din Japonia, 45 , 46 nu au arătat nicio asociere semnificativă între consumul de soia și riscul de cancer de sân. O tendință slabă, nesemnificativă de scădere a riscului odată cu creșterea consumului de soia a fost, totuși, observată într-un studiu mai recent din Shanghai. 47Asociațiile observate pot reflecta estimări mai sensibile ale aportului de soia în studiile recente. Alternativ, această posibilă apariție a unei asocieri într-un studiu recent în China s-ar putea datora unei variații mai mari a consumului de soia în ultimii ani, deoarece mai mulți oameni adoptă o dietă mai puțin tradițională, unii reducându-și aportul de soia sub nivelul prag necesar pentru a oferi protecție împotriva sânilor. cancer. Această ipoteză este în concordanță cu rezultatele studiilor asupra asiaticilor care trăiesc în Statele Unite 48 , 49 și ale chinezilor din Singapore 50 , 51 .unde predomină un amestec de diete tradiționale și occidentale, care a arătat dovezi pentru un efect protector al soiei împotriva cancerului de sân. Rezultatele studiului nostru susțin și această ipoteză. Deși nu am găsit nicio asociere între consumul de soia și riscul de cancer de sân atunci când cazurile de cancer de sân au fost comparate cu martorii, am găsit o tendință de scădere a riscului de afecțiuni benigne ale sânilor proliferative (dar nu neproliferative) odată cu creșterea consumului de soia. Deoarece nu am găsit nicio dovadă că soia ar fi redus probabilitatea ca femeile cu modificări fibrochistice să progreseze la cancer de sân, orice efect al consumului de soia de a reduce riscul de apariție a cancerului de sân ar părea a fi un efect precoce asupra proliferării celulare, iar acest lucru ar fi observat înainte o reducere a riscului de cancer de sân ar fi evidentă.52 și în Shanghai 53 care au arătat că riscul redus de cancer de sân este asociat în mod deosebit cu expunerea la alimente din soia la începutul vieții.

Există anumite limitări care trebuie luate în considerare atunci când interpretăm rezultatele noastre. În primul rând, studiul nostru a inclus numai cazuri de cancer de sân cu suficient țesut extra-tumoral pentru evaluare. Aceste femei au fost comparate cu toate celelalte cazuri de cancer de sân din cohorta care au fost diagnosticate în aceeași perioadă de timp, pe factori de risc selectați pentru cancerul de sân, așa cum s-a constatat din chestionarul de bază pentru studiul ESB. Am descoperit că femeile din studiu au fost mai tinere la diagnostice decât cele neincluse. Din cauza schimbării rapide a practicilor de naștere a copiilor în ultimele 3 decenii în China, aceste femei mai tinere au avut, de asemenea, tendința de a avea mai puține nașteri vii, să fie mai bătrâne la prima naștere vie și să fie mai tinere la menarha decât femeile mai în vârstă. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest lucru să fi influențat rezultatele noastre, deoarece toate estimările OR au fost ajustate în funcție de vârstă. Femeile cu afecțiuni fibrochistice ale sânilor incluse în studiul nostru au fost comparate în mod similar cu femeile diagnosticate cu afecțiuni fibrochistice ale sânilor în perioada studiului nostru care nu au fost incluse. Nu au fost găsite diferențe.

O altă limitare a studiului nostru este că analiza factorilor de risc pentru diferite tipuri de afecțiuni mamare fibrochistice proliferative nu a fost posibilă. Numărul de femei cu diferite tipuri de hiperplazie fără atipie a fost prea mic pentru o analiză semnificativă, iar diferitele tipuri nu au fost distinse de către patologi cu un grad ridicat de fiabilitate.

Detectarea afecțiunilor fibrochistice ale sânilor necesită acces la îngrijiri medicale care pot fi asociate cu statutul socioeconomic și, prin urmare, asociate cu obiceiurile alimentare. În schimb, cancerul de sân este probabil să fie diagnosticat indiferent de statutul social. Această posibilă prejudecată de detectare a afecțiunilor benigne ar putea cauza cote false pentru diferiți factori de risc nutrițional atunci când se compară condițiile benigne fie cu cazurile de cancer de sân, fie cu femeile de control. Această părtinire de detectare, totuși, nu este de îngrijorare în studiul nostru. Toate femeile din cohorta de studiu au avut acces facil la îngrijiri medicale prin fabricile lor, indiferent de poziția lor.

De asemenea, ar fi putut apărea părtiniri de reamintire și raportare. S-au făcut eforturi pentru a intervieva femeile înainte ca acestea să cunoască rezultatul biopsiilor lor. Unele analize au fost repetate excluzând cazurile intervievate în urma diagnosticului lor (rezultate neprezentate) iar rezultatele nu au fost diferite de cele prezentate în acest raport. În plus, efectul oricărei părtiniri de raportare a fost eliminat în comparațiile dintre femeile cu cancer de sân și femeile cu afecțiuni fibrochistice ale sânilor.

O altă posibilă limitare este că nu am colectat informații despre mărimea porției dietetice. Cea mai mare parte a variației aportului de alimente specifice provine din diferențele de frecvență de consum, dar nu din diferențele de mărime a porției. 21 În plus, deși excluderea mărimii porției ar reduce oarecum variabilitatea observată a aportului, aceasta ar influența doar OR observată către unitate; nu ar rezulta asocieri false. Chiar și în absența informațiilor despre mărimea porției, a fost observată o tendință liniară semnificativă în concentrațiile serice de izoflavone în categoriile crescânde de consum de soia 54 , sugerând că Chestionarele de frecvență a alimentelor au furnizat o evaluare rezonabil de bună a consumului de soia.

În cele din urmă, există dovezi epidemiologice care sugerează că influența asupra riscului de cancer de sân a unor factori de reproducere și alimentație poate diferi în funcție de starea de menopauză. Dimensiunea studiului nostru nu a permis detectarea interacțiunilor semnificative între starea de menopauză și alți factori de risc.

Un punct forte al studiului nostru îl reprezintă informațiile histologice detaliate comparabile privind leziunile benigne ale sânului și țesutul extratumoral de la femeile cu cancer de sân. Scorurile bazate pe caracteristicile histologice benigne ale fiecărui caz s-au bazat pe cea mai avansată modificare în oricare dintre câmpurile de putere de scanare analizate. Prin urmare, șansa de a înregistra un scor mare a fost asociată cu numărul de câmpuri de putere de scanare examinate. Numărul de câmpuri de putere de scanare examinate a fost similar pentru leziunile benigne ale sânului și țesutul extra-tumoral din cazuri maligne (datele nu sunt prezentate), oferind asigurarea că există șanse egale de a găsi condiții cu scor mare în cele 2 grupuri de femei.

Descoperirile noastre susțin rolul alimentelor bogate în fructe și legume în reducerea riscului de afecțiuni fibrochistice ale sânilor și de cancer de sân. Aceste rezultate susțin recomandarea generală de sănătate publică de a crește aportul de fructe și legume. Efectul aparent protector al acestor alimente împotriva cancerului de sân este probabil un efect anticancerigen timpuriu. Nu au fost identificați factori care au fost în mod clar și puternic implicați ca promotori ai cancerului de sân la femeile cu afecțiuni proliferative fibrochistice ale sânilor. Vor fi necesare studii mari de cohortă pentru a identifica mai clar factorii care promovează dezvoltarea cancerului de sân la femeile cu afecțiuni benigne ale epiteliului mamar.

Mulțumiri

Mulțumim lui WW Wan, lucrătorilor BVB și intervievatorilor pentru efortul depus în colectarea datelor; Dr. FL Chen, GL Zhao și LD Pan pentru sprijinul lor continuu pentru acest proiect; G. Green, K. Wernli, S. Zhang, R. Gandolfo, T. Grichuhin, J. Calman, M. Molyneaux și J. Kikuchi pentru sprijinul lor tehnic și administrativ.

Referințe

• 1 Brinton LA . Relația dintre boala benignă a sânului și cancerul de sân . Ann NY Acad Sci 1990 ; 586 : 266 – 71 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 2 Minami Y , Ohuchi N , Taeda Y , Takano A , Fukao A , Satomi S , Hisamichi S . Riscul de cancer de sân la femeile japoneze cu boală benignă a sânilor . Jpn J Cancer Res 1999 ; 90 : 600 – 6 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 3 Dupont WD , Pagina DL . Riscul de cancer de sân asociat cu boala proliferativă, vârsta la prima naștere și antecedentele familiale de cancer de sân . Am J Epidemiol 1987 ; 125 : 769 – 79 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 4 Dupont WD , Parl FF , Hartmann WH , Brinton LA , Winfield AC , Worrell JA , Schuyler PA , Plummer WD . Riscul de cancer de sân asociat cu boala proliferativă a sânilor și hiperplazia atipică . Cancer 1993 ; 71 : 1258 – 65 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 5 London SJ , Connolly JL , Schnitt SJ , Colditz GA . Un studiu prospectiv al bolii benigne ale sânului și al riscului de cancer de sân . JAMA 1992 ; 267 : 941 – 4 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 6 Dupont WD , Pagina DL . Factori de risc pentru cancerul de sân la femeile cu boală mamară proliferativă . N Engl J Med 1985 ; 312 : 146 – 51 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 7 Hutchinson WB , Thomas DB , Hamlin WB , Roth GJ , Peterson AV , Williams B . Riscul de cancer de sân la femeile cu boală benignă a sânului . J Natl Cancer Inst 1980 ; 65 : 13 – 20 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 8 Carter CL , Corle DK , Micozzi MS , Schatzkin A , Taylor PR . Un studiu prospectiv al dezvoltării cancerului de sân la 16.692 de femei cu boală benignă a sânilor . Am J Epidemiol 1988 ; 128 : 467 – 77 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 9 Preston-Martin S , Pike MC , Ross RK , Jones PA , Henderson BE . Creșterea diviziunii celulare ca cauză a cancerului uman . Cancer Res 1990 ; 50 : 7415 – 21 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 10 Moolgavkar SH , Day NE , Stevens RG . Model în două etape pentru carcinogeneză: epidemiologia cancerului de sân la femei . J Natl Cancer Inst 1980 ; 65 : 559 – 69 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 11 Thomas DB , Gao DL , Ray RM , Wang WW , Allison CJ , Chen FL , Porter P , Hu YW , Zhao GL , Pan LD , Li W , Wu C și colab. Studiu randomizat de auto-examinare a sânilor în Shanghai: rezultate finale . J Natl Cancer Inst 2002 ; 94 : 1445 – 57 .CrossrefPubMedWeb of Science®Google Academic
• 12 Thomas DB , Gao DL , Self SG , Allison CJ , Tao Y , Mahloch J , Ray R , Qin Q , Presley R , Porter P . Studiu randomizat de auto-examinare a sânilor în Shanghai: metodologie și rezultate preliminare . J Natl Cancer Inst 1997 ; 89 : 355 – 65 .CrossrefPubMedWeb of Science®Google Academic
• 13 Aaman TB , Stalsberg H , Thomas DB . Țesutul mamar extratumoral la pacienții cu cancer de sân: un studiu multinațional al variațiilor cu vârsta și țara de reședință în țările cu risc scăzut și ridicat. Studiu de colaborare al OMS despre neoplazie și contraceptive steroizi . Int J Cancer 1997 ; 71 : 333 – 9 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 14 Whittemore AS , Wu-Williams AH , Lee M , Zheng S , Gallagher RP , Jiao DA , Zhou L , Wang XH , Chen K , Jung D . Dieta, activitatea fizică și cancerul colorectal printre chinezii din America de Nord și China . J Natl Cancer Inst 1990 ; 82 : 915 – 26 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 15 Lee MM , Lee F , Ladenla SW , Miike R . Un chestionar semicantitativ de istorie alimentară pentru chinezii americani . Ann Epidemiol 1994 ; 4 : 188 – 97 .CrossrefCASPubMedGoogle Academic
• 16 Academia Chineză de Științe Medicale . Tabelele de compoziție a alimentelor . a 2-a ed. Beijing : Editura Sănătăţii Poporului, 1991 .Google Academic
• 17 Sondaj de sănătate și nutriție în China . Centrul de populație din Carolina, Universitatea din Carolina de Nord.Google Academic
• 18 You WC , Jin F , Devesa S , Gridley G , Schatzkin A , Yang G , Rosenberg P , Xiang YB , Hu YR , Li Q . Creșterea rapidă a ratelor cancerului colorectal în orașul Shanghai, 1972-97, în legătură cu modificările dietetice . J Cancer Epidemiol Prev 2002 ; 7 : 143 – 6 .PubMedGoogle Academic
• 19 Campbell TC , Junshi C. Dieta și bolile cronice degenerative: perspective din China . Am J Clin Nutr 1994 ; 59 ( Suppl ): 1153S – 61S .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 20 Breslow NE . Metode statistice în cercetarea cancerului . vol. 1 . Analiza studiilor caz-control , voi. 32. Lyon : IARC, 1980 .Google Academic
• 21 Willett W . Epidemiologie nutrițională . New York : Oxford University Press, 1998 . p . 273 – 301 .CrossrefWeb of Science®Google Academic
• 22 Steinmetz KA , Potter JD . Legume, fructe și cancer. I. Epidemiologie . Cancer Causes Control 1991 ; 2 : 325 – 57 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 23 Katsouyanni K , Trichopoulos D , Boyle P , Xirouchaki E , Trichopoulou A , Lisseos B , Vasilaros S , MacMahon B . Dieta și cancerul de sân: un studiu caz-control în Grecia . Int J Cancer 1986 ; 38 : 815 – 20 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 24 La Vecchia C , Decarli A , Franceschi S , Gentile A , Negri E , Parazzini F . Factorii dietetici și riscul de cancer de sân . Nutr Cancer 1987 ; 10 : 205 – 14 .CrossrefCASPubMedGoogle Academic
• 25 Hislop TG , Kan L , Coldman AJ , Band PR , Brauer G . Influența statutului receptorului de estrogen asupra factorilor de risc alimentați pentru cancerul de sân . CMAJ 1988 ; 138 : 424 – 30 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 26 Ingram DM , Nottage E , Roberts T. Rolul dietei în dezvoltarea cancerului de sân: un studiu caz-control al pacienților cu cancer de sân, hiperplazie epitelială benignă și boală fibrochistică a sânului . Br J Cancer 1991 ; 64 : 187 – 91 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 27 Freudenheim JL , Marshall JR , Vena JE , Laughlin R , Brasure JR , Swanson MK , Nemoto T , Graham S . Riscul de cancer de sân la menopauză și consumul de legume, fructe și nutrienți aferenti . J Natl Cancer Inst 1996 ; 88 : 340 – 8 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 28 Galvan-Portillo M , Torres-Sanchez L , Lopez-Carrillo L . Factori dietetici și reproductivi asociați cu boala benignă a sânilor la femeile mexicane . Nutr Cancer 2002 ; 43 : 133 – 40 .CrossrefPubMedWeb of Science®Google Academic
• 29 Hislop TG , Band PR , Deschamps M , Ng V , Coldman AJ , Worth AJ , Labo T . Dieta și tipurile histologice de boli benigne ale sânului definite de riscul ulterior de cancer de sân . Am J Epidemiol 1990 ; 131 : 263 – 70 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 30 Malin AS , Qi D , Shu XO , Gao YT , Friedmann JM , Jin F , Zheng W . Aportul de fructe, legume și micronutrienți selectați în raport cu riscul de cancer de sân . Int J Cancer 2003 ; 105 : 413 – 8 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 31 Shibata A , Paganini-Hill A , Ross RK , Henderson BE . Aportul de legume, fructe, beta-caroten, vitamina C și suplimente de vitamine și incidența cancerului în rândul vârstnicilor: un studiu prospectiv . Br J Cancer 1992 ; 66 : 673 – 9 .CrossrefPubMedWeb of Science®Google Academic
• 32 Hunter DJ , Manson JE , Colditz GA , Stampfer MJ , Rosner B , Hennekens CH , Speizer FE , Willett WC . Un studiu prospectiv al aportului de vitamine C, E și A și al riscului de cancer de sân . N Engl J Med 1993 ; 329 : 234 – 40 .CrossrefPubMedWeb of Science®Google Academic
• 33 Yuan JM , Wang QS , Ross RK , Henderson BE , Yu MC . Dieta și cancerul de sân în Shanghai și Tianjin, China . Br J Cancer 1995 ; 71 : 1353 – 8 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 34 Gandini S , Merzenich H , Robertson C , Boyle P. Meta-analiză a studiilor privind riscul de cancer de sân și dieta: rolul consumului de fructe și legume și aportul de micronutrienți asociați . Eur J Cancer 2000 ; 36 : 636 – 46 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 35 Smith-Warner SA , Spiegelman D , Yaun SS , Adami HO , Beeson WL , van den Brandt PA , Folsom AR , Fraser GE , Freudenheim JL , Goldbohm RA , Graham S , Miller AB , et al. Aportul de fructe și legume și riscul de cancer de sân: o analiză comună a studiilor de cohortă . JAMA 2001 ; 285 : 769 – 76 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 36 Weisburger JH . Mecanismele de acțiune ale antioxidanților, așa cum sunt exemplificate în legume, roșii și ceai . Food Chem Toxicol 1999 ; 37 : 943 – 8 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 37 Lampe JW . Efectele legumelor și fructelor asupra sănătății: evaluarea mecanismelor de acțiune în studiile experimentale umane . Am J Clin Nutr 1999 ; 70 ( Suppl ): 475S – 90S .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 38 Potischman N , Swanson CA , Coates RJ , Gammon MD , Brogan DR , Curtin J , Brinton LA . Aportul de grupuri de alimente și micronutrienți asociați în raport cu riscul de cancer de sân în stadiu incipient . Int J Cancer 1999 ; 82 : 315 – 21 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 39 Cohen JH , Kristal AR , Stanford JL . Consumul de fructe și legume și riscul de cancer de prostată . J Natl Cancer Inst 2000 ; 92 : 61 – 8 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 40 Subbaramaiah K , Chung WJ , Michaluart P , Telang N , Tanabe T , Inoue H , Jang M , Pezzuto JM , Dannenberg AJ . Resveratrolul inhibă transcripția și activitatea ciclooxigenazei-2 în celulele epiteliale mamare umane tratate cu ester de forbol . J Biol Chem 1998 ; 273 : 21875 – 82 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 41 Jang M , Cai L , Udeani GO , Slowing KV , Thomas CF , Beecher CW , Fong HH , Farnsworth NR , Kinghorn AD , Mehta RG , Moon RC , Pezzuto JM . Activitatea chimiopreventivă a resveratrolului, un produs natural derivat din struguri . Știință 1997 ; 275 : 218 – 20 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 42 Dong Z . Mecanismul molecular al efectului chimiopreventiv al resveratrolului . Mutat Res 2003 ; 523–524 : 145 – 50 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 43 Milner JA , McDonald SS , Anderson DE , Greenwald P. Țintele moleculare pentru nutrienții implicați în prevenirea cancerului . Nutr Cancer 2001 ; 41 : 1 – 16 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 44 Savouret JF , Quesne M . Resveratrol și cancer: o revizuire . Biomed Pharmacother 2002 ; 56 : 84 – 7 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 45 Key TJ , Sharp GB , Appleby PN , Beral V , Goodman MT , Soda M , Mabuchi K . Alimentele din soia și riscul de cancer de sân: un studiu prospectiv la Hiroshima și Nagasaki, Japonia . Br J Cancer 1999 ; 81 : 1248 – 56 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 46 Hirose K , Tajima K , Hamajima N , Inoue M , Takezaki T , Kuroishi T , Yoshida M , Tokudome S . Un studiu de caz-control pe scară largă, bazat pe spital, al factorilor de risc ai cancerului de sân în funcție de starea de menopauză . Jpn J Cancer Res 1995 ; 86 : 146 – 54 .Biblioteca online WileyCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 47 Dai Q , Shu XO , Jin F , Potter JD , Kushi LH , Teas J , Gao YT , Zheng W . Studiu de caz-control bazat pe populație privind consumul de alimente din soia și riscul de cancer de sân în Shanghai . Br J Cancer 2001 ; 85 : 372 – 8 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 48 Nomura A , Henderson BE , Lee J. Cancerul de sân și dieta printre japonezii din Hawaii . Am J Clin Nutr 1978 ; 31 : 2020 – 5 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 49 Wu AH , Ziegler RG , Horn-Ross PL , Nomura AM , West DW , Kolonel LN , Rosenthal JF , Hoover RN , Pike MC . Tofu și riscul de cancer de sân la asiaticii-americani . Cancer Epidemiol Biomarkers Prev 1996 ; 5 : 901 – 6 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 50 Lee HP , Gourley L , Duffy SW , Esteve J , Lee J , Day NE . Efectele dietetice asupra riscului de cancer de sân în Singapore . Lancet 1991 ; 337 : 1197 – 200 .CrossrefPubMedWeb of Science®Google Academic
• 51 Lee HP , Gourley L , Duffy SW , Esteve J , Lee J , Day NE . Factori de risc pentru cancerul de sân în funcție de vârstă și starea de menopauză: un studiu caz-control în Singapore . Cancer Causes Control 1992 ; 3 : 313 – 22 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 52 Wu AH , Wan P , Hankin J , Tseng CC , Yu MC , Pike MC . Consumul de soia la adolescenți și adulți și riscul de cancer de sân la asiaticii-americani . Carcinogeneza 2002 ; 23 : 1491 – 6 .CrossrefCASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 53 Shu XO , Jin F , Dai Q , Wen W , Potter JD , Kushi LH , Ruan Z , Gao YT , Zheng W . Aportul de alimente din soia în timpul adolescenței și riscul ulterior de cancer de sân în rândul femeilor chineze . Cancer Epidemiol Biomarkers Prev 2001 ; 10 : 483 – 8 .CASPubMedWeb of Science®Google Academic
• 54 Frankenfeld CL , Lampe JW , Shannon J , Gao DL , Ray RM , Prunty J , Kalhorn TF , Wahala K , Patterson RE , Thomas DB . Frecvența consumului de alimente din soia și concentrațiile serice de izoflavone în rândul femeilor chineze din Shanghai . Public Health Nutr 2004 ; 7 : 765 – 72 .CrossrefPubMedWeb of Science®Google Academic

COVID-19 tratat cu vitamina D – studii, rapoarte, videoclipuri

Începând din 12 februarie, aveam:  34 de studii ,  5 rezultate ale testelor ,   14 meta-analize și recenzii ,   46 de observații ,   30 de recomandări ,   45 de asociații ,   84 de speculații ,   39 de videoclipuri  vezi și COVID-19 și Vitamina D:   guverne , probleme de   sănătate ,   spitale ,   Dark Skins ,   Toți cei 11 factori de risc sunt asociați cu pagini cu Vit D scăzute ,   Virus recent

Actualizări recente de top pentru vitamina D și COVID-19

• Este de 5 ori mai puțin probabil să intre în ATI cu COVID-19 dacă primiți calcifediol (vitamina D semi-activată) – RCT 19 februarie 2021
• Evreii ultra-ortodocși au un nivel ridicat de COVID-19 (și vitamina D foarte scăzută) – februarie 2021
• c19study.com/d Rezumatul studiilor privind vitamina D și COVID – începând cu 5 februarie, 7 februarie
  • 

• Vitamina D poate preveni COVID-19 sever și în America Latină – revizuiți 1 februarie 2021
• Vitamina D și COVID-19: videoclip simplu de 1 oră – 31 ianuarie 2021
• Vitamina D mai mare într-o țară este asociată cu mai puține cazuri de COVID-19 (în Asia) 3 februarie 2021 A 44-a asociație
  • 
• Vitamina D și COVID-19: este timpul ca profesia să ia atitudine – 20 ianuarie 2021
• Apel nominal al experților credibili care susțin vitamina D pentru COVID-19 – 26 ianuarie 2021
• Apel la acțiune imediată – Combateți COVID-19 cu vitamina D (până la 4.000 UI) – 28 ianuarie 2021
• Vitamina D, zincul etc. arată promițător pentru COVID-19 (Holick) – 25 ianuarie 2021
• Fumătorii grei cu 2,2 X sunt mai susceptibili de a fi spitalizați cu COVID-19 (de obicei au 10 ng mai puțină vitamina D) 25 ianuarie PDF GRATUIT
• Vitamina D plus Inozitol ar putea ajuta sarcinile în timpul COVID-19 – aprilie 2021
• Protocolul MATH plus pentru COVID-19 include calcifediol sau vitamina D – ianuarie 2021
• Suplimentarea cu vitamina D combate COVID-19 – a 11-a meta-analiză 24 ianuarie 2021
• Vitamina D ajută sistemul imunitar să lupte împotriva COVID-19 – video 21 ianuarie 2021
• COVID-19 2,7 X este mai probabil să fie sever dacă este mai puțin de 30 ng de vitamina D (China) – ianuarie 2021
• Cu 2,7 mai puține decese din spitalul COVID-19 la cei care au mai mult de 30 ng de vitamina D – Mayo 9 ianuarie 2021
• Vitamina D ne ajută să luptăm împotriva infecțiilor – interviu al doctorului Thakkar (transcriere) 20 ianuarie 2021
• Debutul COVID-19 este puternic asociat cu latitudinea în Europa (vitamina D) – 21 ianuarie 2021
• Franța: 73 de experți și 6 academii recomandă vitamina D pentru a preveni COVID-19 19 ianuarie 2021
• Pacienții cu COVID-19 mai gravi au primit 400.000 UI de vitamina D, decesele s-au redus la jumătate – 14 ianuarie 2021
• Interviu cu vitamina D-COVID de Dr. Campbell de Davies (membru al Parlamentului Regatului Unit) – 17 ianuarie 2021
• Iranienii cu COVID-19 au fost cu 2,3 ​​X mai predispuși să moară dacă este scăzută vitamina D – ianuarie 2021
• Multe riscuri COVID-19 sunt asociate cu vitamina D scăzută (7 studii) – Revizuire sistematică ianuarie 2021
• 40 ng de vitamina D pentru a combate COVID 15K la 50K săptămânal sau 100K lunar – spaniol ianuarie 2021
• Prognosticul slab COVID-19 a fost de 6 ori mai probabil dacă vitamina D scăzută – 21 ianuarie 2021
• Descoperirea rolurilor stării vitaminei D și a melaninei în timpul COVID-19 (Revizuire) 11 ianuarie
• Cu 30 de decese mai puține COVID-19 la cei care primesc 400.000 UI de vitamina D – ianuarie 2021
• Cu 2,8 ori mai puține decese la casele de îngrijire medicală COVID-19 dacă se adaugă 10.000 UI de vitamina D zilnic timp de o săptămână (observație mică) – ianuarie 2021
• 3,7 X mai puțin probabil să moară de COVID-19 dacă este suplimentat cu vitamina D – meta-analiză 5 ianuarie 2021
• Testul COVID-19 este pozitiv cu 4,5 X mai probabil dacă a avut un test scăzut de vitamina D în decurs de 4 ani – 6 ianuarie 2021
• Nu lăsați pacienții cu COVID-19 să moară cu deficit de vitamina D – 5 ianuarie 2021
• Mai puțin probabil să testeze pozitiv pentru COVID-19 dacă vitamina D este mai mare – meta-analiză 6 ianuarie 2021
• Vitamina D reduce COVID-19 cu 80% – meta-analiză anonimă – 5 ianuarie 2021
• Video COVID 19 – Dr. Seheult și Campbell: lecții învățate și o privire în față – 4 ianuarie
• Multe medicamente cresc ACE2 și COVID-19 (recenzie de 176 pagini) – decembrie 2020
• Casa de bătrâni italiană COVID-19 – de 4 ori mai puțin probabil să moară dacă iau vitamina D – 22 decembrie 2020
• Luați săptămânal 50.000 UI de vitamina D înainte și după vaccinarea COVID-19 de către VItaminDWiki
• Infecția pulmonară COVID-19 supără genele de vitamina D (deci este necesară o formă mai mare sau diferită de vitamina D) – 22 decembrie 2020
• Boala COVID-19 și vitamina D: o mini-revizuire – 15 decembrie 2020
• Consensul francez – 200.000 UI de vitamina D dacă primiți COVID-19 – 22 decembrie 2020
• Abordare rațională a COVID-19: 50k-100k de vitamina D săptămânal – decembrie 2020
• Lucrătorii în schimburi de 2 ori mai predispuși să primească COVID-19 (vitamina D scăzută) – decembrie 2020
• COVID-19 plus pneumonie în terapie intensivă cu vitamina D scăzută egală cu decesul – decembrie 2020
• Analiză continuă excelentă a publicațiilor despre vitamina D și COVID-19
• Este de 7 ori mai puțin probabil să moară de COVID-19 dacă luați doza de încărcare a vitaminei D – 11 decembrie 2020
• Pacienții cu COVID-19 cu vitamina D scăzută au avut mult mai puține celule ucigașe naturale – decembrie 2020
• COVID-19 Vitamina D: Prezentare generală a dovezilor de către Dr. Seheult (Video și transcriere) – 10 decembrie 2020
• 75 de articole indică faptul că vitamina D ar trebui să lupte împotriva COVID-19 – Evidence Review 10 dec.2020
• COVID-19 Vitamina D: Prezentare generală de Dr. în Sri Lanka (Video și transcriere) – 8 decembrie 2020
• Vitamina D recomandată pentru combaterea COVID-19 de 2 grupuri – 7 decembrie 2020
• Vitamina D îi ajută pe sportivi, reducând în același timp riscul de COVID-19 – 4 decembrie 2020
• Este de 5 ori mai probabil să testeze pozitiv COVID-19 dacă este scăzută vitamina D în ultimii 5 ani (900.000 de persoane) – 4 dec.
• 5,8 X mai multe șanse să moară de COVID-19 dacă este scăzută vitamina D – Revizuire sistematică 3 decembrie 2020
• Dovezi ale luptei împotriva vitaminei D COVID-19 etc. – luați 4.000 UI dacă mai puțin de 20 ng (Marea Britanie) – 1 decembrie 2020
• Riscul de 3,8 X mai mare de deces prin COVID-19 dacă vitamina D este scăzută – Belgia 25 noiembrie 2020
• Hiperglicemică 2X mai susceptibile de a avea severe COVID-19 – noiembrie 2020 Diabet
• Un protocol COVID-19 al școlii medicale include vitamina D pentru toate fazele – Marik noiembrie 2020
• Luptați împotriva COVID-19 fără medicamente sau vaccinuri, vitamina D este cea mai studiată cale – noiembrie 2020
• Observație spital COVID-19: de 7 ori mai probabil să trăiască dacă mai mult de 20 ng de vitamina D – 19 noiembrie 2020
• Vitamina D mai mare asociată cu mai puține cazuri și decese în India noiembrie 2020
  • 
• COVID-19 a învins de 3 ori mai repede cu 420.000 UI nanoemulsie vitamina D – RCT 12 noiembrie 2020
• Supraviețuirea 9X COVID-19 în azilul de bătrâni dacă a avut o doză de 80.000 UI de vitamina D în luna precedentă – octombrie 2020
  • 
• Rata testului COVID-19 pozitiv este cu 40 de bucăți mai mică dacă vitamina D este ridicată (192.000 de persoane) – Holick septembrie 2020
  • 

---

Intervenţie

Intervenție Trial Rezumat Tabel

Detalii privind # 5 = COVIT-TRIAL 27 decembrie
Notă:> 70% din RCT folosind vitamina D pentru a lupta COVID-19 utilizează cel puțin 100.000 UI în timpul primei săptămâni

Rezultate de încercare

• Este de 5 ori mai puțin probabil să intre în ATI cu COVID-19 dacă primiți calcifediol (vitamina D semi-activată) – RCT 19 februarie 2021
• Cu 2 ori mai puține decese COVID-19 observate în cazul în care vitamina D este mai puțin frecventă (cu 2 ori mai multe decese dacă se administrează doza zilnică) – ClinicalTrial 20 octombrie 2020
  • Un studiu clinic, nu un studiu clinic controlat randomizat
• COVID-19 a fost învins de calcifediol de vitamina D în Spania – pilot RCT 29 august 2020
• COVID-19 sever nu este combătut de vitamina D atunci când este administrat prea târziu – RCT 18 noiembrie 2020

Metaanalize de viruși și recenzii sistematice

• Suplimentarea cu vitamina D combate COVID-19 – a 11-a meta-analiză 24 ianuarie 2021
• Mai puțin probabil să testeze pozitiv pentru COVID-19 dacă vitamina D este mai mare – meta-analiză 6 ianuarie 2021
• Vitamina D reduce COVID-19 cu 80% – meta-analiză anonimă – 5 ianuarie 2021
• COVID-19 1,7X este mai probabil să fie sever dacă este scăzută vitamina D – meta-analiză octombrie 2020
• Vitamina D scăzută, asociată cu 1,8 ori, a crescut riscul de deces prin COVID-19 în spital – meta-analiză 4 noiembrie 2020
• Infecții respiratorii virale acute reduse de vitamina D – prezentare generală a 20 de recenzii – august 2020
• Prudent să considerăm că vitamina D are un rol în COVID-19 – meta-analiză – 7 august 2020
• Riscul de infecție cu virus învelit este crescut cu 50 la sută dacă un receptor slab de vitamina D – meta-analiză decembrie 2018
• Pacienții cu hepatită B au un nivel mai scăzut de vitamina D cu 2 ng – meta-analiză iunie 2019
• Vaccinarea împotriva gripei nu a beneficiat de niveluri scăzute de vitminină D – meta-analiză martie 2018

• Vitamina D poate preveni COVID-19 sever și în America Latină – revizuiți 1 februarie 2021
• Multe riscuri COVID-19 sunt asociate cu vitamina D scăzută (7 studii) – Revizuire sistematică ianuarie 2021
• O analiză continuă excelentă a publicațiilor cu vitamina D și COVID-19 nu o publicație formală
• Boala COVID-19 și vitamina D: o mini-revizuire – 15 decembrie 2020
• 75 de articole indică faptul că vitamina D ar trebui să lupte împotriva COVID-19 – Evidence Review 10 dec.2020
• 5,8 X mai multe șanse să moară de COVID-19 dacă este scăzută vitamina D – Revizuire sistematică 3 decembrie 2020
• COVID-19 Scoping Review of Vitamin D găsește o mulțime de dovezi, protocolul care trebuie utilizat nu este clar – 26 noiembrie 2020

Observați – Este mai puțin probabil să vă infectați

URL scurt pentru această secțiune = https://is.gd/COVID_less

• 
• COVID-19 2,7 X este mai probabil să fie sever dacă este mai puțin de 30 ng de vitamina D (China) – ianuarie 2021
• Testul COVID-19 este pozitiv cu 4,5 X mai probabil dacă a avut un test scăzut de vitamina D în decurs de 4 ani – 6 ianuarie 2021
• Riscul de 3,8 X mai mare de deces prin COVID-19 dacă vitamina D este scăzută – Belgia 25 noiembrie 2020
• Este de 5 ori mai probabil să testeze pozitiv COVID-19 dacă este scăzută vitamina D în ultimii 5 ani (900.000 de persoane) – 4 dec.
• 1 Rata pozitivă a testului COVID-19 este cu 40 de bucăți mai mică dacă vitamina D este ridicată (192.000 de persoane) – Holick septembrie 2020
  • 
• 2 COVID-19 crescut: 3,5 dacă este ultraortodox, 2,6 ori dacă pielea este închisă la culoare (52.000 de israelieni) – septembrie 2020
• 3 COVID-19 1.77X mai puțin probabil dacă mai mult de 20 ng de vitamina D (489 persoane) – JAMA septembrie 2020
  • Risc de 1,8 X mai mare dacă <12 ng vs> 30 ng – independent de sex, rasă
• 4 7X mai puțin probabil să testeze COVID-19 pozitiv dacă a avut mai mult de 30 ng de vitamina D (7.804 israelieni) – preimprimare 3 iulie
  • și de 20 de ori mai puțin probabil să fie spitalizat pentru COVID-19
• UV oferă cea mai bună explicație a variației COVID-19 în Italia (74 buc) – noiembrie 2020
• Vitamina D îi ajută pe sportivi, reducând în același timp riscul de COVID-19 – 4 decembrie 2020
• Vitamina D a eliminat ATI– COVID-19 în spitalul din Dubai din iunie – 26 septembrie 2020
  • Evaluare inter pares 23 iulie PDF GRATUIT
  • Nivelul scăzut de vitamina D în plasmă 25 (OH) este asociat cu un risc crescut de infecție cu COVID-19: un studiu israelian bazat pe populație preimprimare
• Riscul de 1,4 ori mai mic de COVID-19 dacă ar fi luat unele vitamine D (un sondaj SUA da-nu) – 30 noiembrie 2020
• COVID-19 a învins de 3 ori mai repede cu 420.000 UI nanoemulsie vitamina D – RCT 12 noiembrie 2020
• Anticorpii COVID-19 cu 2,6 X mai probabil dacă au simptome și vitamina D scăzută (personalul spitalului din Marea Britanie) – 5 octombrie 2020
• Vitamina D reduce riscul infecției cu SARS-CoV-2 la jumătate Mercola 28 sept
  • Rata de pozitivitate SARS-CoV-2 cu 47% mai mică dacă> 50 ng față de <20 ng
  • Riscul cu 58% mai mic de testare pozitivă pentru SARS-CoV-2 dacă> 30 ng comparativ cu <30 ng
  • Riscul de 2 ori mai mare de ospitalizare dacă <30 ng
  • Pacienții cu terapie intensivă au primit vitamina D semi-activată – rata deceselor a scăzut la 2% de la 50%

Observați – severitate redusă / deces

MORTALITATE ȘI virus (actualizat automat):

• Cu 2,7 mai puține decese din spitalul COVID-19 la cei care au mai mult de 30 ng de vitamina D – Mayo 9 ianuarie 2021
• Pacienții cu COVID-19 mai răi au primit 400.000 UI de vitamina D, decesele s-au redus la jumătate – 14 ianuarie 2021
• Iranienii cu COVID-19 au fost cu 2,3 ​​X mai predispuși să moară dacă este scăzută vitamina D – ianuarie 2021
• Prognosticul slab COVID-19 a fost de 6 ori mai probabil dacă vitamina D scăzută – 21 ianuarie 2021
• Cu 30 de decese mai puține COVID-19 la cei care primesc 400.000 UI de vitamina D – ianuarie 2021
• Cu 2,8 ori mai puține decese la casele de îngrijire medicală COVID-19 dacă se adaugă 10.000 UI de vitamina D zilnic timp de o săptămână (observație mică) – ianuarie 2021
• Casa de bătrâni italiană COVID-19 – de 4 ori mai puțin probabil să moară dacă iau vitamina D – 22 decembrie 2020
• Este de 7 ori mai puțin probabil să moară de COVID-19 dacă luați doza de încărcare a vitaminei D – 11 decembrie 2020
• Mortalitatea masculină COVID-19 a crescut cu 3,9 X dacă vitamina D este scăzută – observare 25 noiembrie 2020
• Observație spital COVID-19: de 7 ori mai probabil să trăiască dacă mai mult de 20 ng de vitamina D – 19 noiembrie 2020
• Moartea pulmonară COVID-19 de 4 ori mai probabilă în Iran dacă este mai mică de 25 ng de vitamina D – 30 octombrie 2020
• Supraviețuirea 9X COVID-19 în azilul de bătrâni dacă a avut o doză de 80.000 UI de vitamina D în luna precedentă – octombrie 2020
• 14,7 X mai multe șanse să moară de COVID-19 dacă mai puțin de 12 ng de vitamina D (185 germani) – 10 septembrie 2020
• COVID ARDS decese de 2 ori mai probabil dacă mai puțin de 10 ng de vitamina D – 8 august 2020
• Rata mortalității COVID-19 cea mai mare la nord de 35 de grade latitudine (vitamina D) – 20 aprilie 2020

• Prognosticul slab COVID-19 a fost de 6 ori mai probabil dacă vitamina D scăzută – 21 ianuarie 2021
• Cu 2,8 ori mai puține decese la casele de îngrijire medicală COVID-19 dacă se adaugă 10.000 UI de vitamina D zilnic timp de o săptămână (observație mică) – ianuarie 2021
• Casa de bătrâni italiană COVID-19 – de 4 ori mai puțin probabil să moară dacă iau vitamina D – 22 decembrie 2020
• Vitamina D mai mare asociată cu mai puține cazuri și decese în India noiembrie 2020
  • 
• Studiu chinez COVID-19 – 80% din cazurile severe aveau vitamina D scăzută, toate cazurile asimptomatice aveau vitamina D OK – 13 octombrie 2020
• Moartea pulmonară COVID-19 de 4 ori mai probabilă în Iran dacă este mai mică de 25 ng de vitamina D – 30 octombrie 2020
• Pacienții cu COVID-19 care se întâmplau să ia vitamina D s-au descurcat mult mai bine – 27 oct.2020
• Supraviețuirea 9X COVID-19 în azilul de bătrâni dacă a avut o doză de 80.000 UI de vitamina D în luna precedentă – octombrie 2020
• 15 studii care indică faptul că vitamina D luptă împotriva COVID-19 – Dr. Grimes 9 octombrie 2020
• Infecția copiilor cu COVID-19 a avut niveluri mult mai scăzute decât controalele Research Gate, Turcia octombrie 2020
• 32X este mai probabil să aibă COVID-19 sever-critic în spitalul din Turcia, dacă este deficientă în vitamina D
  • 
• Admiterea la COVID-19 ATI 1.7X este mai probabil să aibă mai puțin de 20 ng de vitamina D – septembrie 2020
• Nivelurile de vitamina D NU au fost asociate cu severitatea COVID-19 – septembrie 2020
  • TOȚI pacienții au avut <20 ng de vitamina D.
  • Impactul deficitului de vitamina D asupra analizei prospective COVID-19-A din registrul CovILD,
  • Sugestie: nevoie> 30 ng pentru a obține un beneficiu doi: 10.3390 / nu12092775
• Studii privind vitamina D și COVID-19 (11 categorii) – 20 septembrie 2020
• COVID-19 3.2X este mai probabil să fie sever dacă este deficit de vitamina D (80 de pacienți) – 22 septembrie 2020
• 14,7 X mai multe șanse să moară de COVID-19 dacă mai puțin de 12 ng de vitamina D (185 germani) – 10 septembrie 2020
• Vitamina D asociată cu COVID-19 mai puțin severă (Iran) – 28 august 2020
• Mai puțin COVID-19 la altitudine mare din cauza mai multor vitamine D sau alte motive posibile – iulie 2020
• Cu mult mai puține decese prin COVID-19 în vară (Europa, Canada) 21 august
  • Ratele mortalității au scăzut pe măsură ce nivelul vitaminei D crește de obicei vara.
  • Multe diagrame. 4 alte motive posibile ale scăderii ratelor de deces
• COVID ARDS decese de 2 ori mai probabil dacă mai puțin de 10 ng de vitamina D – 8 august 2020
  • 
• Observații că vitamina D, zincul și seleniul reduc separat COVID-19 – 7 august 2020
• Suplimentarea cu vitamina D în timpul scrisorii COVID-19 Pandemic Mayo Clinic (online 6 iunie) 5 august, GRATUIT 2 pagini PDF
  • „În Slovenia , având în vedere pandemia COVID-19, medicii au fost sfătuiți de urgență de către experți renumiți să completeze vitamina D la persoanele cu risc ridicat și fragile și la pacienții cu COVID-19″
• Spitalul rus a observat de 5 ori mai multe șanse de a avea COVID-19 sever dacă este deficit de vitamina D – august 2020
• Suficiența vitaminei D a redus riscul de morbiditate și mortalitate la pacienții cu COVID-19 – Holick 14 iulie
  • Fără COID19 decese într-un spital dacă> 41 ng și <80 de ani
  • Publicație revizuită de colegi pe 25 septembrie
  • „Am observat că 6,3% dintre pacienții care au avut un nivel sanguin de 25 (OH) D de cel puțin 40 ng / ml au cedat infecției, comparativ cu 9,7% și 20% care au murit și au avut un nivel sanguin circulant peste și sub 30 ng / ml, respectiv. Astfel, un nivel sanguin de cel puțin 40 ng / ml poate fi optim pentru efectul imunomodulator al vitaminei D. „
  • Drăguț videoclip de 4 minute de Dr. Holick – din păcate, recomandă doar 1500 – 2000 UI pentru adulți, ceea ce va dura> 6 luni pentru ca majoritatea oamenilor să aibă peste 16 ng
  • 
• Evaluarea relației dintre vitamina D de zinc și nivelurile b12 la femeile însărcinate pozitive Covid-19 publicat pe 29 mai
  • Criterii de excludere: nu se utilizează supliment de vitamina D, vitamina B12 sau zinc
• Studiu clinic Arm1: Respectați decesele COVID-19 și nivelurile de vitamina D în finalizarea studiului din Marea Britanie , iunie 2021
  • Arm2: Măsurați vitamina D a pacienților în cabinetele generale și vedeți dacă primesc COVID-19 în următoarele 6 luni (prevenire)
• Studiu clinic care a observat nivelurile de vitamina D la 500 de persoane în Spania la intrarea în ATI și care ar fi înregistrat rezultatele ar fi trebuit să fie finalizat în iulie 2020
• Studiul clinic pentru observarea nivelurilor de vitamina D a 100 de turci COVID-19 în spital ar fi trebuit finalizat în iulie 2020
  • Spitalul Orașului Bursa, NCT04394390
• OMS 3 ECA pentru vitamina D și COVID-19 începând cu 27 mai (OMS nu răspunde când i se solicită detalii)
  • NCT04386044 Investigarea rolului vitaminei D în morbiditatea pacienților cu COVID-19 10/05/2020
  • NCT04334005 Vitamina D pentru prevenirea și tratamentul COVID-19 29/03/2020
  • ChiCTR2000029732 Impactul deficitului de vitamina D asupra prognosticului pacienților cu pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) 2020-02-10
• Studiu clinic pentru măsurarea stării vitaminei D ȘI a genelor de vitamina D la pacienții cu COVID-19 din Portugalia Data finalizării studiului martie 2021
  • Nicio intervenție, sper să ia în considerare genele care nu au fost observate de Vit. Testele D: cum ar fi receptorul vitaminei D, CYP27B1

Recomandări de dozare a vitaminei D pentru COVID-19

• Apel nominal al experților credibili care susțin vitamina D pentru COVID-19 – 26 ianuarie 2021
• Apel la acțiune imediată – Combateți COVID-19 cu vitamina D (până la 4.000 UI) – 28 ianuarie 2021
• Vitamina D, zincul etc. arată promițător pentru COVID-19 (Holick) – 25 ianuarie 2021
• Vitamina D și COVID-19: este timpul ca profesia să ia atitudine – 20 ianuarie 2021
• Protocolul MATH plus pentru COVID-19 include calcifediol sau vitamina D – ianuarie 2021
• Franța: 73 de experți și 6 academii recomandă vitamina D pentru a preveni COVID-19 ianuarie 19,2021
• 40 ng de vitamina D pentru a combate COVID 15K la 50K săptămânal sau 100K lunar – spaniol ianuarie 2021
• Parlamentul britanic discută despre vitamina D pentru COVID-19 14 ianuarie 2021. menționat de 66 de ori – în principal 400 UI
• Luați săptămânal 50.000 UI de vitamina D înainte și după vaccinarea COVID-19 de către VItaminDWiki
• Consensul francez – 200.000 UI de vitamina D dacă primiți COVID-19 – 22 decembrie 2020
• Abordare rațională a COVID-19: 50k-100k de vitamina D săptămânal – decembrie 2020
• Vitamina D recomandată pentru combaterea COVID-19 de 2 grupuri – 7 decembrie 2020
• Protocolul COVID-19 propus în India include vitamina D – 12 noiembrie 2020
• Protocolul Covid-19 include vitamina D și aspirină – 27 noiembrie 2020
• Un protocol COVID-19 al școlii medicale include vitamina D pentru toate fazele – Marik noiembrie 2020
• Dovezi ale luptei împotriva vitaminei D COVID-19 etc. – luați 4.000 UI dacă mai puțin de 20 ng (Marea Britanie) – 1 decembrie 2020
• Studiile clinice demonstrează că Vitamina D combate COVID-19 în spitale de către VitaminDWiki
  • Doză unică de 200.000 UI
• Vitamina D ar trebui să lupte împotriva COVID-19 (dar Irish Consortium recomandă doar 1.000 UI) – 21 noiembrie 2020
• 600.000 UI inițial urmate de 10.000 UI zilnic timp de 20 de zile Dr. Coimbra 15 iunie 2020
• Academia Națională Franceză a recomandat persoanelor în vârstă 100.000 UI de vitamina D pentru a lupta împotriva COVID-19 – mai 2020
• COVID-19 a luptat probabil cu 40 ng de vitamina D – obținut rapid cu 200K-400K UI – 28 octombrie 2020
• O doză unică de 300.000 UI de vitamina D ar trebui să lupte împotriva COVID-19 timp de 2 luni – Ipoteză – 21 august 2020
• Vitamina D recomandată pentru COVID-19 – încă un studiu – 17 iulie 2020
• Revizuire masivă a lucrărilor privind vitamina D și COVID-19 – 3 iulie 2020
  • 
• Porțiunea de imagine din videoclipul din 5 iunie (mai jos)
  • 
• Pacienții cu boala Parkinson care luau vitamina D au fost cu 0,56 X mai puține șanse să prindă COVID-19 – iunie 2020
  • COVID ‐ 19 la pacienții cu boala Parkinson care locuiesc în Lombardia, Italia:   https://doi.org/10.1002/mds.28176
  • 
• Comentariu: Mituri și fapte despre vitamina D în mijlocul metabolismului pandemic COVID-19 , 2 iunie, PDF GRATUIT, publicație evaluată de colegi
  • „Doze preventive de vitamina D3 de 10.000 UI / zi timp de 4 săptămâni urmate de 5000 UI / zi pentru a atinge un nivel țintă de 25 (OH) D de 100-150 nmol / L [24] și doze de tratament> 6000 UI / zi se sugerează indivizii deficienți pentru a atinge un nivel similar și pentru a reduce progresia bolii [48]. „”
  • Comentariu: Ciudat că doza de tratament este mai mică decât doza de prevenire. Rețineți că doza de tratament va dura> 3 luni pentru a vă ajuta
    • Poate că au însemnat că doza de tratament este de 60.000 UI, nu de 6.000 UI
• Perspectivă: îmbunătățirea stării de vitamina D în gestionarea COVID-19 mai 22 PDF gratuit
  • Dacă este scăzut: 50.000 UI de două ori pe săptămână la diagnostic (100.000 UI total)., Atunci 50.000 UI luate o dată pe săptămână pentru a doua și a treia săptămână.
    • Notă: VitaminDWiki consideră că această dozare nu este suficient de mare pentru prevenire, cu atât mai puțin tratament
• COVID-19 ar putea fi prevenit în 2 luni cu 50.000 UI săptămânal – 12 mai 2020
• pentru persoanele care nu au luat nici o vitamină D Business World 22 mai – de Dr. Renu Mahtani în videoclipurile de mai jos
  • Vitamina D 60k UI de două ori pe săptămână timp de două săptămâni, urmată de 60k o dată pe săptămână în următoarele șase săptămâni.
  • sau Vitamina D 60k UI zilnic timp de trei zile, urmată de 60k săptămânal pentru perioada totală de două luni.
  • Astfel, 480.000 UI în total, nu sunt necesare teste pentru vitamina D

Unii oameni doreau sisteme imunitare îmbunătățite, așa că au luat mai multă vitamina D.

• Reducere de 2X până la 10 X a ratei de preemii în timpul COVID-19 în unele țări NYT 19 iulie
  • Nicio mențiune cu privire la eventuale creșteri ale vânzărilor de vitamina D în Danemarca, Irlanda, Calgary,
• Vânzările de suplimente de vitamina D au crescut cu 3000% după recomandarea publică pentru sănătate publică din Anglia pe 14 mai
  • BBC a raportat o scădere de 6 ori a procentului de persoane care au murit de COVID-19 BBC pe 16 iunie
  • 
    • „Mă întreb dacă a crescut D ==> mai puține% dintre pacienții cu COVID-19 au ajuns să moară: 6% ==> 1%. Notat și în Italia
    • Alternativ, scăderea ratei de deces a pacienților cu COVID-19 s-ar putea datora tocmai cantității mai mari de vitamina D vara
    • 
• COVID-19 a condus la o scădere de 3,7 ori a nașterilor irlandeze cu greutate foarte mică (vitamina D) – iunie 2020 Vânzările de vitamina D au crescut cu 2500%
  • Mă aștept să găsesc multe alte observații despre:
    • Teama de COVID-19 ==> Doriți să îmbunătățiți sistemul imunitar ==> Luați vitamina D ==> Sănătate îmbunătățită
    • Problemele de sănătate ale candidaților pentru care oamenii au auzit probabil despre vitamina D includ:
      • Sarcina, astmul, scleroza multiplă, Parkinson și cancer

COVID-19 asociat cu vitamina D scăzută

• Evreii ultra-ortodocși au un nivel ridicat de COVID-19 (și vitamina D foarte scăzută) – februarie 2021
• Vitamina D mai mare într-o țară este asociată cu mai puține cazuri de COVID-19 (în Asia) 3 februarie 2021 A 44-a asociație
  • 
• Fumătorii grei cu 2,2 X sunt mai susceptibili de a fi spitalizați cu COVID-19 (de obicei au 10 ng mai puțină de vitamina D 30 ianuarie PDF GRATUIT
• Debutul COVID-19 este puternic asociat cu latitudinea în Europa (vitamina D) – 21 ianuarie 2021
• Multe medicamente cresc ACE2 și COVID-19 (recenzie de 176 pagini) – decembrie 2020
• Infecția pulmonară COVID-19 supără genele de vitamina D (deci este necesară o formă mai mare sau diferită de vitamina D) – 22 decembrie 2020
• Lucrătorii în schimburi de 2 ori mai predispuși să primească COVID-19 (vitamina D scăzută) – decembrie 2020
• COVID-19 plus pneumonie în terapie intensivă cu vitamina D scăzută egală cu decesul – decembrie 2020
• Pacienții cu COVID-19 cu vitamina D scăzută au avut mult mai puține celule ucigașe naturale – decembrie 2020
• Insulina excesivă scade vitamina D în 4 moduri – probleme pentru diabetic COVID-19 – Dec 2020
• UV oferă cea mai bună explicație a variației COVID-19 în Italia (74 buc) – noiembrie 2020
• Combaterea vitaminei D COVID-19 îndeplinește toate criteriile Bradford Hill – noiembrie 2020
• Magneziul (care crește vitamina D) poate lupta împotriva COVID-19 – octombrie 2020
• Studii privind vitamina D și COVID-19 (11 categorii) – 20 septembrie 2020
• Nivelurile serice reduse de 25-hidroxivitamină D la pacienții spitalizați cu COVID-19 sunt asociate cu o severitate mai mare a bolii 3 iulie PDF GRATUIT
  • A fost supus unei evaluări inter pares, 200.000 UI de dozare ocazională a vitaminei D, 134 de persoane
• Obezitate, ritm de mers și risc de COVID-19 sever: analiza preimprimării din Marea Britanie Biobank 11 iulie
  • mersul cu greutate normală lentă a fost cu 2,5 mai multe șanse să primească COVID-19
• Perspectivă: deficiența de vitamina D și severitatea COVID-19 – legate plauzibil de latitudine, etnie, impacturi asupra citokinelor, ACE2 și tromboză (R1) iulie 2020, PDF GRATUIT
• UTI a fost de două ori mai puțin probabil pentru spitalizarea cu COVID-19 dacă vitamina D a depășit 20 ng – iulie 2020
• T1 Copiii diabetici cu vitamina D scăzută au probleme COVID-19 (cum ar fi adulții diabetici) – preimprimare 15 mai
  • COVID-19: Considerații pentru copii și adolescenți cu diabet
• Decesele provocate de COVID-19 s-au corelat puternic cu procentele cu mai puțin de 10 ng de vitamina D într-o țară – 1 iulie 2020
  • 
  • 
• Femeile gravide internate în spital cu COVID-19 5X mai des decât femeile non-gravide NYT 24 iunie
  • 31% vs 6%. Notă: articolul NYT este confuz. Notă: Nivelurile de vitamina D scad în timpul sarcinii
• Rolul vitaminei D în reducerea riscului de COVID-19: un scurt studiu al literaturii – 9 iunie 2020 în VitaminDWiki
• Dovezi susțin un model cauzal pentru vitamina D în rezultatele COVID-19 – 3 iunie 2020 în VitaminDWiki
  • Fondatorul VitaminDWiki consideră că modelarea cauzală va înlocui multe ECR în viitor
    • BIG DATA este mult mai rapid și costuri mai mici decât RCT-urile, putând lua în considerare mult mai multe interacțiuni
  • Modelul A: 16 predicții se potrivesc cu datele observate; 3 predicții nu pot fi determinate.
  • 
• Obezele au probleme majore cu COVID-19 – probabil din cauza scăderii vitaminei D și a ACE2 mai ridicate 5 iunie 2020
  • 2500 de studii privind obezitatea și COVID-19 începând cu 27 sept
• Cercetătorii arată o legătură potențială între vitamina D și coronavirus NBC News Madison Wisconsin 22 mai
  • Raportarea studiului de la Universitatea din acel oraș – care este mai jos
• Vitamina D pentru Covid-19? 12 mai PDF GRATUIT
• Perspectivă: îmbunătățirea stării vitaminei D în gestionarea COVID-19 European Journal of Clinical Nutrition 12 mai PDF GRATUIT
• Evitarea deficitului de vitamina D pentru a încetini pandemia COVID-19 Martin Kohlmeier, BMJ, 20 mai PDF GRATUIT
• Deficitul de vitamina D ca factor de risc pentru COVID-19 sever: o convergență a două pandemii preimprimare 5 mai actualizat 18 mai
  • 186 de pacienți. Niveluri mai scăzute de vitamina D asociate cu COVID-19 mai slab doar pentru bărbați
  • 
  • Niveluri de vitamina D: toți bărbații la același spital în 2019, bărbații în 2020 cu COVID-19
  • 
• COVID-19 și vitamina D – Există o legătură și o oportunitate de intervenție? Hrvoje Jakova, scrisoare către editor, 1 mai, PDF GRATUIT
• Niciun pacient cu COVID-19 în terapie intensivă nu a avut> 20 ng, 4 au avut 12,5-20 ng, 13 au avut <12.ng preimprimare 22 mai
• COVID-19 asociat cu vitamina D scăzută în mai mult de 20 de studii – 21 mai 2020 Răspuns BMJ
• Minut maxim: Cât ajută vitamina D împotriva COVID-19? CBS News NYC Video 19 mai
• Rolul esențial al vitaminei D în biosinteza peptidelor antimicrobiene endogene poate explica de ce deficiența crește riscul de mortalitate în infecțiile cu COVID-19 preimprimare 16 mai (cel puțin 10.000 UI zilnic)
• Vitamina D pare să joace un rol în ratele mortalității COVID-19 din nord-vestul Univ. 7 mai
  • „Pacienții cu deficiență severă au de două ori mai multe șanse să experimenteze complicații severe, inclusiv decesul”
  • „… analiza statistică a datelor din spitale și clinici din China, Franța, Germania, Italia, Iran, Coreea de Sud, Spania, Elveția, Regatul Unit (Marea Britanie) și Statele Unite”.
• Există 2 pandemii concomitente – COVID-19 și deficit de vitamina D – 13 mai 2020
• Deficitul de vitamina D și ARDS după SARS-CoV-2 Infection Irish Medical Journal 11 mai
  • Analiza a 36 de pacienți cu COVID-19: starea vitaminei D: (nmol) ARDS 27, pneumonie 41;
  • și, dacă <30 nmol. 3,2 X este mai probabil să aibă intubație

Nivelurile de vitamina D sunt mai mici la cei care au testat pozitiv pentru COVID-19 – Nutrienți 09 mai

• 
• Nivelul de vitamina D este corelat direct cu rezultatul COVID-19 Mercola 8 mai
  • Prezentare generală a multor studii și videoclipuri realizate de Ivor Cummins
• Vitamina D este legată de rata scăzută a mortalității prin virus în 20 de țări din Europa Science Daily 7 mai
• Dovezile susțin un model cauzal pentru vitamina D în rezultatele COVID-19 Rezultatele preimprimării din 6 mai
  • Utilizare extinsă excelentă a influenței cauzale AI pentru a descoperi asociații.
  • Am bănuit că Influența cauzală ar putea fi mult mai bună, cu un cost mult mai redus și mai rapidă decât utilizarea ECA
• Dovezi ale rolului de protecție al radiațiilor ultraviolete-B (UVB) în reducerea deceselor prin COVID-19 preimprimare 7 mai
  • „creșterea permanentă a unității UVI este asociată cu o scădere de 2,2% a ratelor zilnice de creștere a deceselor cumulate de COVID-19 [p <0,01]
  • precum și o scădere de 1,9% a ratelor zilnice de creștere a CFR [p <0,05]
  • 64 de țări, 78 de zile, 6 modele UVI
• Nivelul de vitamina D al cazurilor vârstnice ușoare și severe de COVID-19: un raport preliminar 5 mai
  • 176 de seniori din Asia de Sud – publicat în India
  • 
• Aproape toată lumea cu COVID-19 într-o unitate de terapie intensivă din Louisiana avea o cantitate redusă de vitamina D – 29 aprilie 2020
• Rata mortalității COVID-19 cea mai mare la nord de 35 de grade latitudine (vitamina D) – 20 aprilie 2020
• COVID-19 a fost de 19 ori mai probabil dacă vitamina D scăzută (pot fi date invalide) – aprilie 2020 Filipine
  • Datele brute prezintă lacune ciudate în nivelurile de vitamina D.
  • 
• Cercetările sugerează o legătură între deficiența de vitamina D și decesele prin COVID-19 5 mai
• Indonezia Preprint 13X în cazul în care vitamina D insuficiente, 19X pentru pacienții care sunt cu deficit de vitamina D .
  • VitaminDWiki a solicitat, dar nu are încă acces la datele brute
• Infecții COVID-19 asociate cu vitamina D foarte scăzută – Torino Italia – martie 2020

Speculație

• Vitamina D plus Inozitol ar putea ajuta sarcinile în timpul COVID-19 – aprilie 2021
• Descoperirea rolurilor stării vitaminei D și a melaninei în timpul COVID-19 (Revizuire) 11 ianuarie
• Nu lăsați pacienții cu COVID-19 să moară cu deficit de vitamina D – 5 ianuarie 2021
• Vitamina D îi ajută pe sportivi, reducând în același timp riscul de COVID-19 – 4 decembrie 2020
• COVID-19 și vitamina D: autoritățile sanitare nu înțeleg recompensa riscului – noiembrie 2020
• COVID-19 – Roluri putative ale vitaminei D – noiembrie 2020
• Luptați împotriva COVID-19 fără medicamente sau vaccinuri, vitamina D este cea mai studiată cale – noiembrie 2020
• Vitamina D și Covid-19 (dovezi din iunie) – noiembrie 2020
• Decesele provocate de COVID-19 sunt proporționale cu nivelurile anterioare de interleukină-6, vitamina D le scade – noiembrie 2020
• Vitamina D3 ca potențiali adjuvanți de tratament pentru nutrienții COVID-19 14 noiembrie
• Dovezi privind vitamina D și riscul de COVID-19 și severitatea acesteia – 27 octombrie 2020
• COVID-19 combătut de vitamina D în 43 de studii – 15 octombrie 2020
• AI examinează 170.000 de tratamente potențiale COVID-19, vitamina D este unul dintre cele 6 găsite – 4 septembrie 2020
• Beneficiile vitaminei D în pandemia COVID-19: mecanisme biochimice și imunologice 8 octombrie, în spatele paravanului
• Vitamina D ar putea elimina COVID-19 în 3 luni – interviu Dr. Matthews octombrie 2020
• Studii privind vitamina D și COVID-19 (11 categorii) – 20 septembrie 2020
• Rolul posibil al suplimentării cu vitamina D în boala coronavirus 2019 – septembrie 2020
  • Rețineți cât durează publicarea standard – a fost acceptată (după evaluarea inter pares?) 18 iunie
• OMS – Mortalitate severă COVID-19 redusă de hormoni (ar trebui să ia în considerare și hormonul D) – septembrie 2020
• Chemarea la acțiune COVID-19 – eliminarea deficitului de vitamina D – Manson 1 septembrie 2020
• Vitamina D în prevenirea și tratamentul COVID-19 (16 motive) – 1 septembrie 2020
• AARP prezintă o știre despre vitamina D (și zinc) și COVID-19 AARP pe 17 august
  • Nimic nou, dar este frumos să vezi că vitamina D este evidențiată
• Poate că pandemia cu deficit de vitamina D a provocat pandemia COVID-19 – 17 august 2020
• Pandemia Covid-19 este o problemă a deficitului de vitamina D și este ușor de rezolvat – iunie 2020
• Mass-media obișnuită Prinde impactul vitaminei D asupra COVID – 17 august 2020
• Progesteronul și ACE2 sunt posibile motive pentru mai puține decese COVID-19 de sex feminin
  • 
• MECANISME ÎN ENDOCRINOLOGIE: Vitamina D și COVID-19 în Jurnalul European de Endocrinologie 1 aug.
  • 32 de pagini, 180 de referințe, PDF GRATUIT

__faceți clic aici pentru a vedea speculațiile anterioare

VIDEO și PODCASTS

• Vitamina D și COVID-19: videoclip simplu de 1 oră – 31 ianuarie 2021
• 
• Vitamina D ajută sistemul imunitar să lupte împotriva COVID-19 – video 21 ianuarie 2021
• Vitamina D ne ajută să luptăm împotriva infecțiilor – interviu al doctorului Thakkar (transcriere) 20 ianuarie 2021
• Interviu cu vitamina D-COVID de Dr. Campbell de Davies (membru al Parlamentului Regatului Unit) – 17 ianuarie 2021
• Dr. Mark Gordon recomandă pentru sistemul imunitar / COVID-19 6 ianuarie, 15 minute
  • 120.000 UI Vitamina D într-o săptămână + Quercetin + Zinc etc. Emisiune Joe Rogan
  • Acesta este unul dintre cele 35 de videoclipuri despre vitamina D și COVID-19 postate în ultima săptămână (în 6 limbi)
• Video COVID 19 – Dr. Seheult și Campbell: lecții învățate și o privire în față – 4 ianuarie
• Dacă primiți COVID 19: Optimizați sistemul imunitar (vitamina D, anticorpi monoclonali, NAC, Quercetin etc.) 2 ianuarie Dr. Seheult
• COVID-19 Vitamina D: Prezentare generală a dovezilor de către Dr. Seheult (Video și transcriere) – 10 decembrie 2020
• COVID-19 și Vitamina D 9 decembrie 2020 23 de minute, GERMAN, cu subtitrări în orice limbă
• COVID-19 Vitamina D: Prezentare generală de Dr. în Sri Lanka (Video și transcriere) – 8 decembrie 2020
• Vitamina D și COVID-19: Video și PDF de Dr. Grant (include recomandări) – 25 noiembrie 2020
• Recenzie video de Dr. Campbell de Observation in India
• Vitamina D și COVID-19 – studii observaționale au constatat că ajută, nu doare niciodată – Campbell 31 octombrie 2020
• Poate lupta vitamina D COVID-19 – interviu cu Dr. Matthews octombrie 2020 cu transcriere
• Membrii parlamentului britanic încep să fie interesați de vitamina D pentru COVID-19 – 10 octombrie 2020 cu transcriere
• COVID-19 și Vitamina D – videoclip de 3 minute – septembrie 2020 realizat de studenți la un cost redus, dar cu conținut ridicat
• Interviu cu A Marteneau 2 august, 36 minute
  • De 10 ori mai mult pentru testul de prevenire ca proces de tratament, 400 UI ar putea fi utile în Marea Britanie
• Chris Masterjohn 33 minute Vitamina D și revizuirea literaturii COVID-19 14 aug
  • „> 30 ng” într-un fel, formă sau formă este asociat cu un risc mai mic de COVID-19 ”
• Vitamina D pare foarte promițătoare – Dr. Cambell 27 iulie, 37 de minute
• Fructoza ridicată reduce vitamina D necesară pentru combaterea videoclipului COVID-19 din 12 iunie 2020, revizuiește multe studii
• IEȘIREA MAI PUTERNICĂ DE LA BLOCARE CU VITAMINA D: O INIȚIATIVĂ DE MIȘCARE VITAMINA D Renu Mahtani și alți 3 13 minute, 5 iunie – vezi celălalt videoclip al ei mai jos.
  • „Nu este un supliment opțional, este o necesitate celulară negociabilă” minimum 40 ng
  • 
  • „A vă face griji pentru toxicitatea vitaminei D este ca și a vă face griji pentru înec atunci când muriți de sete” Dr. Cannell
  • Anecdotă: 50.000 UI zilnic timp de 10 zile administrate persoanelor care locuiesc cu o persoană infectată cu COVID-19 ==> infecție prevenită
• Rhonda Patrick pe Joe Rogan 17 mai
  • Filipine: fiecare abatere standard ==> de 8 ori mai mare șansă de a avea o ușoară
  • Indonezia: doar 4% dintre pacienții cu suficientă vitamina D au murit.
  • Negrii de două ori mai probabil să moară din cauza COVID-19 decât alții din Anglia
  • Vitamina D zilnică sau săptămânală a redus riscul de infecție respiratorie acută cu mai mult de 50%
  • Vitamina D normalizează nivelul receptorilor ACE2 la animale
• Cea mai ieftină terapie COVID-19 din lume 24 mai
  • 
• Doctorul Mike Hansen – 2 videoclipuri frumoase care discută despre știința vitaminei D și despre interacțiunea cu COVID-19
  • Vitamina D3, Vitamina D2 și Calcitriol 21 mai, 13 minute    Vitamina D ajută la imunitate? 30 mai 13 minute
• COVID-19 – Trebuie să începeți să obțineți acest nutrient vital? Mercola 31 mai
  • Videoclip cu Hollis, Wagner și Baggerly de vitamina D și COVID-19; un al doilea videoclip al lui Wagner despre sistemul imunitar
• Înțelegere – COVID-19: Acțiuni pentru reducerea riscurilor – Fapte și mituri Sunil Wimalawansa, 90 de minute 27 mai
• Dr. Campbell (are zilnic videoclipuri COVID-19) COVID-19 și Vitamina D 9 mai
• Dr. Coimbra: Vitamina D și COVID, 88 de minute în portugheză 1 mai
  • Faceți clic aici pentru transcriere în mai multe limbi
• COVID-19 și Vitamina D 30 de minute actualizate pe 12 mai, excelent, Renu Mahtani
  • versiunea anterioară, eliminată de YouTube, avea 600.000 de vizualizări,> 2.000 de comentarii
  • pentru persoanele care nu au luat nici o vitamină D, ea recomandă Business World 22 mai
    • Vitamina D 60k UI de două ori pe săptămână timp de două săptămâni, urmată de 60k o dată pe săptămână în următoarele șase săptămâni.
    • sau Vitamina D 60k UI zilnic timp de trei zile, urmată de 60k săptămânal pentru perioada totală de două luni.
• Ar putea ajuta vitamina D cu COVID-19 aprilie 9 India
• Vitamina D împotriva infecțiilor virale: nutriție antivirală 2020 (extras 3) de Dr. Alex Vasquez 6 martie, 8 minute
• Vitamina D pentru infecții respiratorii 18 aprilie Infecții virale Rishi Desai CDC
• Vitamina D ar putea ajuta cu COVID-19? 6 aprilie
• Vitamina D și imunitatea, multe dovezi 15 aprilie Dr. Campbell
• Vitamina D normalizează ACE2, care este punctul de atașare pentru virusul COVID-19 Dr. Patrick Video 12 aprilie
  • Videoclipul ei recenzează aproximativ o duzină de publicații. Descrierea ei despre importanța vitaminei D începe la 24:52
• Multe videoclipuri de Sunil Wimalawansa 12 aprilie – 5-10 minute fiecare
  • El începe un proces controlat randomizat în Sri Lanka pentru tratamentul COVID-19 cu vitamina D – nedescris în videoclipuri
  • 20: Vitamina D și COVID-19
  • 21: Cum reduce vitamina D infecția cu COVID-19?
  • 22: Ce este receptorul ACE2, prin care COVID-19 pătrunde în celule
  • 23: Cum ne ucide COVID-19?
  • 26: Cum reduce vitamina D infecția cu COVID-19
  • 44: Ce am învățat în ultimele 2 săptămâni pe COVID-19?
  • 45: Cum ajută vitamina D să atenueze COVID-19?
  • 48: Imunitatea turmei și importanța testării
  • 53 Reducerea severității COVID-19 cu adecvarea vitaminei D.
  • 54: Țări tropicale, vreme caldă și decese mai mici datorate COVID-19
    • Vezi și Video 27 mai 90 minute
• Dr. Eric Berg DC 5 aprilie – unul dintre numeroasele sale videoclipuri cu vitamina D.
• Luați 100.000 UI de vitamina D și, din nou, 3 luni mai târziu pentru a preveni COVID-19 Dr. Anderson 22 martie

---

Grupuri care ignoră în mod activ posibilitatea vitaminei D.

• Inițiativa Wellcome-Gates COVID-19 Accelerator interzice în mod expres finanțarea pentru vitamine .

De ce / cum tratează vitamina D și previne virusulFișierul nu a fost găsit.

• Coronavirusurile se atașează la celule prin ACE2, vitamina D ar putea reduce ACE2
• Toți Coronarvirusul anterior au fost tratați cu vitamina D
• Majoritatea virusurilor învelite sunt tratate cu vitamina D.
• Vitamina D poate inhiba virusul învelit (de exemplu, Corona, Herpes, Zoster, Epstein, Hepatită, Ebola) – martie 2011
  • De asemenea: citomegalovirus, retrovirus asemănător cu HIV, dengue, febră galbenă. Rujeolă, oreion, variolă
  • Interacțiunea dintre vitamina D și infecțiile virale – ianuarie 2019
  • Virusul gripal ar putea fi prevenit și tratat cu vitamina D, dacă nu există vaccinare – august 2018
  • Gripa prevenită cu niveluri de 40 ng sau tratată cu ciocan de vitamina D (50.000 UI) – iunie 2015
  • Gripa din 1918 și vitamina D – iulie 2010 -un H1N1 care a fost puternic asociat cu vitamina D scăzută
  • Febra dengue – risc de 8 ori mai mare de a se agrava dacă este scăzută vitamina D – septembrie 2017
• Sistemul imunitar este fortificat de vitamina D (și alte suplimente ajută)
• Raceala și gripa prevenite și tratate de vitamina D – multe studii

URL scurt pentru această secțiune = https://is.gd/covitamind

---

Creat de administrator . Ultima modificare: vineri 12 februarie 2021 20:09:17 GMT-0000 de către administrator . (Versiunea 603)COVID-19 tratat cu vitamina D – studii, rapoarte, videoclipuri

29531 vizitatori, ultima modificare 12 februarie 2021, Copiați adresa URL

 Printer Friendly PDF această pagină! Urmați această pagină pentru actualizări

•  Link-uri către această pagină

Această pagină se află în următoarele categorii (# de articole din fiecare categorie)Știri de top 815Virus 506Editați | ×ComentariiDosare 25

Fișiere atașate

ID	Nume	cometariu	Încărcat	mărimea	Descărcări
15003	vit D Feb 7.png		admin 07 februarie 2021 17:13	229,07 Kb	881
14991	c19 începând cu 5 februarie .jpg		admin 05 februarie 2021 23:30	131,21 Kb	1090
14616	3 săptămâni sample.jpg		admin 26 noiembrie 2020 11:35	250,40 Kb	12324
14572	India COVID Nov.jpg		admin 14 noiembrie 2020 12:48	50,51 Kb	14988
14275	PD Vit D risk.jpg		admin 06 septembrie 2020 14:55	37,15 Kb	18983
14141	Progesteron COVID-19.jpg		admin 09 aug, 2020 12:16	35,29 Kb	17190
14057	Corelație vs timp.jpg		admin 19 iulie 2020 18:19	82,32 Kb	19821
14056	COVID 41 de ani 80 Holick.jpg		admin 18 iulie 2020 21:47	78,65 Kb	20905
13978	Histograma Phil.jpg		admin 03 iulie 2020 11:34	48,39 Kb	21668
13962	Decese în Marea Britanie vs sezon.jpg		admin 28 iunie 2020 14:06	45,92 Kb	22602
13961	Rata mortalității ca parte a pacienților cu COVID.jpg		admin 28 iunie 2020 13:40	27,45 Kb	22539
13904	India Video virgula clipped.jpg		admin 09 iunie 2020 20:46	31,71 Kb	26163
13893	India Video virgulă.jpg		admin 08 iunie 2020 11:59	80,25 Kb	26042
13889	Terapia cea mai ieftină.jpg		admin 07 iunie 2020 13:23	152,90 Kb	26299
13888	India Video.jpg		admin 07 iunie 2020 12:53	75,95 Kb	250
13878	Comenzi masculine și COVID.jpg		admin 03 iunie 2020 14:15	42,47 Kb	27014
13871	Decese italiene vs IL-6.jpg		admin 01 Iun, 2020 01:22	27,26 Kb	27531
13866	Cota vs jurnalul ratei de transmisie.jpg		admin 28 mai 2020 02:15	57,98 Kb	28197
13865	UV vs death.jpg		admin 28 mai 2020 02:15	52,74 Kb	28280
13835	Letter.jpg		admin 21 mai 2020 11:51	31,60 Kb	31414
13801	două pandemii.jpg		admin 12 mai 2020 02:46	42,55 Kb	34015
13800	Rolul Llie.jpg		admin 10 mai 2020 20:06	38,47 Kb	34558
13798	Test COVID Vitamina D.jpg		admin 09 mai 2020 21:23	17,66 Kb	35464
13789	Ușor sever.jpg		admin 05 mai 2020 19:24	16,58 Kb	37335
13785	Rol anti-viral Vit D.jpg		admin 02 mai 2020 22:59	67,46 Kb	41227

https://vitamindwiki.com/COVID-19+treated+by+Vitamin+D+-+studies%2C+reports%2C+videos

Mihai de la 3 Sud Est salvat de Ivermectina

În ciuda faptului că mulți medici români refuză să accepte rezultatele miraculoase ale unui medicament destinat uzului animal, tot mai multe dovezi demonstrează că Ivermectina ajută considerabil la scăderea mortalității în rândul pacienților infectați cu Covid-19. Este și cazul lui Mihai Budeanu, unul dintre cei 3 componenți ai trupei ”3 Sud Est”, a relatat zilele trecute, la Antena 3, cum a fost salvat de noul medicament-minune care se folosește în SUA în tratarea COVID-19, ivermectina. Cântărețul i-a mulțumit public medicului Ion Alexie, care profesează în Las Vegas și care a susținut în tot acest timp că Ivermectina a fost salvarea multor pacienți ai săi. Mihai Budeanu a dezvăluit că, deși medicii din România au urmat tot protocolul pentru tratarea pacienților de Covid-19, starea sa nu se îmbunătățea.
„M-a salvat de la moarte domnul doctor Alexie! Mi s-a dat doar 5% șanse de supraviețuire. Am ajuns la terapie intensivă. Am urmat tot protocolul care se folosește și în România, mai puțin ivermectina. Am luat-o la început, când mă simțeam foarte, foarte rău. După ce am luat-o, starea mea a început să se îmbunătățească. După 5-6 zile am început să îmi revin, să respir normal. Nu am avut niciun efect secundar. Asta pot să vă spun pentru că sunt în viață! Nu știu dacă erau de uz uman. Eu le-am primit de la cineva”, a spus Mihai Budeanu de la 3 Sud Est.

Alexandra HENRION-CAUDE, genetician și specialist în ARN: „A utiliza această moleculă la indivizi sănătoși, din punctul meu de vedere, este NEBUNIE curată”. Despre VACCINUL GENIC EXPERIMENTAL și efectele secundare de termen lung: „Suntem într-un experiment total!”

https://odysee.com/$/embed/Covid-vaccin-la-g%C3%A9n%C3%A9ticienne-Alexandra-Henrion-Caude-nous-dit-tout-TVLibert%C3%A9s/f0bf41278068ac47d9bcfc292dba712334361e65?r=Aw64o6CmpDD9hF4yFRHSBQyFbwUTW7Hd

Reporter: Invitatul meu în această săptămână, o veți recunoaște, este Alexandra Henrion-Caude, geneticiană, specialist în ARN, director de cercetări la Inserm, fondator al Institutului SimplissimA și membru al comitetului etic pentru Ile de France. Mai sunt încă multe alte titluri, am ales doar câteva. Profit să spun că în decursul emisiunii vom aborda diferite subiecte și vom face referire la studii pentru care găsiți link-uri sub clip. Alexandra Henrion-Caude, ne-am întâlnit în iulie anul trecut pentru a discuta despre această criză sanitară, am realizat un interviu ce a circulat extrem de mult pe rețelele sociale, sunt un milion și jumătate de vizionări pe youtube. De ce acum, după șase luni, doriți să reveniți pe TV Liberté?

Alexandra Henrion-Caude: Am trăit o aventură mediatică nu neapărat dorită anul trecut, e foarte preocupant când vezi că se întâmplă aceasta cu o necunoscută ca mine – nu pentru mediul științific internațional, ci pentru publicul general – și care nu caută notorietatea. Țin să precizez că nu mă aflu în nici un fel de conflict de interese, e important să subliniez. Sunt în continuare multe lucruri de spus pe tema covid. Am văzut ce poate face statul protector și trebuie să înțelegem că avem o responsabilitate individuală pe care trebuie să ne-o exercităm în relație cu ceea ce ni se întâmplă. De aceea am dorit să ne revedem.

R: Mai este și problema libertății.

A H-C: Da, m-a atras numele canalului dvs, TV Liberté, căci consider că libertatea este în mare pericol astăzi, așa că este important să reafirmăm cu putere acest principiu al libertății, care pe multe căi este subminat. Sunt mai multe proiecte de lege în curs de dezbatere. Avem proiectul de lege nr. 3714 instituind un regim peren de gestionare a urgențelor sanitare, ce este absolut execrabil, demn de un regim totalitar. Apoi este proiectul de lege privind bioetica, ce operează o veritabilă ruptură antropologică, o răsturnare completă a modului în care ne referim la ființa umană. În ceea ce privește funcționarea democratică, proiectul de lege nr. 3714, depus pe 21 decembrie și despre care nimeni nu a vorbit, e o amenințare serioasă la adresa libertății individuale. Cred că e foarte important să deschidem o dezbatere pe această temă. Discuția noastră precedentă a suscitat atenția altor canale media, cum ar fi ziarul Libération, pe care îl apreciam și care mi-a luat un interviu, a verificat informațiile pe care le-am prezentat, dar apoi nu a mai considerat că e cazul să publice nici interviul, nici informațiile, pe care le puteți găsi sub formă de fact-checking sub această înregistrare (n.tr. înregistrarea a fost deja eliminată de pe youtube). Deci trebuie să redăm libertate cuvântului cât mai mult posibil.

R: Au avut loc multe evoluții. Avem sentimentul că din ce în ce mai mult dezbaterea a fost confiscată. Ne-ați dat exemplul cu acest interviu în final nepublicat pentru că ofereați prea multe răspunsuri la problemele ridicate. Aveți cumva sentimentul, ca om de știință, că dezbaterea științifică a atins apogeul?

AH-C: Dezbaterea științifică există, ca de obicei, există discuții pasionante pentru că vedem lucrurile diferit, mai ales că avem un experiment ce se desfășoară la talie globală și în timp real, cu alte cuvinte teste clinice masive, uriașe, ce au loc pe populații întregi, de o magnitudine niciodată întâlnită înainte. Și avem un cortegiu incredibil de măsuri – carantină, mască, vaccin – pe care le aplicăm la scară reală asupra populației.

R: Această dezbatere are loc deci la nivel științific, însă în sfera publică …

AH-C: Trebuie să fim extrem de prudenți, extrem de echilibrați, să privim lucrurile cu atenție, să diferențiem. Ar trebui să ne organizăm în rețele internaționale de specialiști care să fie mult mai reactive decât sunt de obicei congresele medicale și care să permită un schimb mult mai rapid de informații la nivel mondial.

R: Avem, însă, sentimentul că în dezbaterea publică nu acești specialiști sunt cei chemați să ia cuvântul. Au toți același acces la media, le lipsește curajul, ce se întâmplă?

AH-C: Da, cred că în media vedem doar vârful aisbergului, sunt mereu aceiași cei care monopolizează discuția, care nu-i lasă pe alții să se exprime. Am avut bucuria de a fi intervievată de dl Morandini (n.tr. gazdă tv), de dna Mabrouk (n.tr. jurnalist), buni profesioniști, ce păreau interesați cu adevărat de ce aveam de spus – mulțumesc lui Dumnezeu. Consideram că, dacă sunt invitată, e pentru cunoștințele mele științifice, nu pentru opiniile personale. Deși a existat o atmosferă agreabilă, am dezbătut elegant, apoi s-a tăiat firul, nu a existat o continuare a acelor discuții, nu am mai fost invitată. Este, totuși, extrem de îngrijorător să văd asta, pentru că experți în ARN, care să-și fi dedicat întreaga activitate de cercetare din ultimii doisprezece ani acestui subiect, sunt foarte puțini în Franța. Și nu-i auzim deloc, e curios. Singura dată am auzit recent un expert ce a reușit o vulgarizare destul de bună, deși nu prezenta foarte corect anumite aspecte – e adevărat că este dificil – ceea ce arată cât de important este ca întotdeauna când prezinți ceva să indici și sursa informației. Eu întotdeauna încerc să indic sursa atunci când susțin ceva. Așa că ceea ce francezii aud reprezintă doar vârful unui aisberg a cărui parte scufundată este cea mai mare, dar și mai vie și incluzând opinii divergente. Ceea ce ajunge la ei este doar o spălare pe creier pentru susținerea unui șir de măsuri care se succed. E trist, iar ei simt asta, de aceea există această stare de nemulțumire pe care toți o au și și-o exprimă. Îmi spun și mie că au nevoie să audă opinii diferite, dar se și plâng apoi că oamenii de știință nu pot cădea de acord. Ce bine că este așa, iar aceasta pentru simplul motiv că nimeni nu este deținătorul adevărului. E important să spunem aceasta. Nivelul de înțelegere evoluează în permanență. Putem doar spune: în acest moment al evoluției științei, aceasta e ce putem afirma. Bogăția, fascinația vieții, minunea inteligenței, interacțiunea cu viruși și bacterii, toate ne arată că trebuie să fim foarte smeriți.

R: Am văzut, însă, că au existat dezbateri ce au avansat cât de puțin. Când am discutat data trecută, am vorbit despre originea virusului, am văzut că poate să fi fost rezultatul unei zoonoze sau că ar fi putut scăpa în urma unei manipulări umane. Pe atunci, acest gen de dezbatere era practic interzis. Între timp, situația a evoluat.

AH-C: Da. Am văzut că de fiecare dată când m-am exprimat pe un subiect, aceasta a făcut ca acea discuție să evolueze. Informațiile privind originea virusului reprezintă un exemplu foarte bun. Am fost împroșcate cu critici, dar aceasta deoarece am atins un subiect sensibil. Dar de ce să deranjeze că ne punem întrebări legate de originea virusului? Iar originea virusului rămâne o problemă deschisă.

R: Și nu a deranjat doar răspunsul, căci în final s-a formulat doar o ipoteză, ci chiar simpla formulare a întrebării. Enunțarea problemei că nu știm care este originea.

AH-C: Am formulat un aviz de genetician. Am spus că, în prezent, nu avem cum să avem o certitudine – situație valabilă și astăzi – și am discutat cu mai mulți colegi virologi, geneticieni și biochimiști ce au studiat acest virus care au concluzionat că structura sa este compatibilă cu o creație în laborator, deci ar putea să-și aibă originea acolo. Apoi revista Consiliului Național de Cercetare Științifică (CNRS) a publicat un articol și dezbaterea a fost puțin redeschisă asupra acestei „dogme” potrivit căreia „toți oamenii de știință susțin… [originea animală]”. Desigur, veți găsi câțiva care să susțină că provine de la pangolin sau de la liliac, dar s-a discutat și despre vaccinarea în Africa de Sud care ar fi putut fi la origine, despre care nu avem informații și care era în curs în acel moment și continuă până azi. E interesant că africanii se plângeau și protestau pentru că erau tratați ca niște cobai pentru un test vaccinal. Iar azi ce vedem? Suntem în mijlocul unui test clinic și orice persoană aflată oriunde în lume și care este vaccinată cu vaccinul Pfizer ce se inoculează acum devine subiectul unui protocol biomedical. De ce? Pentru că testul pentru vaccinul Pfizer se va termina abia în 2022. Așa că toți cei care se vor vaccina până atunci pot fi numiți cobai. Trebuie să știm lucrul acesta, să nu ne jucăm cu cuvintele. Poate că statul a dat o așa-numită autorizație tranzitorie de folosire a produsului, dar nu aceasta este discuția, e vorba de un limbaj tehnocratic aici. Eu nu vorbesc în limbaj tehnocratic, ci în sens real – e în curs un test clinic, faimoasa eficiență de 95% reprezintă doar o cifră intermediară la care s-a ajuns urmărind alt obiectiv decât cel ce se aplică studiului pe doi ani până în 2022 …

R: Obiectivul în prima etapă era de a limita cazurile grave, nu?

AH-C: Da, doar că în final acest obiectiv nu a putut fi evaluat, pentru că au existat cazuri severe în fiecare din cele două grupuri – cel vaccinat și cel de control. Iar protocolul de testare nu a fost elaborat în acest sens. Deci nu este exact a trage concluzia că protejează de cazurile severe, pentru că nu au existat suficienți bolnavi de covid. Poate că și acest ultim aspect ar merita subliniat.

R: Poate că ar fi bine să ne întoarcem puțin asupra stadiului epidemiei. Unde suntem azi?

AH-C: Suntem la începutul lui 2021, așa că să facem un bilanț. Am adunat datele pe care am reușit să le recuperăm de la Institutul Național de Statistică (INSEE), care dispăruseră pentru perioada de după 1946, deci vă fac un cadou de început de an acum. Am publicat aceste date ce arată mortalitatea din 1946 până azi. Există mai multe reprezentări, una anuală ce permite observarea mortalității în exces din 2020 prin comparație cu anii precedenți, mergând până în 1964.

Veți vedea că a existat o mică mortalitate în exces fără a arăta cauza. Dacă aș privi ca istoric, nu mi s-ar părea justificat niciunul dintre traumatismele colective pe care le-am impus societăților noastre, niciunul dintre sacrificiile la care am fost forțați.

R: Dacă aș juca rolul avocatului diavolului, aș putea argumenta că mortalitatea în exces a fost limitată datorită măsurilor luate.

AH-C: Dacă sunteți de acord, vom răspunde la această întrebare puțin mai târziu. Problema măsurilor merită o discuție separată. Revenind, dacă priviți graficul, este vorba de o relativ mică creștere a mortalității determinată de o cauză sau alta. Dar ceea ce este interesant este că vecinii noștri germani nu s-au confruntat cu o asemenea creștere a mortalității.

Apoi dacă privim graficul an cu an, am raportat numărul de morți la populația totală a vremii lună cu lună începând cu 1946 și am realizat un nou grafic pe care vedem oscilații cu amplitudini comparabile celor din ultimii ani și mult mai puțin dramatic decât la începutul perioadei studiate. E nevoie să avem această perspectivă, pentru că simt multă panică în rândul populației, avem impresia că asistăm la sfârșitul lumii și nu este chiar așa dacă luăm puțin distanță și privim în ansamblu.

R: Să revenim la întrebarea mea despre impactul măsurilor care au fost luate. Efectiv, se poate considera că supra-mortalitatea a fost redusă datorită măsurilor care au fost luate.

AH-C: Vă voi răspunde cu această diagramă circulară pe care vi-o arăt aici, și care arată în partea stângă și în partea dreaptă că cele două treimi ale supra-mortalității au intervenit în perioada de carantină (confinement).

R: Într-un fel, este logic. Izolezi în momentul în care cei mai mulți oameni ajung la reanimare.

AH-C: Este logic, dar două treimi e cam mult, totuși. E un fapt. În stadiul ăsta nu fac nici un comentariu, doar vă arăt cum stau lucrurile. Este totuși incredibil că pentru a înțelege efectul carantinei la nivel național nu avem mijloacele necesare. În orice caz, eu n-am înțeles, colegii mei n-au înțeles nici ei. Am început să înțeleg oarecum în momentul în care am văzut profilul din Statele Unite și când am văzut că e secvențial: epidemia venea și provoca un vârf mai mult sau mai puțin înalt.

Vârfurile foarte înalte – alpine, aș spune, pentru că suntem în perioada sporturilor de iarnă care ne sunt interzise și ele, printre atâtea interdicții-, ei bine, vârfurile acestea nu au apărut decât în țările care au avut carantină. Singurul loc unde am văzut un vârf diferit, care nu semăna cu un vârf alpin, este Suedia. Adică o formă [sinuoasă] pe care ne-o desenase Ministrul Sănătății, D-l Veran, spunând că asta vrem. Asta au avut ei, nu noi! Și e interesant dacă te uiți la fiecare departament în parte, pentru că așa vezi ce se întâmplă în timp real.

Astfel vedem că după ce am avut un mare vârf epidemic, nu se mai întâmplă nimic, sau doar un ricoșeu, oarecum de așteptat mai ales în marile orașe, câteva cazuri mici care revin, niște salturi nesemnificative ca amplitudine. Aceasta este o prima posibilitate.

A doua, nu avem nici un deces în regiune în momentul de vârf al epidemiei și brusc avem un vârf înalt care a survenit în noiembrie-decembrie. Se vede foarte clar și e foarte interesant, suntem surprinși că acesta este primul lor vârf epidemic, și după ce vedem cifrele, spunem că este un al doilea val. De fapt este tot primul val cu consecințele sale de carantină.

R: Doar că nu survine în același loc și nu se comportă la fel, în funcție de măsurile luate.

AH-C: Exact. Și a treia posibilitate, caz-școală (caz exemplar – n.n.), avem puține decese în vârful epidemiei, intrăm în carantină, nu se mai întâmplă nimic, și pe urmă vine din urmă, ceea ce face să avem o curbă în ”U”. Acestea sunt cele trei profiluri care există.

Am vrut să mergem mai departe, uitându-ne la diferite orașe din lumea întreagă și am observat aceleași configurații. Adică există trei posibilități: ori un vârf foarte mare și pe urmă mai nimic, doar câteva mici amplitudini, ori nimic și apoi un vârf înalt, ori curba în „U”. Asta este foarte interesant, și e nefericit că am trecut prin măsuri totalitare ca să avem acces la datele acestea. Pentru mine, cuvântul carantină, izolare, nu este ce potrivit. Cred că am fost consemnați la domiciliu și îmi place să-l citez pe Camus care ne spunea: „Să denumești greșit lucrurile, înseamnă să contribui la nefericirea lumii”. Și cred că este ceea ce am trăit în timpul acestei crize și vom trăi, dacă vom continua pe aceeași pantă periculoasă denumind greșit entitățile, lucrurile, sporind [astfel] nefericirea concetățenilor noștri și a lumii în general.

Așadar, consemnarea noastră la domiciliu a arătat că atunci când pui capacul pe o oală în fierbere – asta e consemnarea la domiciliu! – mai devreme sau mai târziu va da pe dinafară. E foarte interesant pentru noi, pentru mine, care nu cunoșteam acest fenomen, dar suntem numeroși să constatăm că în orice caz va exista o recuperare. E ca și cum virusul trebuia să circule. Și ne întrebăm dacă nu cumva asta se întâmplă cu Slovenia care nu fusese atinsă deloc până acum și iată că a trăit un vârf epidemic. E un aspect interesant pentru că din punctul meu de vedere conduce la ceva incredibil, la niște concluzii. Prima este că degeaba vă zbateți, natura e mai puternică, lucru pe care-l știm dintotdeauna, deci virusul trebuia să circule. Al doilea lucru este că noțiunea de „imunitate colectivă” este totuși un fenomen datorat fie imunității, fie faptului că virusul nu mai e așa de agresiv, dar de facto, odată ce acesta a circulat bine, populația nu mai este supusă niciunui risc. Și aceasta este o concluzie fenomenală pentru episodul impunerii de măsuri totalitare țării noastre.

R: Aș dori să revin asupra chestiunii testelor RT-PCR despre care s-a vorbit mult în Franța încă de la începutul acestei crize. La început, pentru că nu aveam, ca și în cazul măștilor. Acum avem o mulțime și suntem aproape convinși că rezultatele nu sunt întotdeauna fiabile pentru că vorbim uneori de zeci de procente de rezultate fals-negative mai ales. Există alternative mai eficace în primul rând? În al doilea rând, incertitudinea rezultatelor n-a lăsat cumva să se infiltreze anumite convingeri legate de asimptomatici?

AH-C: Tocmai ați folosit un cuvânt greșit denumit: cuvântul caz. Pentru că până la urma RT-PCR se sprijină pe ideea că din moment ce sunteți RT-PCR pozitiv, sunteți un „caz”. Este o problemă denumirea greșită a lucrurilor. Este o problemă că i s-a atribuit unei tehnici – faimosul RT-PCR – capacitatea de diagnostic pe care nu o are, pe care n-a avut-o niciodată. CDC – Centrul de Control al Bolilor, după OMS, care și-a impus autoritatea asupra lumii întregi de parcă ar fi literă de Evanghelie-, ne spune că testele PCR nu sunt avizate pentru diagnostic. De ce? Pentru că dacă vă fac un test PCR, trebuie să-l secvențez ca să fiu sigură că am amplificat ceea ce cred că am amplificat și să văd dacă e mutant sau nu, și un întreg cortegiu de observații care nu s-au făcut.

R: Vă întrerup aici, pentru că e ceva foarte interesant. De curând auzim vorbindu-se despre secvența genomică în special din cauza variantelor despre care se vorbește, britanică, sud-africană, dar dumneavoastră îmi explicați, cred, că virusul SARS-Cov2 nu a fost izolat.

AH-C: S-a spus că a fost izolat. Specialiștii – eu nu fac parte din acea categorie de oameni de știință, ascult ce-mi spun, sunt totuși niște grei, le trimit e-mail-uri pentru că suntem în legătură directă – explică efectiv că modul în care s-a făcut izolarea virusului este foarte criticabil deoarece nu respectă exigența protocolului lui Koch. Dacă aveți un bolnav nou și suspectați un agent infecțios, atunci izolați „supa” cu agentul infecțios ca să vedeți dacă are legătură cu un model animal, de exemplu – în plus știam și cu care, nu înțeleg de ce chinezii n-au făcut-o, doar aveau pangolinul și liliacul la îndemână. Deci trebuia demonstrat că acel agent infecțios era capabil să provoace boala.

R: Trebuie procedat invers ca să validezi că el este responsabilul.

AH-C: Să poți spune că el este responsabilul, că îl privești la microscopul electronic, etc. Deci efectiv specialiștii spun că aceasta nu s-a făcut nici până acum, că suntem în așteptare. Suntem în așteptare în fața unui hău căscat într-o istorie științifică. Ca să poți trasa istoria naturală a lui Covid-19 sau a lui SARS-Cov2 ai nevoie de acest element lipsă. O lipsă gravă! Rămânând în scenariul poveștii despre caz pe care am trăit-o, ni s-a spus: „Da, da, PCR pozitiv pentru că sunteți asimptomatic.” Toată povestea cu „asimptomaticul” a făcut să curgă multă cerneală și apoi deodată, avem în sfârșit răspunsul la această întrebare…

R: Pe undeva, povestea asta declanșează frica în oameni. Pentru că îți spui că îi poți infecta pe apropiații tăi fără să știi că ești bolnav.

AH-C: Evident. Când sunteți pe stradă cu masca etc, fiecare gândește că e un potențial contaminant.

R: Și că celălalt este și el un contaminant.

AH-C: Exact, că poate contamina pentru că este asimptomatic. E un articol foarte frumos în revista „Nature” despre 10 milioane de indivizi, în ocurență chinezi din Wuhan, care explică faptul că asimptomaticii nu sunt purtători de virus. Deci, tot ce trăim noi acum în termeni de traumatism, – sau cine știe, dacă mi s-ar explica că chinezii sunt așa de diferiți etnic, încât atunci când sunt asimptomatici ei nu sunt contagioși, însă noi da, ceea ce ar fi foarte curios de altfel, însă vedeți până unde împing onestitatea intelectuală, încerc mereu să găsesc ipoteze – în fine, din partea mea, trebuie să recunoaștem că povestea asta cu asimptomaticii nu ține. E simplu. Dacă sunt PCR pozitiv trebuie să am un anumit număr de particule virale în salivă ca să fiu contagios și logic, dacă organismul meu are multe particule, reacționează într-un fel sau altul și deci am câteva simptome. Poate fi puțină febră, o mare oboseală, semne dermatologice, cortegiul de semne de covid-19 pe care le cunoașteți și care pot fi foarte, foarte diverse.

R: Mai e o chestiune, evocată mai ales de către profesorul Didier Raoult, chestiunea apelor uzate. S-au făcut multe studii despre apele uzate pentru a vedea situația epidemiei la un moment dat într-o zonă. Mi-ați explicat că e foarte interesant deoarece oferă o imagine mult mai precoce decât testele RT-PCR masive, de exemplu.

AH-C: Vă atrag atenția asupra faptului că în 11 noiembrie 2020, Curtea Portugaliei, suntem totuși în Europa, a invalidat metoda RT-PCR ca metodă de diagnostic. Mai e și articolul din „Nature” despre faimoșii asimptomatici. Acestea ar trebui să ducă la invalidarea de facto a testului RT-PCR. Dacă nu, după aceea să se facă secvențierea. Din fericire există un nou test care se folosește, EasyCov-2, cu salivă. Nu am acțiuni la EasyCov-2, dar în orice caz, pentru că l-au dezvoltat de la bun început, colorimetria era foarte sensibilă, era un test foarte drăguț și n-am înțeles niciodată de ce nu a fost folosit. Nu era costisitor, ușor de folosit, pe bază de salivă, deci o mulțime de avantaje și mult mai puține necazuri.

În legătură cu apele uzate, Franța a făcut un lucru extraordinar: a instalat două observatoare pentru a colecta efectiv apele uzate ca să vadă concentrația virală. S-a dovedit a fi un instrument remarcabil. Avem de ce să strigăm „cucurigu!”, am făcut o descoperire importantă care ne permitea chiar să anticipăm momentul în care se declanșau simptomele la oameni. E foarte interesant, pentru că dacă am pune asta la ieșirea fiecărui [membru] EHPAD, am avea instrumentele necesare să anticipăm, să vedem, fără să-i agasăm pe oameni.

Ce înseamnă „apele uzate”? Este important ca oamenii să înțeleagă. Înseamnă că, mă iertați, „faceți pipi cu ARN de SARS-Cov-2!” Îmi pare rău, dar așa e! Și aceasta ridică o nouă întrebare: ce se va întâmpla după vaccin până la urmă? Deci acești ARN sunt suficient de stabili pentru a putea fi găsiți apoi în apele uzate, și dau un marcher înainte să fiți bolnav, înainte să aveți simptome, chiar de la începutul infectării. De aceea este un marcher extraordinar care în termeni de sănătate publică trebuie să fie stabilit, validat pe scară largă, să se țină cont de el și să definească o politică sanitară reală. Nu o urgență, ci o politică.

R: Orice am crede despre această „urgență sanitară”, un lucru e sigur: vaccinul este în Franța din 27 decembrie. Unor persoane le-a fost deja administrat vaccinul Pfizer. Urmează să sosească Moderna și AstraZeneca.

AH-C: Vă opresc. Ați văzut când au început injecțiile?

R: Da, am văzut. Era ziua mea de naștere.

AH-C: În ce zi era?

R: Pe 27 decembrie.

AH-C: Da, dar în ce zi a săptămânii?

R: Duminică.

AH-C: Nu e banal, nu?

R: E original. Ca să profite Moriset de Duminică.

AH-C: E totuși surprinzător. M-a surprins această dată de Duminică. Eu sărbătoream Sfânta Familie, dumneavoastră vă sărbătoreați ziua de naștere. Deci n-a fost aleasă cea mai frumoasă dată, cea de 27 decembrie. Pe mine m-a intrigat pentru că în Israel e la fel, sunt șocați, pentru că vaccinează în ziua de Sabat. E ceva eminamente lipsit de respect față de legea de bioetică, vedem că e ceva ce nu respectă omul așa cum este.

R: Urgența primează!

AH-C: Urgența primează, cum spuneți. Trebuia început Duminică, pe 27, și nu Luni, pe 28.

R: Ar fi fost teribil! Ați contribuit la vulgarizarea termenului de „terapie genică” pentru a evoca aceste vaccinuri. La fel a făcut și profesorul Christian Perronne. Îmi puteți explica de ce preferați acest termen?

AH-C: Nu prefer acest termen. Constat că termenul „vaccin” nu este adaptat la ceea ce facem.

R: Precizez că o să ne concentrăm pe vaccinul Pfizer. E important ca toată lumea să înțeleagă că nu vorbim despre toate vaccinurile, ci doar de Pfizer.

AH-C: Există un aspect care e valabil pentru toate vaccinurile: principiul însuși. Dincolo de indicația care există de a vaccina oamenii, dacă ținem cont de curbele de mortalitate pe care vi le-am arătat și de faptul că după ce a trecut vârful epidemic nu se mai întâmplă nimic, avem într-adevăr o problemă îngrijorătoare cu aceste vaccinuri anti-coronavirus. Cu siguranță, vaccinurile vă fac să produceți anticorpi, dar anticorpii aceștia erau interferențele virale despre care v-am vorbit puțin simplificând lucrurile în iulie. Acești anticorpi pot fi niște anticorpi drăguți care neutralizează, sau niște anticorpi răi care vor facilita intrarea virusului. De aceea, după prima doză observăm o creștere a numărului de cazuri de coronavirus, așa cum am văzut în diferite țări. Tocmai am văzut în Israel 4.500 de cazuri de coronavirus după injectarea primei doze. Astfel încât Academia de medicină s-a alertat în privința acestei situații…

R: Asupra posibilității de a prelungi timpul între cele două doze, mi se pare. În comunicatul de presă titlul este „Lărgirea intervalului între cele două doze de vaccin împotriva covid-19”.

AH-C: Da, dar când vă uitați la fraza comunicatului și la detaliile din interiorul articolului, ei explică puțin de ce anume se tem. Și se exprimă la un timp verbal francez pe care eu nu îndrăznesc niciodată să-l folosesc, anume viitorul. Eu știu că Academia de medicină nu face nimic la întâmplare, au pus bine în evidență importanța vitaminei D în timpul crizei, a epidemiei, deci își îndeplinesc bine rolul de lansatori de alertă, dacă pot spune așa, și folosesc viitorul ca să spună că…

R: „Pe plan colectiv, obținerea unei acoperiri vaccinale extinse, însă, fragilizată de un nivel slab de imunitate,…

AHC: Un nivel slab de imunitate.

R: …va constitui un teren favorabil pentru a selecționa apariția unuia sau mai multor variante (de virus) care vor scăpa imunității induse prin vaccin.”

AHC: Este destul de clar pentru noi, în jargonul nostru. Înseamnă că politica guvernului de a decide să injecteze masiv prima doză (de vaccin) fără să știe din punct de vedere logistic când urmează să adminstreze a doua doză și de asemenea fără să asigure o monitorizare alertând persoanele care sunt într-un context de imunitate scăzută, riscă efectiv nu doar să le pună în pericol din moment ce spun clar că…

R: Spun că „trebuie neapărat să se prescrie întărirea măsurilor de protecție pentru acești subiecți și că trebuie să se evite creșterea prea mare a intervalului dintre cele două injecții pentru cei cu vârsta peste 50 de ani”.

AHC: Iată că, efectiv, această imunitate slabă pe care o vor avea îi face în mod particular vulnerabili la infecție. De ce? Pentru că există acest fenomen de ADE (amplificare dependentă de anticorpi) completat de ERD – bolile respiratorii amplificate. Aceasta înseamnă că se știe faptul că în momentul în care vaccinăm împotriva coronavirusului există riscul de a agrava boala. Este un lucru asupra căruia oamenii de știință au atras puternic atenția, arătând că este nevoie de un consimțământ informat specific pentru vaccinul anticoronavirus. Adică, nu este problema vaccinului, problema este din momentul în care vom vaccina împotriva coronavirusului. Acesta este un aspect important care depășește Pfizer. Revenind la Pfizer și la ceea ce ei numesc vaccin ARNm. Nu se numea așa, nu i se spunea vaccin ARN, ci terapie genică pe bază de ARN. Lucrez de 12 ani în acest domeniu, pot să spun că sunt o îndrăgostită de ARN, o adeptă convinsă a puterii ARN-ului de a face enorm de multe lucruri, până în punctul în care am fost editor asociat la o revistă științifică numită Current Gene Therapy (Terapia genică actuală) dedicată ARN-ului. Deci, dacă e cineva cu adevărat interesat să trateze prin ARN, aceea sunt eu.

R: Și mai ales sunteți cineva care nu este refractar la folosirea ARN-ului.

AHC: Nu! Altfel, aș face altceva, nu-i așa?

R: Bineînțeles. Este important pentru că nu este o chestiune dogmatică.

AHC: Bineînțeles. Nici despre vaccinuri, nici despre ARN. Din contră, sunt extrem de nefericită pentru ceea ce se întâmplă tocmai pentru că efectiv cunosc toată această literatură și potențialul ARN-ului, iar pe de alta, administrarea lui la indivizii sănătoși mi se pare o nebunie! Cu adevărat, cred că este de neconceput ținând cont de versatilitatea acestei molecule de ARN, de capacitatea ei de a interacționa cu o multitudine de molecule, să fie tăiată în fragmente care la rândul lor pot să facă tot felul de lucruri, etc. A utiliza această moleculă la indivizi sănătoși, din punctul meu de vedere, este nebunie curată. De altfel, iată, am progresat în ce privește tratamentele pe bază pe VEGF (vascular endothelial growth factor) în ARN, dar nu am reușit. Nu încă. Deci, vedeți? Dacă nu reușim, încă, nici măcar la bolnavi, atunci a-l implementa la persoane sănătoase este nebunie. Nu este o nebunie absolută, ci este o nebunie în circumstanțele actuale de zeci de ani de dezvoltare, de cunoștințe care se acumulează.

R: Din nefericire sau din fericire, ceea ce afirmați este teama de a vedea producându-se efectele secundare, dar pe termen lung.

AHC: Da.

R: Pentru că marea problemă astăzi este că se vorbește despre efecte secundare care vor apărea după câteva ore, zile sau câteva săptămâni după injectare, dar putem să ne gândim de asemenea că ar putea avea consecințe mai târziu, cum s-a mai întâmplat. Putem crede că poate avea consecințe mai târziu.

AHC: Da, da. În orice caz, pentru a reveni asupra termenului de terapie genică, acesta nu mi se pare exact. De ce? Este termenul pe care l-am folosit pentru că nu găseam altul, pentru că e cuvântul pe care-l folosim noi. Însă, terapia genică se adresează bolnavilor.

R: Absolut.

AHC: Asta este nuanța. Deci, nu este o terapie genică, nu este nici un vaccin pentru că nu răspunde nici unei categorii de definiție a vaccinului pe care o cunoaștem până în prezent. Este o informație genetică. Dacă într-adevăr se va folosi termenul „vaccin” pentru a nu-i deruta pe oameni, atunci să se spună vaccin genic experimental. Este foarte important să se păstreze cuvântul „genic”, pentru că altfel suntem în situația în care inducem persoana în eroare. Scopul fiind acela de a vă injecta o informație genetică în corp. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea! Așa cum știți am făcut roșii OGM. Unei roșii OGM îi injectez o informație genetică, deci vă voi injecta o informație genetică. Nu este a dumneavoastră, nu este umană, aparține unui virus. Vă cer, deci, să produceți o proteină a unui virus! Suntem într-un experiment total din moment ce nu cunoaștem toate efectele secundare care pot să apară pe termen scurt, mediu și lung al unui astfel de experiment.

R: Tocmai pe acest plan, ar trebui să existe ceva care să ne dea siguranță în toate situațiile:  farmacovigilența.

AHC: Famacovigilența pe care Franța a pus-o în aplicare?

R: Teoretic. În mod normal, sunt repertorizate toate efectele secundare după vaccinare ca și pe cele în urma administrării oricărui medicament, mi se pare.

AHC:  Da. Ei bine, această farmacovigilență este într-adevăr problematică. În Franța ea a fost concepută ca să raporteze doar cazurile care nu au fost listate dinainte printre efectele secundare care ar fi putut să apară, evenimentele adverse care ar fi putut să apară, din protocolul Pfizer..

R: Pentru precizie, dacă îmi permiteți, voi cita fraza de pe situl ANSM despre farmacovigilență : „Anchetă de farmacovigilență și comitet de monitorizare”, la paragraful – „Obiective și metodologie”, prima frază este „Obiectivul monitorizării în farmacovigilență este acela de a detecta efectele indezirabile noi și/sau grave neidentificate în testele clinice.”

AHC: Iată! Deci, e definitiv. Sper că au pus rapid la punct o dimensiune despre farmacocinetică ce nu era studiată, farmacodinamică, despre efectele genotoxice (toxice asupra genomului dvs., asupra ADN-ului), pentru că toate aceste aspecte nu fuseseră  evaluate în protocol. Dar în mare suntem de acord că dintr-o dată au restrâns câmpul (de investigație). Ar putea, într-adevăr, să declare sus și tare în fața populației franceze că „farmacovigilența noastră nu a detectat nimic”! Sigur că nu a detectat nimic din moment ce nu i-a detectat pe cei 2,7% care sunt incapabili să lucreze și să-și desfășoare activitatea zilnică. Iar 2,7%  sunt, totuși, mulți.

R: Asta este ceea ce s-a raportat în testele Pfizer.

AHC: CDC-ul a raportat despre vaccinul Pfizer. 2,7%, adică mult mai mult decât un risc în caz de Covid de a ajunge incapabili să-și desfășoare activitatea cotidiană normală, incapabili să lucreze. La o populație, la o națiune care deja nu stă bine în ceea ce privește capacitatea de producție, de muncă, a asuma un astfel de risc este incredibil! Dar în mod evident despre asta nu veți auzi vorbindu-se în Franța. Doar vești bune, din moment ce sunt deja repertoriate!

R: Există un mic detaliu care merge în sensul a tot ce am explicat. L-am primit acum câteva săptămâni pe Maestrul Di Visio, avocatul lui Didier Raoult care ne explica faptul că a depus o plângere pentru că el considera că a administra vaccinurile persoanelor în vârstă de peste 75 de ani înseamnă a-i considera cobai. Împărtășiți acest punct de vedere?

AHC: Dar găsim acest lucru chiar în rapoartele Adunării Naționale care exprimă foarte clar că eficacitatea vaccinului Pfizer nu a fost evaluată la populația în vârstă de peste 75 de ani. Deci, plecând de aici, orice vaccin administrat unui subiect de peste 75 de ani intră, efectiv, în categoria cobai din moment ce nu se știe care ar putea fi eficacitatea. Colegii vor putea să strige spunând: „ne imaginăm că..”, „putem deduce că…”, dar imaginația și estimările mi se par problematice, mai ales la companiile (farmaceutice) care nu sunt ușă de biserică. Când ai fost condamnat la o amendă de 2,3 miliarde de dolari pe motiv că ai comunicări de marketing frauduloase la 13 medicamente, putem în mod rezonabil să spunem că dacă ei nu au testat eficacitatea vaccinurilor la cei de peste 75 de ani, noi ar trebui să fim foarte prudenți. Dar independent de situația celor de peste 75 de ani, așa cum v-am explicat, din moment ce experimentul este în curs de desfășurare, oricum și ceilalți sunt cobai. În orice caz, sunt cobai cu câteva date în cifre în plus.

R: Cu mai multă vizibilitate.

AHC: O vizibilitate moderată din moment ce 95% produc anticorpi, însă, fără să știm dacă sunt anticorpi facilitanți sau neutralizanți. Deci, fără să știm dacă vă veți crește șansele de a face o formă agravată a bolii, o formă severă.

R: Alexandra Henrion Caude ajungem la sfârșitul acestei emisiuni. Aveți sentimentul…

AHC: Deja?

R: Da. Au trecut mai mult de 50 de minute.

AHC: Cred că voi reveni, atunci, pentru că nu am spus tot ce voiam să spun.

R: Aveți sentimentul că luptați singură? Asta readuce în discuție puțin începutul emisiunii când spuneați că aveați un comitet științific numeros în jurul dumneavoastră. Cum vă explicați că în continuare oamenii de știință nu „coboară în arenă”.

AHC: Trebuie, totuși, curaj pentru a face asta. Sunt toți acolo, suntem toți, mai mult de 30.000 de medici. Nu e puțin, totuși. Suntem 100 000 de cetățeni. Este vertiginos. Niciodată nu am adunat (atât de mulți). Suntem la nivel internațional cu declarația de la Great Barrington în număr de mai multe zeci de mii, ceea ce, în plan științific, din câte știu, niciodată nu a mai existat o concentrare atât de mare de persoane. În schimb cei care deschid gura sunt puțini. De ce? Din cauza cenzurii. Video-urile mele de pe Youtube în două ore și jumătate au fost cenzurate, contul meu de facebook a fost închis, o postare a mea de pe linkedin a fost ștearsă. Deci, vedem că nu doar Trump este cenzurat, există și un cuvânt științific care este cenzurat. Acesta este un prim aspect. Al doilea este că există și o dimensiune a curajului. Efectiv trebuie să accepți să o încasezi din plin, iar pe mine nu mă deranjează. De ce?

R: Mie îmi place asta.

AHC: Nu mă laud și nu provoc, dar am șansa, și poate nu este cazul tuturor colegilor mei oameni de știință, ca 100% din articolele mele științifice să fie citate în mod regulat. Deci, toate lucrările mele au servit la ceva și nu trece o zi fără ca una dintre ele să fie citată. În fiecare zi. Înseamnă că este reală contribuția mea științifică. Și nimeni nu poate avea un cuvânt de spus pentru faptul că am sau nu am părul așa, sau despre faptul că am o credință. Mi se pare de necrezut că unii colegi au îndrăznit să se lege de credința mea, pentru că mi se pare că e ceva personal. Dacă aveam nevoie să fac o un „comming out” despre subiect nu aveam nevoie de vechii mei colegi. Vedeți, există o discreditare adusă cuvântului cu adevărat scandaloasă. Eu nu-i critic. În primul rând am multă dragoste și afecțiune față de ei cu adevărat și mi-o păstrez. Cred că putem să nu fim de acord, dar să nu fii capabil să dezbați, să nu accepți confruntarea înseamnă deja fugă, înseamnă, deja, că te simți slab. Celălalt aspect este că ni se pun etichete: acel cuvânt pe care refuz să-l pronunț, poate fi antivaccinist sau altceva.  Dar vi se pune o etichetă pentru a vă neutraliza. Nu este o modalitate (corectă) de a proceda, pentru că la nivel științific lucrările mele servesc și vor continua să servească, sper, mulți ani. Trag un semnal de alarmă în problema legii bioetice care este foarte, foarte, foarte gravă pentru că senatorii, parlamentarii nu sunt informați, au aceeași narativă  și trebuie în mod imperativ să se informeze. Am avut șansa să fiu audiată de Comisia pentru probleme sociale din Senat și efectiv descopereau o mulțime de lucruri. Pentru că nu vorbește nimeni, nu spune nimeni, de exemplu, despre această mare descoperire, că un studiu arată că în timp ce respirați după ce ați fost vaccinat împotriva gripei, eliminați de 6 ori mai multe particule virale prin respirație. Deci, pe cei care spun că se vaccinează pentru a proteja populația îi avertizez asupra comunicatului de presă al Academiei de Medicină care spune clar că există riscul de a provoca emergența de noi variante. Și nu asta s-a văzut în Africa de Sud în Anglia și în cele din urmă în toate țările care vaccinează? De fiecare dată se vorbește despre o variantă nouă, în același timp. Spune Academia de Medicină.

R: Ne punem întrebarea, în orice caz.

AHC:  Pun această întrebare. Iar al doilea aspect este acest studiu cu aceste particule (virale), în cazul gripei e adevărat, dar mecanismele virale sunt adesea comparabile. Deci, iată! Am văzut o criză, am văzut o negare a instituțiilor și realizărilor lor. Senatul a avut totul scris în raportul lor H1N1, era analizat și decorticat totul în această problemă a vaccinurilor, a politicilor de laborator, etc. Nu înțeleg de ce nu s-a ținut cont. Există un refuz al expertizei: Dl. Didier Raoult de la IHU Marsilia și toți colegii mei oameni de știință care nu sunt ascultați,  a fost un refuz îngrijirilor, iar asta e foarte grav! Pentru că există un tratament posibil pentru Covid-19. Există chiar mai multe. Înainte vorbeam numai despre Hidroxiclorochină. De fapt, există duo-ul macrolidă – zinc, adică antibioticul Zithromax + zinc, cu sau fără Hidroxiclorochină (duo sau trio). Există Ivermectina și multe alte soluții care sunt mai puțin cunoscute și mai puțin studiate. Ce este Ivermectina? Este un antiparazitar. După o singură doză terminați afacerea. În orice caz, e foarte interesant. Iată, deci, că soluții de tratament există și sunt molecule pe care le cunoaștem de multă vreme. Este și Clofoctolul care era sub formă de supozitoare când era administrat chiar și copiilor și care a fost retras de pe piață, cu toate că Institutul Pasteur spune că era extraordinar. Să ne întrebăm de ce nu este folosit? Iată, deci, că soluții există. Vaccinarea, o repet, prezintă anumite probleme. ARN-ul poate deveni ADN, iar ADN-ul poate să se integreze în genom. De unde știu că Pfizer știe că există acest risc? Pentru că au tratat pacienții cu HIV separat. Ce au pacienții cu HIV? Îmi veți spune că sunt imunodeprimați. Da. Și sunt purtători ai unui retrovirus care conține transcriptaza inversă, iar aceasta este capabilă să transforme ARN în ADN și există, astfel, un risc de integrare. 

R:  Ni se explică faptul că e imposibilă această inversare.

AHC:  Ni se explică și am fost stupefiată că foști colegi de la Institutul Imagine Necker au o imagine îngustă și răspund în același interviu din Franceinfo spunând că nu este posibil, dar vorbesc totuși de pacienți HIV, deci știu că unele persoane pot avea virus.

Ceea ce poate nu știu este că putem avea virusuri care nu sunt HIV, virusuri tăcute, spumavirusuri (spumaretrovirusuri) care pot furniza transcriptaza inversă. De unde să știu eu dacă aveți sau nu spumavirus? Nu știu pentru că este silențios, nu provoacă simptome. Deci, nu știm. În mod evident trebuie să spunem că nu știm. Iar dacă, într-adevăr, nu există nici un risc de transmitere la descendenți, atunci de ce există pagini și pagini întregi în protocolul Pfizer dedicate faptului că este foarte important să fi sub anticoncepționale sau să ai raporturi (sexuale) protejate sau chiar să faci vasectomie – în cazul bărbaților? Cu alte cuvinte, exprimă foarte clar în protocolul lor că nu trebuie să existe riscul de sarcină, indiferent că e vorba de femeie sau bărbat. Nu este un lucru banal. Cum să explicăm aceasta dacă nu prin faptul că există riscul transmiterii la generația următoare?

R: Într-adevăr, Alexandra Henrion-Caude cred că ne vom revedea pentru că mai există multe lucruri de spus.

AHC: Da.

R: Vă mulțumesc! Profit de ocazie pentru a informa telespectatorii că ați înființat un canal Youtube care funcționează pentru moment, cred că se numește Alexandra Henrion-Caude și un cont Twitter pe care îl găsim rapid căutând Henrion Caude. Deci, dacă doriți să urmăriți…

AHC: @CaudeHenrion cu C mare și H mare.

R: Perfect! Ei bine, știți totul. E momentul să ne luăm rămas bun, Alexandra Henrion-Caude, până data viitoare.  Vă propun tuturor să nu uitați să împărtășiți și altora, să comentați acest video dacă doriți. Voi încerca să răspund. Vă dau întânire săptămâna viitoare. Pe curând!

AHC: La revedere, Elise!

Ivermectina ca tratament terapeutic pentru infecția cu SARS-CoV-2

Actuala pandemie SARS-CoV-2 a eclipsat epidemia de gripă porcină în ceea ce privește numărul de infecții (în prezent> 70 milioane) și decese (> 1,6 milioane, cu> 310.000 dintre acestea doar în SUA) la nivel mondial. Căutarea antiviralelor prin reutilizarea medicamentelor existente s-a dovedit provocatoare (de exemplu, a se vedea Ref. [ ^42 , 43 ]), un aspect important al reutilizării fiind nevoia percepută de a atinge niveluri terapeutice în plămâni. Modelarea farmacocinetică publicată, bazată atât pe nivelurile de ivermectină realizabile în serul uman din dozarea standard a tratamentului parazitar, cât și pe experimente robuste pe animale mari, unde pot fi măsurate nivelurile pulmonare de ivermectină, indică faptul că concentrațiile de ivermectină de 10 ori mai mari decât c. 2,5 μM EC ₅₀ indicat prin in vitro experimente (tabel 2) sunt probabil realizabile în plămâni în cazul SARS-CoV-2 [ ³⁹ ]; modelarea bazată pe diferite ipoteze prezice valori mai mici, dar evidențiază stabilitatea pe termen lung a ivermectinei în plămâni (timp de peste 30 de zile) pe baza datelor de la animale [ ⁴⁰ ]. De asemenea, trebuie remarcat faptul că au fost descrise formulări lichide pentru administrarea intravenoasă a ivermectinei cu acțiune îndelungată, administrarea de aerosoli, de asemenea, în curs de dezvoltare, pentru a permite administrarea ivermectinei să atingă concentrații chiar mai mari pentru a aborda SARS-CoV-2, în timp ce utilizarea ivermectinei în combinația cu alți agenți poate spori eficacitatea la doze mai mici.

Ivermectina ca tratament pentru SARS-CoV-2 la om a fost deja aprobată în mai multe state și țări, inclusiv Republica Peru [ ⁴⁴ ] și regiunea Beni de nord-est a Boliviei [ ⁴⁵ ]

. Important, aproape 70 de studii din întreaga lume testează în prezent beneficiul clinic al ivermectinei pentru tratarea sau prevenirea SARS-CoV-2 (veziTabelul 3); acestea includ variații ale regimurilor de dozare, terapii combinate (rezultate preliminare pentru NCT04523831 înTabelul 3, # 45) [ ^46 , 47 ] și protocoale profilactice. 

În ceea ce privește acesta din urmă, rezultatele preliminare ale studiului recent finalizat NCT04422561 (Tabelul 3, # 22 și nota de subsol), examinând contactele apropiate familiale asimptomatice ale pacienților cu COVID confirmate, relevă faptul că două doze de ivermectină la 72 h diferă doar 7,4% din 203 subiecți care raportează simptome ale infecției cu SARS-CoV-2, în contrast puternic cu controlul netratat subiecți, dintre care 58,4% au raportat simptome, subliniind potențialul ivermectinei ca profilactic.

Rezultatele studiilor retrospective / observaționale [ ^{[48] , [49] , [50] , [51] , [52]}] sunt, de asemenea, conforme cu beneficiul clinic. Spitalul Medical College Mymensingh (Bangladesh) a raportat că niciunul dintre 115 subiecți cărora li s-a administrat o doză unică de 12 mg de ivermectină nu a dezvoltat pneumonie / complicații cardiovasculare, comparativ cu 9,8% (pneumonie) și 1,5% (accident vascular cerebral ischemic) la 133 de subiecți martori [ ^49].].

În plus, semnificativ mai puțini pacienți din grupul cu ivermectină au dezvoltat suferință respiratorie (2,6 față de 15,8%) sau au necesitat oxigen (9,6 față de 45,9%), antibiotice (15,7 față de 60,2%) sau tratament de terapie intensivă (0,09 față de 8,3%). Pacienții tratați cu Ivermectină au devenit negativi cu SARS-CoV-2 semnificativ mai repede (mediană 4 comparativ cu 15 zile), au avut spitalizări semnificativ mai scurte (mediană 9 față de 15 zile) și mortalitate semnificativ mai mică (0,9 vs 6,8%).

Deși au fost utilizate combinații de terapii, rezultatele unui studiu de cohortă cu 196 de pacienți (ICON – Ivermectin în COvid Nineteen – studiu) la Centrul Medical Broward Health (Florida, SUA) [ ^50]] indică o reducere semnificativă a mortalității (13,3%) la subiecții cărora li se administrează 0,2 mg / kg ivermectină (a doua doză opțională 8 zile mai târziu), comparativ cu 24,5% mortalitate la cei care nu primesc ivermectină, cu diferențe mai semnificative la pacienții cu afectare pulmonară severă (rate de mortalitate) de 38,8 versus 80,7%). 

Deși aceste rezultate timpurii sunt în concordanță cu eficacitatea, este clar că doar rezultatele studiilor clinice randomizate de mari dimensiuni (Tabelul 3) va stabili definitiv utilitatea ivermectinei pentru tratarea sau prevenirea infecției cu SARS-CoV-2. Este de sperat că rezultatele acestor studii vor apărea în următoarele câteva luni pentru a documenta acreditările ivermectinei sau altfel ca un tratament terapeutic viabil pentru infecția cu COVID-19 și potențial infectarea cu mulți alți viruși.

extras din

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7577703

Efectul Arbidol (Umifenovir) asupra COVID-19: un studiu controlat randomizat

Marzieh Nojomi ¹,  Zeynab Yassin ²,  Hossein Keyvani ³,  Mahin Jamshidi Makiani ⁴,  Maryam Roham ⁴,  Azadeh Laali ⁵,  Nasir Dehghan ⁶,  Mehrnaz Navaei ⁷,  Mitra Ranjbar ⁸Afilieri extinde

• PMID: 33317461
• PMCID: PMC7734453
• DOI: 10.1186 / s12879-020-05698-w

Articol PMC gratuit

Abstract

Context: Tratamentul pacienților cu COVID-19 a inclus îngrijire de susținere de ameliorare a simptomelor a bolii. Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu a recomandat niciun tratament eficient pentru COVID-19, există unele rapoarte despre utilizarea medicamentelor antivirale. Scopul acestui studiu este de a determina efectul Arbidol (ARB) asupra bolii COVID-19.

Metode: Folosind un studiu controlat randomizat, deschis, am examinat eficacitatea ARB la pacienții cu COVID-19 într-un spital didactic. O sută de pacienți eligibili cu diagnostic de COVID-19 au fost recrutați în studiu și repartizați aleatoriu în două grupuri fie de hidroxiclorochină urmată de KALETRA (Lopinavir / ritonavir), fie de hidroxiclorochină urmată de ARB. Rezultatul principal a fost durata spitalizării și îmbunătățirea clinică la 7 zile după internare. Criteriile de îmbunătățire au fost ameliorarea tusei, dispneei și febrei. Timpul până la ameliorarea febrei a fost, de asemenea, evaluat pentru cele două grupuri. Fără abandon, 100 de pacienți au fost incluși în studiu pentru analiza finală la un nivel de semnificație de 0,05.

Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 56,6 (17,8) ani și 56,2 (14,8) ani în grupurile ARB și, respectiv, KALETRA. Majoritatea pacienților erau bărbați din cele două grupuri (66 și 54%). Durata spitalizării în grupul ARB a fost semnificativ mai mică decât brațul KALETRA (7,2 față de 9,6 zile; P = 0,02). Timpul până la apariția febrei a fost aproape similar în cele două grupuri (2,7 față de 3,1 zile în brațele ARB și, respectiv, KALETRA). Rata de saturație a oxigenului periferic a fost semnificativ diferită după 7 zile de admitere în două grupuri (94% față de 92% în grupurile ARB și respectiv KALETRA) (P = 0,02). Pe baza analizei de regresie liniară multiplă, IHD, nivelul Na și saturația de oxigen la momentul internării și tipul terapiei au fost variabilele ajustate independente care au determinat durata spitalizării la pacienții cu COVID-19.

Concluzie: Descoperirile noastre au arătat că Arbidol, în comparație cu KALETRA, contribuie semnificativ la îmbunătățiri clinice și de laborator, inclusiv saturația periferică a oxigenului, necesitând internări în UCI, durata spitalizării, implicări CT toracice, WBC și ESR. Vă sugerăm studii suplimentare asupra ARB împotriva COVID-19 utilizând dimensiuni mai mari ale eșantionului și design multicentric.

Înregistrare proces: IRCT20180725040596N2 pe 18 aprilie 2020.

Cuvinte cheie: Arbidol; COVID-19; Virusul corona; Eficacitate.

Declarație privind conflictul de interese

Autorii declară că nu au „interese concurente”.

Cifre

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33317461/

cum dobandim imunitate la covid19 ? imunitate celulara VS imunitate cu anticorpi; tipuri de vaccinuri si eficienta acestora in timp

Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae: Vaccinarea anti Covid-19 – între optimism și reticență. Adevărul vă va face liberi!

Vasile Astărăstoae, Art-Emis.ro: În aceste zile, agenda publică, paradoxal, nu esta acoperită de campania electorală, ci de problema vaccinului anti-Covid. Anunțul făcut de trei firme, privind punerea pe piață, probabil, în decembrie, a unui vaccin a împărțit lumea între optimism exagerat și reticență. Optimismul este manifestat mai ales de cei care au gestionat pandemia, adică de clasa politică. Este și normal, deoarece s-a constatat că lumea traumatizată de mesajele apocaliptice și confruntată cu efectele unei crize medicale și social-economice a devenit tot mai refractară la măsurile (ineficiente) introduse. Era momentul să se transmită și un mesaj optimism. Cu ochii pe sondajele de opinie, politicienii s-au repezit să îmbrățișeze teza că avem un vaccin eficient și că apare „o luminiță în depărtare”. Același optimism debordant l-am văzut și la o serie de medici, trompete pe sticla televizoarelor, care, după ce ne-au prezentat o imagine înfiorătoare a pandemiei, acum propovăduiesc vaccinul ca un panaceu pentru Covid-19, deși nu știu nimic despre el.

Cu toate acestea, o asemenea viziune nu este împărtășită de un număr important de persoane. O parte a medicilor și a populației este reticentă și, mai mult, nu dorește să se vaccineze. În discuții avute într-un un grup multinațional (pe zoom), din care fac parte și persoane cu expertiză în domeniul cercetării farmaceutice (de exemplu, un profesor la o facultate de farmacie din Elveția, care lucrează în cercetare de 35 de ani la o mare companie farmaceutică), am încercat să vedem de ce există această reticență.

Sintetizând, iată câteva elemente:

– Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experiență si expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta ridică un semn de întrebare.

– În afara unor comunicate vagi, rezultatele nu au fost supuse analizei în lumea științifică. Ni se comunică că este o nouă tehnologie de biologie moleculară, utilizată pentru prima oară în domeniul producerii vaccinului, dar nu ni se comunică efectele secundare, indicațiile/contraindicațiile, iar eficiența vaccinului a crescut de la o zi la alta precum aluatul la dospit (în decurs de o săptămână de la 85% la 95%).

– În producerea unui vaccin, există anumite faze,care au un anumit interval de timp și un anumit număr de voluntari pe care se testează. Aceste faze, în primul rând, evaluează toxicitatea, apoi, dozele terapeutice și în final, eficiența și efectele secundare. Calculând la minimum, apare imposibil ca să fie parcurse toate fazele într-un interval de 8-9 luni. Este adevărat că, într-un comunicat, firma „Pfizer” a anunțat că faza 2 și faza 3 s-au desfășurat concomitent, dar acest lucru nu este recomandat, mai ales la un vaccin nou.

– Deoarece este o tehnologie nouă, studiul clinic este un studiu de cercetare pe subiecți umani și trebuie să îndeplinească anumite cerințe științifice și etice, ceea ce crește timpul de elaborare a concluziilor.

– Este singurul vaccin la care temperatura de păstrare este între -78ºC și -80ºC.. S-a comunicat că, dacă nu este păstrat la o asemenea temperatură, vaccinul se inactivează. Nu s-a spus ce se întâmplă dacă un vaccin inactivat este injectat unei persoane. Dacă nu ar avea niciun efect, ar fi doar o problemă de eficiență. Dar s-ar putea ca, dată fiind tehnologia genetică utilizată cu A.R.N.-pur, vaccinul inactivat să producă efecte secundare importante. Nu știm dacă acest lucru a fost studiat.

În lume, există patru mari corporații, care au obiect de activitate exclusiv producerea de vaccin. Din momentul aparției pandemiei, acele corporații (cu un personal cu vastă expertiză și experiență în domeniu) au anunțat că lucrează la un vaccin. Până-n prezent, nu au anunțat punerea pe piață a unui vaccin anti-Covid. Lucrul acesta ține de credibilitate și încredere: dacă aceste firme ar pune pe piață un vaccin insuficient studiat și acesta s-ar dovedi ineficient sau cu efecte secundare majore, ar intra rapid în faliment. Pentru „Pfizer” sau „AstraZeneca” nu există acest risc. Dacă ar da faliment divizia nou înființată de vaccinuri, ele vor rămâne pe piață prin celelalte produse medicamentoase pe care le comercializează. Un lucru, care atrage atenția asupra eticii, este faptul că în momentul în care „Pfizer” a anunțat noul vaccin și acțiunile la bursă au crescut la un nivel record, „CEO-ul Pfizer” și-a vândut acțiunile. (Citește mai mult: Art-Emis.ro)

Studiile clinice demonstrează că vitamina D combate COVID-19 în spitale

Către: Persoană care lucrează într-un spital
Subiect: Studiile clinice demonstrează că vitamina D combate COVID-19 în spitale

Până acum au fost publicate 3 studii clinice de mare succes (31 de studii în curs)

1. COVID-19 a fost învins de calcifediol de vitamina D în Spania – pilot RCT 29 august 2020
   • studiul a folosit o formă cu acțiune mai rapidă la vitaminei D, care este disponibilă numai pe bază de rețetă
2. COVID-19 a învins de 3 ori mai repede cu 420.000 UI nanoemulsie vitamina D – RCT 12 noiembrie 2020 – furnizorul nu este declarat
   • Formele de nanoemulsie ale vitaminei D pot acționa mai repede decât calcifediolul (de mai sus) dacă sunt înghițite în gură (ajung direct în sânge, nu sunt întârziate de intestin)
   • 20+ furnizori de emulsie de vitamina D pe Amazon   Nutrasal Micro D3 1 linguriță = 200.000 UI
   • dar nu (încă) disponibil prin farmacii sau furnizori medicali
3. De 2 ori mai puține decese COVID-19 observate cu 300.000 UI de vitamina D
   • Doza zilnică de vitamina D este foarte importantă

Un studiu care a oferit vitamina D prea târziu (10 zile după infecție) a constatat că nu a ajutat (și nici nu a făcut rău)

• COVID-19 sever nu este combătut de vitamina D atunci când este administrat prea târziu – RCT 18 noiembrie 2020

4 meta-analize ale multor observații, cum ar fi de 1,8 ori mai susceptibile de a muri de COVID-19 dacă este scăzută vitamina D și 2 recenzii

În plus, 35 de studii observaționale au descoperit că un nivel vitamina D mai mare este asociată cu mai puțin COVID-19

• Exemplu: India    China    Spania    Franța    Turcia    Iran
• Prezentări generale ale observațiilor au fost publicate 31    oct. 15   oct. 27 oct
• Practic nu există COVID-19 în țările cu> 30 ng de vitamina D
• Vitamina D a eliminat ICU COVID-19 în spitalul din Dubai din iunie – 26 septembrie 2020 300.000 UI inițial

Spitalele ar putea încerca să ofere 200.000 UI de vitamina D celor infectate cu COVID-19
     cât mai curând posibil: după testul pozitiv sau la internare

• Studiile anterioare de vitamina D au descoperit că
  • Persoanele cu risc crescut de vitamina D scăzută la nevoie de aproximativ 1,5 ori mai mult
  • Obezii au nevoie de cel puțin 2 ori mai multa

Vitamina D poate fi obținută la farmacii atât în ​​interior, cât și în afara spitalului.
Vitamina D vine de obicei în 5.000 UI capsule (va avea nevoie de 40 de capsule)

50.000 de capsule UI pot fi obținute de majoritatea furnizorilor medicali sau Amazon

• Există peste 20 de furnizori din SUA Amazon de 50.000 UI: exemple:
• Bio-Tech este alegerea Amazon și preferată de VitaminDWiki
• Nivagen – cu 4 capsule într-un blister care poate fi administrat pacienților

Nu s-au observat probleme în studii COVID-19, dar în cazuri rare nu trebuie folosite vitamina D

• Unele medicamente scad sau cresc potența atunci când se adaugă vitamina D
• Dar vitamina D îmbunătățește, în general, eficacitatea medicamentelor, reducând în același timp efectele adverse ale acestora – ianuarie 2020

Vitamina D este, de asemenea, excelentă pentru personal și pacienți ambulatori – reducere de 2 ori a infecției cu COVID-19

• 50.000 UI zilnic timp de o săptămână, urmat de 50.000 UI la fiecare două săptămâni funcționează bine pentru adulții sănătoși, cu greutate normală
• A se vedea o pastilă la fiecare două săptămâni vă oferă toată vitamina D de care au nevoie majoritatea adulților
  • 25 de probleme de sănătate s-au dovedit prevenite / tratate cu 50.000 UI o dată la două săptămâni

Pentru mai multe informații, consultări: COVID-19 tratat cu vitamina D – studii, rapoarte, videoclipuri
Începând cu date de 9 decembrie avea:  36 de studii,  4 rezultate ale studiilor, 6 meta-analize și recenzii, 35 de observații, 18 recomandări, 35 de asociații, 81 de speculații, 30 de videoclipuri

---

Vă rugăm să trimiteți această scrisoare oamenilor pe care îi cunoașteți în spitale etc. din întreaga lume

Această scrisoare va fi actualizată săptămânal, incluzând mai multe rezultate RCT etc.

Vă rugăm să trimiteți sugestii, comentarii, formulări, actualizări de știri etc. pentru această pagină la hlahore@gmail.comVizitatorii care sunt înregistrați și autentificați pot fi anunțați despre actualizările acestor pagini făcând clic peUrmați această pagină pentru actualizări   în partea de jos a acestei pagini

---

Multe studii clinice sunt în curs de utilizare a vitaminelor D pentru a combate COVID-19

https://vitamindwiki.com/Clinical+trials+are+proving+that+Vitamin+D+fights+COVID-19+in+hospitals

Pacientul cu COVID cu sepsis recuperează „remarcabil” după megadoza de vitamina C

De reporterul medical național  Sophie Scott  și de echipa de raportare specializată  Lucy Kent  și  Loretta Florance Postat acum 4 zile, actualizat în urmă cu 3 zile

Cercetătorii Dr. Yugeesh Lankadeva și profesorul Clive May au inversat sepsisul la animalele cu o megadoză de vitamina C. (ABC News: Loretta Florance)

Un tânăr australian care era grav bolnav de COVID-19 și suferea de stadii incipiente de sepsism a recuperat remarcabil după ce i s-au administrat doze masive de vitamina C, potrivit medicilor săi.

Puncte cheie:

• Sepsisul este o cauză comună de deces la persoanele grav bolnave cu COVID-19
• Cercetătorii de la Institutul Florey au folosit megadoze de vitamina C pentru a trata sepsisul la animale
• Medicii de la Spitalul Austin au încercat tehnica pe un pacient grav bolnav, care apoi a recuperat „remarcabil”

Profesorul Rinaldo Bellomo, director de terapie intensivă la Austin Health din Melbourne, a declarat că sănătatea tânărului de 40 de ani a început să se deterioreze semnificativ de la COVID-19, bărbatul pierzând funcția renală și tensiunea arterială scăzând.

Sepsisul – o afecțiune care pune viața în pericol, care apare atunci când corpul își dăunează propriilor organe în timp ce răspunde la o infecție – începea să-și prindă corpul și timpul se scurge.

„Aveam de-a face cu cineva foarte rău. Ne-am simțit într-o situație foarte dificilă, iar viața pacientului era amenințată grav ”, a spus el.

Profesorul Bellomo știa că cercetătorii de la Institutul Florey au avut câteva descoperiri experimentale promițătoare care utilizează megadoză vitamina C pentru a trata sepsisul. Pentru cele mai recente știri despre pandemia COVID-19, citiți blogul nostru live de coronavirus.

Cu acordul familiei, medicii i-au acordat pacientului același tratament pe care cercetătorii Florey îl testaseră la animale.

Profesorul Rinaldo Bellomo spera că rezultatele promițătoare ale laboratorului cercetătorilor se vor traduce într-un rezultat bun pentru pacientul său (ABC News: Loretta Florance)

Bărbatului i s-a administrat o doză inițială de 30 de grame de ascorbat de sodiu (vitamina C) timp de 30 de minute, apoi o doză de întreținere de 30 de grame în șase ore și jumătate.

„Acesta este echivalentul a 5.000 de portocale care îi pompează prin vene”, a spus profesorul Bellomo.

Un supliment fără prescripție medicală de vitamina C este de 500 mg, ceea ce înseamnă că această megadoză a fost de 60 de ori mai mare decât doza normală și a trebuit să fie administrată în condiții de spital.

Sepsisul este o afecțiune care pune viața în pericol și apare atunci când răspunsul organismului la o infecție își dăunează propriilor organe și țesuturi. Mesajul unui supraviețuitor al sepsisului În câteva zile, Mick O’Dowd a trecut de la un tată sănătos, iubitor de sport, la un amputat cvadruplu. Aceasta este povestea sa extraordinară și avertismentul său către alții despre cum o simplă durere în gât sau chiar o mușcătură de țânțar poate deveni mortală. Citeste mai mult

Organele încep să eșueze și pacientul intră în șoc septic.

Este cea mai frecventă cauză de deces în unitățile de terapie intensivă și o cauză comună de deces pentru persoanele grav bolnave de COVID-19.

Adesea, pacienții  trebuie să aibă membrele amputate pentru a supraviețui.

Profesorul Bellomo a spus că după ce pacientul a avut megadoză de vitamina C, modificările au fost „’remarcabile”.

„Într-o perioadă scurtă de timp, am văzut o reglare îmbunătățită a tensiunii arteriale, a nivelului arterial de oxigen din sânge și a funcției renale”, a spus el.

Temperatura sa s-a îmbunătățit, de asemenea.

„Pacientul a putut fi scos de la ventilația mașinii la 12 zile după începerea tratamentului cu ascorbat de sodiu și externat din spital fără complicații 22 de zile mai târziu”, a spus el.

„Acest lucru nu poate fi adevărat”

Profesorul Clive May al Institutului Florey colaborase de mai mulți ani cu profesorul Bellomo, ținându-l la curent cu rezultatele promițătoare pe care le vedeau în laborator cu tratamentul sepsisului.

„Nu ne-a crezut. El a spus că „acest lucru nu poate fi adevărat”, a spus profesorul May.

Colegul doctor Yugeesh Lankadeva a trimis medicului de terapie intensivă videoclipuri cu ceea ce se întâmpla în laborator.

„Profesorul Bellomo s-a legănat literalmente la ușa laboratorului a doua zi … pentru că el a spus:„ Trebuie să văd asta pentru ochii mei ”, a spus el.

„Când a venit și când au văzut-o, toți au fost foarte uimiți de cât de repede sa inversat boala făcând acest tratament.”

Cercetătorii Dr. Yugeesh Lankadeva și profesorul Clive May testaseră tratamentul la animale (furnizat: Institutul Florey de Neuroștiințe și Sănătate Mentală)

Profesorul May studiază septicemia de aproape două decenii.

Cercetările sale, care tocmai a fost publicată în revista Critical Care Medicine, au arătat că administrarea de megadoză vitamina C animalelor cu sepsis ar putea inversa efectele bolii.

„Nu am văzut niciodată vreun tratament înainte ca acest lucru să poată face asta”, a spus el.

„A da această doză de vitamina C este complet revoluționar. Răspunsul a fost destul de remarcabil. ”

El a spus că funcția inimii, rinichilor, ficatului, plămânilor și creierului animalului a început să se îmbunătățească semnificativ la doar trei ore de la obținerea megadozei vitaminei.

„Dacă tratamentul funcționează la fel de bine la pacienți ca și în studiile noastre pe animale, cred că va revoluționa complet tratamentul pacienților septici în unitățile de terapie intensivă din întreaga lume”, a spus profesorul May.

Dr. Yugeesh Lankadeva, profesorul Rinaldo Bellomo și profesorul Clive May (de la stânga la dreapta) au fost încântați când tratamentul a avut succes (furnizat: Institutul Florey de neuroștiințe și sănătate mintală)

Dar a subliniat că persoanele cu COVID-19 sau orice altă boală nu ar trebui să încerce același tratament acasă.

„Nu vrem ca oamenii să iasă și să cumpere zece sticle de vitamina C și cred că le va rezolva problemele – asta ar face doar să se simtă foarte rău”.

Experții solicită prudență

În timp ce rezultatul pare promițător pentru pacientul grav bolnav din Melbourne și pentru studiile pe animale, experții au spus că studiile anterioare care utilizează doze mari de vitamina C pentru a trata sepsisul au fost amestecate.

Profesorul Simon Finfer, de la Institutul George pentru Sănătate Globală, cercetează sepsisul de mai bine de 25 de ani.

„Am văzut atât de multe tratamente care par să funcționeze în modele animale și rapoarte de caz, dar nu s-au dovedit eficiente în studii mari”, a spus el.

„Industria farmaceutică a cheltuit 10 miliarde de dolari încercând să găsească un glonț magic pentru sepsis.”

Cercetătorii folosesc soluția de ascorbat de sodiu vitamina C, care nu are aceeași aciditate ca vitamina C. obișnuită (ABC News: Loretta Florance)

Dar, de asemenea, a spus că este important să păstrăm o minte deschisă.

„Dacă ceva se dovedește util, trebuie să efectuăm studii pentru a stabili dacă există sau nu un beneficiu.”

O analiză din 2020 a dovezilor științifice publicată în Jurnalul Asociației Medicale Americane a constatat că doza mare de vitamina C administrată singură sau cu steroizi nu a oferit „un beneficiu semnificativ de supraviețuire” pentru pacienții cu sepsis sau șoc septic.

Analiza a constatat că administrarea de doze mari de vitamina C „pentru orice eventualitate” sau „ca măsură de ultimă instanță” ar putea avea consecințe negative, cum ar fi întârzierea terapiilor dovedite, cum ar fi utilizarea promptă a antibioticelor.

Un nou proces ar putea aduce răspunsuri

Profesorul Bellomo a spus că multe dintre studiile anterioare au folosit o doză mai mică de vitamina C decât cercetătorii au făcut atât în ​​studiul pe animale, cât și în Austin, la pacientul cu COVID-19.

Cantitatea de vitamina C administrată în acest studiu a fost de 50 de ori mai mare decât oricare alta încercată anterior pentru sepsis.

Medicii de la Austin Health din Melbourne au început acum un studiu controlat randomizat, oferindu-le unor pacienți cu șoc septic o megadoză de vitamina C și unii un placebo.

Probele de sânge vor fi colectate pentru a evalua răspunsul imun al pacienților.

Cercetătorii Dr. Yugeesh Lankadeva și rezultatele de laborator ale profesorului Clive May au dat dovadă de o mare promisiune (furnizat: Institutul Florey pentru Neuroștiințe și Sănătate Mentală)

Cercetătorul dr. Yugeesh Lankadeva a declarat că studiul va contribui la stabilirea „dozei și tratamentului optim” care ar putea fi utilizate de medicii de terapie intensivă în tratarea sepsisului ca „opțiune potențială de salvare a vieții pentru pacienții cu insuficiență multi-organică”.

În ceea ce îl privește pe bărbatul din Melbourne, care a reușit să iasă din spital după tratamentul experimental, medicul său, profesorul Bellomo, a spus că este un stimulent pentru a continua să testeze această abordare.

„Am fost încurajați, desigur”, a spus el.

„Acest lucru ne-a oferit muniții suplimentare pentru a investiga această intervenție, pentru a înțelege care ar putea fi mecanismele și gradul de realizare care ar putea proveni din aceasta.”

În timp ce Australia face bine COVID-19 sub control, el a spus că medicii din întreaga lume au fost deja în contact pentru a afla mai multe despre tratamentul cu megadoză.

https://www.abc.net.au/news/2020-12-03/mega-dose-of-vitamin-c-treats-sepsis-florey-institute-austin/12939202