Rezultatele căutări pentru: EPA

Mitropolitul Neofit de MORFOU marturiseste legat de VACCINUL “ANTI-COVID” si indeamna la rugaciune intetita ca FORTAREATA DE REZISTENTA “in fata raului pe care il planuiesc lucifericii Noii Ordini Mondiale”: “Vin momente foarte grele pentru umanitate. Sa facem lucruri concrete, sa nu fim doar vorbe si predici”

Predica Mitropolitului Neofit de Morfou la Sfanta Liturghie in cinstea sarbatorii Sfantului Apostol Tihic (8.12.2020):

Credinta Apostolica

– traducere de E.P. pentru Cuvântul Ortodox –

„Sa aveti ani binecuvantati si sa continuati sa va rugati si sa ziceti: „Da-mi, Hristoase, credinta si rabdarea sfintilor!”

Din ce se pare si din ce vedeti si voi, am ajuns in anii marii rabdari si ai marii credinte, a credintei sfintilor. Caci vom avea nevoie de rabdarea sfintilor si de credinta sfintilor, cea ortodoxa. Chiar oamenii care ar trebui sa pazeasca credinta ortodoxa nu fac acest lucru dupa cum se cuvine, ci, dimpotriva, o dilueaza – fapt extrem, extrem de periculos. De ce este acest fapt periculos? Pentru ca viata pe care o are fiecare o va trai asa cum ii ingaduie constiinta sa si circumstantele. Dar, in functie de credinta pe care o avem, va depinde si slava de care ne vom invrednici in Viata Vesnica.

Uitati-va la apostolul Tihic, un om tanar, foarte educat, plin de stiinta, ar fi putut si el sa aiba o viata de cinste ca om al legii, ca medic. Si toti apostolii care aveau anumiti talanti, precum Apostolul si Evanghelistul Luca, Apostolul Pavel – nu erau toti pescari, unii dintre ei aveau o vasta cultura si educatie, si erau foarte talentati, si aveau posibilitati lumesti sa faca cariera, ca sa ma exprim intr-un fel contemporan, si totusi, pentru dragostea lui Hristos, pentru Adevarul Evangheliei, si-au dedicat viata pentru a face din Sfanta Evanghelie o lucrare concreta. Exemplul lor, cuvantul lor, epistolele lor – pentru cei care au scris – pana astazi ne sunt noua sprijin si indrumare, de 20 de secole. Generatiile vin si trec, iar lucrarea Sfintilor Apostoli este nemicsorata si este temelia credintei noastre. De aceea si Biserica noastra se numesteApostoleasca, iar credinta noastra se numesteapostolica.

Asadar, daca pierdem aceasta credinta sau daca o diluam, este in pericol mantuirea noastra. Este in pericol Viata Vesnica si slava vesnica a sufletului si a trupului nostru. De aceea, trebuie sa fim foarte sensibili si atenti la cum ne vom apropia de Mila lui Dumnezeu in viata noastra si de cum vom marturisi credinta si adevarul Evangheliei. Aplicarea Evangheliei in viata noastra este cel mai bun “pasaport” pentru a ajunge in Viata Vesnica. Aceasta este Viata pe care si-au dorit-o si de care se bucura Sfintii Apostoli. Si noi putem sa fim impreuna locuitori cu acestia in Slava cea Vesnica, in Viata Vesnica. Epoca noastra ne da multe ocazii pentru a ajunge acolo, multe ocazii. Daca vom marturisi pe Hristos Cel Rastignit, Inviat si Care iarasi va sa vina cu slava. Daca Il impartasim pe Hristos copiilor nostri, nepotilor nostri. In primul rand prin exemplul nostru, si apoi, in functie de educatia fiecaruia si credinta fiecaruia, dupa cum poate. Dar si in zilele noastre trebuie sa ne straduim sa ridicam bastioane ale credintei, castre de rezistenta.

Vin momente foarte grele pentru umanitate, se pare ca cele grele de-abia acum incep. Cand se va termina, in mai, peripetia coronavirusului vor veni alte peripetii. Mult mai mari ca aceasta. Asadar, vom avea nevoie de mai multa rabdare si mai multa credinta. Acum suntem in etapa de antrenament si examene. Vor trece aceste examene si vor veni altele mai grele. De aceea, va rog, am spus si in alte parti, in fiecare sat preotul sa gaseasca 10 oameni rugatori. Daca gaseste mai multi, cu atat mai bine. Sa dati fiecaruia din cei 10 sa citeasca in fiecare zi, la orice ora pot, doua catisme din Psaltirea lui David (…) La sfarsit, vom pomeni si nume de vii si adormiti, pe cei care ne iubesc si cei care ne urasc, pe cei care ne slujesc si cei care ne fac rau, pe oamenii aflati in durere. Sunt foarte multi oameni care au nevoie sa fie pomeniti.Acesta este cel mai bun mod despre care m-a luminat Dumnezeu si am primit si sfatuire de la oameni luminati, ca sa putem sa ridicam bastioane ale credintei in orice loc si vreme. Sa facem lucruri concrete, sa nu fim doar vorbe si predici. Dupa cum vedeti, se inrautateste situatia, vremurile. Crestinii ce fac? Sunt in stare doar sa isi puna masti ca sa fie protejati de acestea? La urmatoarea boala nu vom putea sa ne protejam cu masti, si nici cu vaccinuri. Ce vom face?

Vaccinurile se vor dovedi foarte periculoase pentru om. Asa cum avem alimente modificate genetic, vom avea, incet-incet, si oameni modificati.

Asadar, crestinii trebuie sa le faca pe cele grele. Crestinii sunt pentru cele grele. Pentru cele usoare sunt ateii care cred ca pot sa schimbe lumea, dar in fapt nu pot sa se schimbe nici pe ei insisi. Crestin este acela care se poate schimba, se poate transforma, sa se sfinteasca. Noi, ierarhii, avem raspundere mare. Daca nu putem sa ii influentam pe cei multi, putem sa ajutam prin intermediul celor putini. Dumnezeu Isi face lucrarea Sa si cu putini.Acolo unde sunt doi sau trei in Numele Meu, Eu sunt in mijlocul lor”. Zece oameni are Galata. Unul este cel de langa mine, si nu o zic in gluma. Slava Domnului! Acestia zece nu vor vorbi despre lucrarea lor. Sa nu stie stanga ce face dreapta. In ascuns sa se faca aceasta lucrare. Acestia zece vor cladi castrul Galatei, al Ohiaronului, al Kagianei, al Kakopetriasului, unitatea credintei.

Unitate inseamna in primul rand impartasire comuna cu Sfanta Impartasanie, comuniunea dintre noi si comuniune intru rugaciune, unitate de credinta. Sa gasiti zece oameni si sa impartiti fiecaruia: unul va citi prima si a doua catisma, altul a treia si a patra si asa mai departe. Timp de o luna sa citeasca aceeasi catisma. In luna urmatoare sa schimbati catismele. In acest fel, veti deveni intelegatori ai sensurilor si ai pocaintei pe care le ascunde Psaltirea. In Psaltire, profetul David L-a ascuns pe Hristos, cu 800 de ani inainte de intruparea Sa. Sa Il descoperim si noi in Psaltire. Zicea Sfantul Paisie: Vreti o artilerie grea cu care sa loviti pe diavol si pacatul din voi? Cititi zilnic din Psaltire. (…) Noi nu suntem Paisie, nici Iacov. Totusi, suntem crestini ortodocsi si ne impartasimi cu Sangele si Trupul Domnului spre iertarea pacatelor si Viata de Veci. De aceea, va rog, daca vrem sa ii ajutam pe copiii nostri, pe nepotii nostri, daca ne dorim sa ajutam lumea sa aiba putere de rezistenta in fata raului pe care il planuiesc lucifericii Noii Ordini Mondiale, sa construim aceasta fortareata, acest castru al rezistentei duhovnicesti prin citirea Psaltirii.Daca se gasesc mai multi oameni, cu atat mai bine va fi. Aceasta este o ascultare pe care vi-o dau, nu este grea si este o lucrare ce va ajuta tot neamul crestinesc, care, in zilele noastre, se afla in pericol. Vedeti ca toate atacurile sunt acum impotriva sanatatii oamenilor. Vor urma si alte atacuri care vor viza alte aspecte. Si toate atacurile sunt in preajma sarbatorilor.

Patra nu a putut sa il serbeze pe Apostolul Andrei din cauza carantinei. A fost in biserica doar un episcop, cu un preot si un diacon si au tinut Liturghia fara credinciosi. Pe cine? Chiar pe Sfantul Apostol Andrei!!

Inainte, de ziua Sfantului Dimitrie au facut Liturghie, au fost multi ierarhi, dar s-au temut sa il scoata pe Sfant din Biserica pentru a face procesiune. S-a aratat Sfantul si a spus: daca m-ar fi scos pe usa, doar de la mirul care ar fi curs, boala ar fi disparut. Dar toti s-au speriat. Si arhierei, si preoti, si popor. Si nu doar ca s-au speriat, dar au si zis unii ca s-au imbolnavit din cauza Liturghiei. Cat de mult s-a ranit atunci Sfantul Dimitrie!

Apoi a venit sarbatoarea Sfantului Nicolae. Oriunde este o biserica a Sfantului, a fost inchisa.

In cateva zile urmeaza Sfantul Spiridon. L-au inchis pe Sfantul Spiridon in Kerkira, acest Sfant care de doua ori a salvat Kerkira de ciuma si de foamete. Acum nu ar fi putut face la fel? Si bunul ierarh al Kerkirei, Nectarie, a anuntat oficial ca Mitropolia sa este sub prigoana si a cerut sa bata clopotele a jale, de cinci ori in fiecare zi, timp de o saptamana. Eu i-as zice sa mearga sa slujeasca si sa il bage si in inchisoare apoi. Si sa il scoata pe Sfantul in procesiune si sa indrazneasca sa ridice mana asupra Sfantului Spiridon!

Intelegeti de ce va vorbesc despre credinta? Credinta noastra trebuie sa fie activa, lucratoare. A venit clipa in care Hristos cere dovezi ale credintei noastre,deoarece pregateste noul echipaj al Bisericii Sale, noii ierarhi, noii preoti, noii credinciosi. Acum toti dam examene, sa se vada care ne vom gasi in noul echipaj. Cei care vor pleca, vor fi judecati de Dumnezeu daca vor intra in echipajul din Viata de Sus. Cei care vor ramane, daca vor fi in echipajul Bisericii de pe pamant. Si sus e viata, si jos e viata. Oriunde vom merge, nu avem de ales, si cei din iad au viata, dar cum e acea viata! Nu va amagiti, moartea dureaza doar 2 secunde. Dupa moarte, urmeaza viata vesnica.  De aceea, sa ne gandim bine ce vom face acum.

In ceea ce priveste vaccinul, va spun, [Mitropolitul de] Morfou nu va accepta sa il primeasca. Voi, ce veti face, sa va lumineze Dumnezeu. Eu nu voi deveni produs modificat al Noii Ordini Mondiale, cum sunt acele rosii pe care le luam de la supermarket si nu au nici un gust. Asa va deveni omenirea. Fara gust si fara miros. Eu vreau sa am „gust”. Sa ma vada lumea si sa spuna: aceste este Ierarhul de Morfou are acest „gust”. (…) Acesta este psaltul Galatei, vocea sa are acest gust. Fiecare are un gust aparte. Noua Ordine Mondiala nu vrea sa avem gust, nu vrea sa avem aroma, sa avem frumusete, bucurie, sa ni-L dorim pe Hristos. El ne da har si bucurie.

Sa aveti in vedere acestea si vom ramane in comuniune. Nu va vom lasa singuri. Si sa aveti in vedere ceva frumos ce mi-a spus un om sfant: ca aceasta boala va pleca asa cum a venit, dintr-odata, dar vom avea alte incercari. Le vom trece si pe acestea si, in Razboiul Mondial care va veni, se vor distruge Europa, America si Turcia; ce va ramane si cine vor ramane vor trai epoca sfintei lucrari de apostolat ortodox in toata lumea. De aceea v-am spus ca prin aceste examene Isi pregateste Hristos acum noul Sau echipaj. Cei care sunt fricosi, de ceea ce se tem, aceea vor pati. Cine nu se teme, fie le va darui Domnul frica de Dumnezeu si ii va face marturisitori, fie daca sunt fara de Dumnezeu, ii va lua de pe pamant. Ce sa le faca? Va fi nevoie de cei putini dar care vor aduce folos. Nu multi, fara de nici un folos. Dumnezeu sa ne invredniceasca sa ne gasim si noi in echipajul Sau, sa ne daruiasca bucuria vesnica sa slujim impreuna cu El, si cu Sfantul Tihic care serbeaza azi. (…)

Acum un an am primit vestea ca a adormit in Domnul un Sfant contemporan noua, Parintele Cuvios Efrem, ucenic al Sfantului Iosif Isihastul, pe care l-a dus Duhul Sfant in America, pe stadionul satanei, si acolo a ridicat 20 de manastiri. A adormit anul trecut si a profetit multe, multe din cele ce va spun. Acesta a spus ca cauza multor cutremure si boli, si a marelui razboi ce vine sunt avorturile nemarturisite si multele anomalii care se petrec in cadrul si in afara casatoriei. (…) Acesta a zis ca ierarhii trebuie sa vorbeasca despre ce au vazut oamenii lui Dumnezeu ca va veni,macar sa se pocaiasca putini si sa vina raul mai mic.Tot acesta spus ca marile evenimente vor incepe imediat dupa moartea lui si nu se vor opri pana va veni pacea lui Hristos. Vedeti ce se intampla de anul trecut, din ianuarie. Si va continua pana se va curati toata lumea, graul se va strange cu graul, iar neghina cu neghina. Dumnezeu sa ne invredniceasca sa fim grau curat, parte a prescurii care se daruieste in Sfinta Liturghie!

Sa fiti binecuvantati

Relațiile la nivel de țară ale aportului uman de alimente de origine animală și vegetală și băuturi alcoolice cu cancerul și speranta de viață

Abstract

Context: Cantitatea, calitatea și tipul (de exemplu, animale și legume) de alimente umane au fost corelate cu sănătatea umană, deși cu unele rezultate contradictorii sau neutre. Ne-am propus să facem lumină asupra acestei asociații prin utilizarea datelor integrate la nivel de țară.

Metode: Am corelat compozițiile elementare (azot (N) și fosfor (P)) și stoichiometriile (raporturile N: P), trăsăturile moleculare (proteine) și energetice (kilocalorii) ale alimentelor de origine animală (terestră sau acvatică) și vegetale și băuturi alcoolice cu prevalență de cancer și mortalitate și speranță de viață (LE) la naștere la nivel de țară. Am folosit bazele de date oficiale ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), SUA Departamentul Agriculturii, Departamentul Sănătății din SUA și Eurobarometru, luând în considerare, de asemenea, alte variabile posibil implicate, cum ar fi venitul, vârsta medie sau indicele de dezvoltare umană din fiecare țară. Rezultate: Aporturile pe cap de locuitor de N, P, proteine ​​și aportul total de la animale terestre și, în special, de alcool au fost asociate semnificativ și pozitiv cu prevalența și mortalitatea din cancerele totale, de colon, plămâni, sân și prostată. În contrast, aporturile ridicate pe cap de locuitor de N, P, N: P vegetale, proteine ​​și aportul total de plante au prezentat relații negative cu prevalența și mortalitatea cancerului. Cu toate acestea, un LE ridicat la naștere, în special în țările subdezvoltate, a fost mai puternic corelat cu un aport mai mare de alimente, independent de originea animală sau vegetală, decât cu alte variabileprecum venitul mai mare sau indicele dezvoltării umane.

Concluzii: Astfel, analizele noastre au dat patru concluzii în general consistente.

În primul rând, aportul excesiv de hrană din animale terestre, în special nivelurile de proteine, N și P, este asociat cu o prevalență mai mare a cancerului, în timp ce aportul echivalent din legume este asociat cu o prevalență mai mică.

În al doilea rând, nu s-a găsit nicio relație consistentă pentru raportul N: P alimentar și prevalența cancerului. În al treilea rând, consumul de băuturi alcoolice se corelează cu prevalența și mortalitatea prin neoplasme maligne.

În al patrulea rând, în țările subdezvoltate, reducerea foametei are un impact pozitiv mai mare asupra sănătății și LE decât o dietă mai sănătoasă.

1. Introducere

Dieta umană, aportul și proporțiile de alimente din diferite surse au fost întotdeauna asociate cu sănătatea umană [ 1 , 2 ]. Mai multe studii epidemiologice din ultimii 20-30 de ani care au urmat cohortelor și au analizat bazele de date ale spitalelor au investigat asocierea sursei de hrană (animale sau legume, tipuri distincte de carne sau metode de gătit) și a constituenților moleculari (de exemplu, proteine ​​și grăsimi) cu riscurile diferitelor tipuri de cancer (de exemplu, [ 3 , 4 , 5]). Rezultatele acestor studii nu sunt întotdeauna consistente, împiedicând concluziile definitive și demonstrând necesitatea unor analize mai profunde a datelor din studii epidemiologice în care relațiile dintre diferite surse de dietă și riscurile de cancer pot fi slabe și / sau confundate cu alte variabile însoțitoare [ 6 , 7 , 8 ]. Cu toate acestea, există un consens cu privire la faptul că mai multe tipuri de alimente sunt asociate cu mai multe tipuri de cancer. Dintre tipurile de alimente, cele mai frecvent citate de organismele internaționale privind evaluarea riscului de cancer, cum ar fi Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului [ 9 , 10 ], includ băuturi alcoolice, cafea, ceai, carne și carne roșie.

Majoritatea studiilor au detectat legături semnificative între diferite diete și unele tipuri de cancer ([ 3 , 4 , 5 , 11 , 12 ], printre altele). De exemplu, majoritatea studiilor au descoperit o legătură pozitivă între aportul ridicat de hrană din animale și cancer colon și colorectal [ 3 , 4 , 13 ], prostata [ 14 ], vezica urinară [ 11 ], sânul [ 15 , 16 ] și cap / gât [ 12] Riscul asociat pentru carne este chiar mai mare atunci când carnea a fost gătită la temperaturi ridicate, deoarece gătitul cărnii la temperaturi ridicate poate genera agenți cancerigeni, cum ar fi aminele heterociclice14 , 17 ]. Aceste legături ale cancerului cu alimentele de origine animală sunt deosebit de puternice pentru carnea procesată3 ]. Această asociere puternică cu carnea procesată a fost atribuită substanțelor precum nitriții adăugați în timpul procesării industriale17 ]. Unele studii epidemiologice au fost susținute de studii de laborator care leagă efectul agenților cancerigeni de concentrațiile acestora în carnea roșie, cum ar fi formele libere și legate de glicozide ale acidului sialic non-uman și ale acidului N-glicolilneuraminic [ 18].]. Cu toate acestea, unele studii nu au găsit relații între alimentele de origine animală și alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul ovarian (de exemplu, Schulz și colab., 2007 [ 19 ]). Alte rapoarte au descoperit o asociere pozitivă între aportul de ouă și cancerul de sân la femeile cu vârsta peste 55 de ani [ 20 ] și între aportul total de proteine ​​(indiferent de sursă) și riscul de cancer de prostată21 ]. Relația dintre consumul de animale acvatice și riscul de cancer este mai puțin clară. Unele studii au observat un risc redus de reapariție a cancerului de prostată dacă aportul de carne roșie a fost cel puțin parțial substituit cu pește sau păsări de curte4]]. Unele studii, totuși, nu au găsit relații între nivelul de aport al animalelor marine și unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerele de cap / gât (de exemplu, Perloy și colab., 2017 [ 12 ]).

Dimpotrivă, un aport mai mare de legume proaspete, neprelucrate a fost frecvent asociat cu riscuri mai scăzute ale unor tipuri de cancer precum cancerul de sân [ 15 , 22 ] și colorectal [ 23 , 24 ] și, în general, de tipul de cancer al tractului digestiv [ 25 ]. Unele studii in vitro au constatat că unii compuși din unele legume, cum ar fi izotiocianați (sulforafan, glucorafanină) și flavonoide (antocianidine, flavone, flavone) protejează împotriva riscului de carcinogeneză [ 23 , 26 , 27 ], în concordanță cu aceste studii.

O asociere pozitivă între consumul de băuturi alcoolice și riscul anumitor tipuri de cancer a fost, de asemenea, stabilită pe scară largă 28 , 29 ]. O analiză a meta-analizei rapoartelor epidemiologice publicate în literatura științifică a arătat că, consumul moderat (până la două băuturi standard pe zi) de băuturi alcoolice crește riscul de cancer de cavitate bucală, esofag, stomac, colon, ficat, rect, laringe, pancreas, sân , și neoplasmele maligne ale ovarului 30 ], în timp ce consumul moderat până la mare de băuturi alcoolice (mai mult de patru băuturi standard pe zi) a fost asociat cu riscul de ameliorare a cancerelor de prostată și pancreas 30 ]. Mai multe studii posterioare au furnizat în mod constant rezultate similare asociate cu cavitatea bucală [31 ], cancer pulmonar [ 24 ], ficat [ 32 , 33 ], esofag [ 14 , 32 ], colorectal [ 14 ], sân [ 14 , 34 , 35 ] sau laringe [ 31 , 36 ]. Cu toate acestea, câteva studii nu au găsit relații între anumite tipuri de cancer și consumul de alcool, cum ar fi Webb și colab., (2004) [ 37] privind cancerul ovarian și relațiile cu consumul de alcool.

Analizând relațiile compoziției elementare a alimentelor, de exemplu, conținutul său de azot (N) și fosfor (P) și raporturile acestora (N: P), cu indicatori ai sănătății umane, se pot identifica, de asemenea, asociațiile dintre compoziția dietei și sănătatea umană, inclusiv cancer risc și longevitate. Studii recente care au legat stoichiometria ecologică (în mare parte raportul N: P) de sănătatea umană au fost promițătoare. Tumorile cu creștere rapidă tind să aibă un conținut ridicat de ribozomi și oncogene cheie strâns legate de reglarea biogenezei ribozomilor și dezvoltarea tumorii au impact fiziologic asupra metabolismului fosfatului pacientului, în concordanță cu ipoteza ratei de creștere (GRH) [ 38 ]. GRH a fost central în studiile de stoichiometrie ecologică [ 39] și afirmă că ratele crescute de creștere sunt legate de cereri ridicate de P pentru sinteza ARN ribozomal bogat în P (ARNr) [ 39 , 40 , 41 , 42 ]. Principiul este că organismele trebuie să crească alocarea lor de ARN-P bogat în P pentru a satisface cererea ridicată de sinteză proteică necesară pentru o creștere rapidă. Raportul N: P și rata de creștere sunt astfel legate de conexiunile intime dintre alocarea P la ribozomi și alocarea N la sinteza proteinelor [ 43 ]; deci, ratele de creștere ridicate ale celulelor, țesuturilor, organelor și organismelor sunt astfel legate de raporturile N: P scăzute, mai ales atunci când N și P sunt prezente în concentrații mari de celule. Elser și colab., (2007) [ 44] au observat că tumorile pulmonare și de colon au avut un conținut de P și ARN semnificativ mai mare (aproximativ dublu) și raporturi N: P mai scăzute decât țesutul normal asociat și că P în ARN a contribuit cu o fracție semnificativ mai mare din totalul biomasei P la maligne comparativ cu cel din țesuturile normale , în concordanță cu GRH. Cu toate acestea, datele privind tumorile renale și hepatice nu au susținut GRH. Sănătatea umană poate depinde astfel de stoichiometria optimă prin funcția de viață adecvată, inclusiv mecanismul pentru menținerea homeostaziei N: P și aportul de N și P.

Dincolo de simpla legătură dintre compoziția alimentelor și riscul de cancer, compoziția alimentară poate afecta și alte variabile asociate sănătății umane și, astfel, cu speranța de viață (LE) la naștere la populațiile umane. De exemplu, unele fructe și legume pot ajuta la prevenirea sau tratarea bolilor cronice la om [ 45 ]. Studiile epidemiologice și statistice au constatat că unele diete, cum ar fi dietele mediteraneene, japoneze și vegetariene, sunt corelate cu riscuri mai mici de mai multe boli mortale și, prin urmare, cu durata medie de viață [ 12 ]. Atât calitatea, cât și cantitatea alimentelor (aportul de calorii) au fost, de asemenea, corelate cu sănătatea umană și longevitatea46 , 47], deși unele studii nu au reușit să găsească relații clare (de exemplu, Shanley și Kirkwood, 2006 [ 48 ]). Aportul unor molecule azotate a fost corelat cu sănătatea umană și riscul unor boli importante [ 32 ], iar dietele bogate în proteine ​​au fost asociate cu riscul mai multor boli digestive, renale și vasculare 2 ]. Legumele fertilizate excesiv cu nitrați pot acumula niveluri ridicate ale acestor substanțe chimice azotate toxice, cu mai multe riscuri pentru sănătate pentru componentele rețelelor alimentare, inclusiv pentru oameni [ 49 ]. Ar trebui, așadar, să ne așteptăm la un potențial impact global asupra sănătății umane de la intensificarea crescândă a fertilizării cu azot în ultimele decenii [ 18 , 19 , 45]. De exemplu, fertilizarea cu N în culturile de grâu a crescut la scară globală de la aproximativ 10 kg N ha − 1 y − 1 în 1961 la 100 kg N ha − 1 y − 1 în 2015 [ 50 ]. Ratele ridicate de fertilizare cu azot în culturile de grâu au fost asociate cu un conținut ridicat de proteine ​​în boabele de grâu și făină [ 50 ], deci ar trebui să ne așteptăm la aporturi mai mari de azot în această perioadă, ceea ce ar putea avea astfel un impact asupra sănătății umane și, prin urmare, LE la la scară globală. Cantitatea de P din diete poate afecta, de asemenea, sănătatea umană și LE, atât pentru deficite, cât și pentru excese [ 34 , 51 , 52]. În afară de creșterea riscului de cancer, consumul de alcool a fost asociat cu incidențe mai mari ale altor cauze principale de deces uman. Chiar dacă alcoolul moderat a fost asociat cu insuficiențe cardiace reduse la vârsta adultă timpurie în unele studii [ 53 ], consumul său continuu este legat de insuficiența cardiacă crescută [ 39 , 48 , 54 ] și, în general, cu o reducere a duratei vieții umane17 , 55 ].

Cantitatea, calitatea și tipul (de exemplu, animale și legume) de hrană și băuturi umane au fost, astfel, corelate cu cancerul și LE, deși în cea mai mare parte la nivel de populație și cu multe incertitudini. Am urmărit să facem lumină asupra acestei asociații în două moduri. În primul rând, prin utilizarea datelor integrate la nivel de țară în bazele de date oficiale ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Banca Mondială, Organizația Sănătății (OMS), Departamentul Agriculturii SUA, Departamentul Sănătății SUA și Eurobarometru. În al doilea rând, concentrându-se studiul nu numai asupra compușilor biochimici (de exemplu, proteine, alcool) și originii alimentare (animale terestre, animale marine,sau plante) dar și asupra relației compozițiilor elementare (N și P) și a stoichiometriilor (raporturile N: P) cu prevalența și mortalitatea cancerului și cu LE. Am emis ipoteza că aportul mai mare de N, raporturile mai mici de aport de N: P, hrana din animale terestre și băuturile alcoolice ar fi asociate cu cancer și cu speranta de viata(life expectancy) LE mai scurte, în timp ce dimpotrivă, animalele și legumele acvatice ar fi asociate cu mai puțin cancer și cu LE mai lung.

2. Materiale și metode

2.1. Colectarea și pregătirea datelor

Am adunat datele din cele mai relevante și importante baze de date mondiale cu informații disponibile despre consumul de alimente, compoziția alimentelor și indicii sănătății umane la nivel de țară și la scară globală. Setul nostru de date privind mortalitatea prin cancer provine din baza de date a mortalității OMS (Organizația Mondială a Sănătății), care cuprinde statisticile naționale de mortalitate și incidență raportate de organizațiile de sănătate ale țărilor, clasificate în conformitate cu liniile directoare privind Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD). Baza de date în sine conține cifre brute de mortalitate, cu observații cuprinse între 1960 și 2017. Datele sunt clasificate folosind ICD versiunea 7-10, în funcție de țara raportoare. Clasificările ICD au fost armonizate folosind dicționarul de cancer de la Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a OMS. Pentru a obține rate de deces pe țară,au fost utilizate cifrele corespunzătoare ale OMS privind populația. Pentru a corecta diferențele specifice structurii de vârstă dintre țări, am utilizat populația standard mondială cu schema de cântărire corespunzătoare grupelor de vârstă [50 ].

Datele privind prevalența cancerului provin din OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și din bazele de date CI5plus ale OMS. Au fost selectate observațiile din baza de date CI5plus, care conțin un eșantion reprezentativ al întregii populații. Ratele standardizate pentru datele de prevalență au fost calculate utilizând aceeași metodă ca și în cazul mortalității prin cancer.

Am calculat aportul anual pe cap de locuitor de proteine, Kcal, N, P și N: P (baza de masă) pentru toate țările OECD după cum urmează: intake aportul anual al fiecărui grup de alimente (1) × concentrația medie de N sau P pentru fiecare aliment grup (2). (1) Date de la FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) și (2) Date din baza de date INFOODS Composition Food for Biodiversity, USDA și Danmarks Tekniske Universitet (DTU) Fodevareinstituttet. Am estimat concentrațiile de N și P pentru fiecare grup de alimente din bazele de date FAO folosind bazele de date din (2). Aceste baze de date conțineau concentrații de proteine, Kcal, N și P pentru diverse produse alimentare. Am grupat aceste produse alimentare în seturi corespunzătoare grupurilor alimentare FAO și am calculat aportul mediu corespunzător pentru fiecare grup.Am folosit media ca valoare finală atunci când datele pentru concentrațiile de N și / sau P au fost furnizate de mai multe baze de date pentru același grup de alimente. Aporturile pe cap de locuitor de kilocalorii și proteine ​​pentru fiecare țară, an și tip de alimente au fost obținute direct din baza de date FAO.

Creșterile aporturilor anuale pe cap de locuitor de P, N, proteine ​​și kilocalorii în ceea ce privește mortalitatea prin cancer și LE pentru fiecare țară în anii 2000 față de valorile din anii 1960 au fost estimate pentru toate țările pentru care au fost disponibile informații. Am obținut date de la Banca Mondială pentru LE, PIB (produs intern brut) pe cap de locuitor și procentul populației urbane pentru fiecare țară și an. Am obținut HDI (indicele dezvoltării umane) pentru fiecare țară și an din Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Am obținut vârsta medie a populației țării (AM) pentru fiecare țară și an de la OMS.

2.2. Analize statistice

Modele Bayesiene

Am analizat trei seturi de date diferite, unul pentru fiecare variabilă de răspuns studiată:

  1. În prima analiză, am încercat să explicăm prevalența medie a neoplasmelor maligne totale, precum și a cancerelor de sân, col uterin, colon, plămâni și prostată folosind setul nostru de indicatori medii în perioada 1998-2010 ( N= 52).
  2. În a doua analiză, am încercat să explicăm decesele medii (la 100.000 de locuitori) în perioada 1960–2010 din cauza neoplasmelor maligne, precum și a cancerelor de sân, col uterin, colon, plămâni și prostată folosind setul nostru de covariate medii în perioada 1960–2010 ( N= 85).
  3. În cele din urmă, am regresat creșterea medie a speranței de viață din 1960 până în 2010 pe setul nostru de covariabile măsurate în mediile lor în perioada 1960–2010 (100). De asemenea, am regresat creșterea speranței de viață la schimbarea setului nostru de covariabile în această perioadă.

În cadrul fiecărei analize, am folosit ca variabile explicative setul total de covariabile nutriționale disponibile, conținând observații privind N, P, N / P, kcal, proteine ​​și consumul total de kg din pământ-animale, legume, pământ-animale / legume, -surse animale și alcoolice. În plus, am folosit PIB pe cap de locuitor, vârsta mediană a populației, precum și indicele de dezvoltare umană ca variabile de control.

Pentru a trage deducție din impactul factorilor determinanți nutriționali asupra prevalenței medii a cancerului, a mortalității și a speranței de viață, am folosit un cadru bayesian flexibil. Avantajul acestui cadru a fost că ne-a permis (i) să abordăm în mod flexibil problemele de colinearitate severă dintre variabilele noastre explicative, (ii) și să ameliorăm problema supraadaptării. Aceasta din urmă a fost deosebit de îngrijorătoare, având în vedere numărul de observații limitate (variind de la 52 la 100) și numărul relativ mare de variabile de interes ( K= 33 covariabile).

Pentru a atenua colinearitatea în cadrul variabilelor explicative, le-am grupat pe baza matricei lor de covarianță și folosind pachetul hclust R, împreună cu algoritmul semi-automat de la Kelley și colab. (1996) [ 35 ], pentru a ajunge la cinci clustere distincte ( tabelul suplimentar S1). Din fiecare cluster, am folosit analiza componentelor principale pentru a obține cei trei vectori proprii asociați cu cele mai mari valori proprii. În cadrul fiecărui grup, acestea au acoperit peste 90% din variația din covariabile. Vectorii proprii obținuți astfel au fost folosiți ca variabile explicative în analiza noastră de regresie. Această reducere a dimensiunii variabilelor explicative reduce foarte mult colinearitatea, în timp ce captează în continuare variația cheie în variabilele observate. În plus, impacturile estimate ale factorilor pot fi mapate înapoi la variabilele explicative folosind încărcările factorilor precalculați.

Acest model poate fi ușor estimat folosind estimarea maximă a probabilității. Cu toate acestea, întrucât unul dintre obiectivele acestui studiu a fost de a analiza forțele motrice care se corelează cu ratele de prevalență a cancerului între țări, aveam nevoie de o abordare mai flexibilă care să permită evaluarea incertitudinii cu privire la modelul structural de bază. În acest scop, am folosit o formă de selecție a variabilelor bayesiene, etichetată ca selecție variabilă de căutare stocastică (SSVS) anterior (vezi [ 48 , 52]). Avantajul acestei abordări constă în faptul că impactul covariabilelor despre care se estimează a posteriori că au o importanță relativ scăzută se micșorează spre zero, crescând astfel gradele efective de libertate și permițându-ne să deducem importanța relativă a covariabilelor. Am efectuat estimarea modelului utilizând un algoritm de lanț Markov Monte Carlo (MCMC), ale cărui detalii, împreună cu specificațiile anterioare, sunt furnizate în materialele suplimentare .

2.3. Analize ale axei majore reduse, modele liniare generalizate și analize ale componentelor principale

De asemenea, am folosit o analiză directă redusă a axelor majore pentru a evalua vizual relațiile bivariate dintre mortalitatea prin cancer (pentru 1960-2010), prevalența cancerului (1998-2010) și schimbarea LE între anii 1960 și 2000 în 100 de țări cu valorile corespunzătoare fiecărei variabile explicative (aporturile totale pe cap de locuitor și aporturile din alimentele animale terestre, alimentele pentru animale acvatice și alimentele vegetale / vegetale, proteinele, kcal, alcoolul, raportul N, P și N: P). Pentru a analiza efectul altor variabile care pot influența asupra acestor relații bivariate comentate, am realizat, de asemenea, modele liniare generalizate pentru a analiza aceste relații și am inclus în modele LE per capita corespunzător, PIB, IDU și AM național ca variabile independente împreună cu cele menționate variabile ale consumului de alimente.Am folosit funcția gls pentru a se potrivi unui model liniar folosind cele mai mici pătrate generalizate cu pachetul R nlme [56 ]. Am cuplat aceste analize cu funcția stepAIC pentru a selecta în fiecare caz cel mai bun model (AIC inferior) cu pachetul MASS [ 55 ] din modelele saturate cu LE, GDP, HDI, MA națională și o variabilă alimentară diferită în fiecare saturată model ca variabile independente. În cele din urmă, am efectuat, de asemenea, APC cu setul de date de variabile explicative ( tabelul suplimentar S1 ) și prevalența și mortalitatea neoplasmului pe țară pe cap de locuitor, precum și creșterea LE în ultimele decenii.Mergi la:

3. Rezultate

Pentru a analiza impactul consumului de nutrienți asupra prevalenței, mortalității și speranței de viață a cancerului, am utilizat cadrul de regresie bayesiană flexibil pentru inferență. figura 1conține estimările coeficientului corespunzător pentru principalele variabile de interes (variabilele de control au fost omise din motive de lizibilitate; rezultatele detaliate sunt disponibile în materialele suplimentare ) ca variabile explicative ale prevalenței cancerului, mortalității prin cancer și speranței de viață.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este ijerph-17-07240-g001.jpg

Deschideți într-o fereastră separatăfigura 1

Estimări medii ale coeficientului posterior din modelele econometrice bayesiene. Fiecare panou corespunde seturilor de date (pentru prevalență, decese și LE – speranța de viață; umbrirea indică magnitudinea impactului posterior. Estimările nu semnificative sub intervale de încredere de 95% sunt umbrite în alb. Rezultatele se bazează pe trei vectori proprii asociați cu valorile proprii cele mai mari din fiecare grup ( tabelul suplimentar S1 ). Predictorii discutați în text sunt notați cu caractere aldine.

În termeni kilocalorici, un consum mai mare din surse vegetale a fost asociat cu o mortalitate semnificativ mai mică din neoplasmele totale maligne, precum și din neoplasmele colului uterin (figura 1 și Figura 2). Un procent mai mare din consumul kilocaloric din surse de animale terestre a fost asociat invers cu o prevalență mai mare a neoplasmelor pulmonare și de prostată și a deceselor cauzate de neoplasmele maligne totale, precum și a neoplasmelor maligne ale sânului, colonului și plămânului (figura 1 și Figura 3).

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrare etc. Numele obiectului este ijerph-17-07240-g002.jpg

Figura 2

Relația mortalității (la 100.000 de locuitori) a neoplasmelor maligne (numărul total de cancere) cu procentul mediu anual al țării din Kcal total din surse vegetale. p <0,001.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este ijerph-17-07240-g003.jpg

Deschideți într-o fereastră separatăFigura 3

Relația mortalității (la 100.000 de locuitori) a neoplasmelor maligne (numărul total de cancere) și a speranței de viață medii pe țară din 1960 până în 2010 cu procentul mediu anual al țării din Kcal total din surse animale terestre. p <0,001.

Un consum mai mare de N din surse animale terestre a fost asociat cu o prevalență mai mare a neoplasmelor maligne ale sânului, colului uterin și colonului ( Tabelul suplimentar S2 ). În mod similar, consumul mai mare de P din sursa animalelor terestre a fost asociat cu o prevalență și mortalitate crescută a cancerului de sân, precum și cu prevalența neoplasmelor maligne ale colonului ( Tabelul suplimentar S2). Această asociere și celelalte descrise aici au fost separabile de asociațiile cu alte variabile coliniare, de exemplu, de la un procent mai mare de animale în aport, deoarece am folosit o formă de analiză de regresie a componentelor principale (prin grupuri), care ar trebui să poată urmări acest lucru afară (testele precum VIF (variația factorului de inflație) au indicat, de asemenea, multicolinearitate reziduală scăzută printre variabilele descrise aici). Un consum mai mare de P din surse vegetale a fost asociat cu mai puține decese cauzate de cancerul de prostată. În ceea ce privește raportul dintre consumul de N și P, nu s-a găsit nicio relație semnificativă între raportul N: P și prevalența neoplasmului malign (figura 1).

Aportul de proteine ​​din surse animale terestre a fost legat de o prevalență mai mare a cancerelor de sân și de colon, precum și de creșterea deceselor cauzate de cancerul de sân ( Tabelul suplimentar S3 ). Consumul total de alcool pe cap de locuitor a fost legat de incidența și mortalitatea ridicată din neoplasmele maligne, precum și de incidența ridicată a cancerelor de col uterin, de colon și pulmonare, dar cu o relație mai slabă (figura 1 și Figura 4). Un consum total mai mare de animale acvatice a fost legat de o creștere mică, dar semnificativă, a speranței de viață.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrare etc. Numele obiectului este ijerph-17-07240-g004.jpg

Figura 4

Relația prevalenței (la 100.000 de locuitori) a neoplasmelor maligne pe țară cu aportul mediu anual de băuturi alcoolice. p <0,001.

Modelele liniare generalizate au confirmat asocierea dintre prevalența ridicată a neoplasmelor maligne pentru 1998-2010 și aporturile de N, P, proteine ​​și kilocalorii din surse animale terestre, în special pentru neoplasmele de colon, plămâni, sân și prostată. Asocierea a fost și mai puternică atunci când s-a luat în considerare raportul dintre animalul / legumele terestre pentru hrana totală, aportul de N, P, proteine ​​și kilocalorii ( tabelul suplimentar S4 ). Când variabilele potențial confuze (de exemplu, cele care pot influența potențialul sănătății populației, cum ar fi vârsta medie națională a populației (AM), IDU, LE și PIB) au fost luate în considerare și în analize, cele mai bune modele au continuat să găsiți asocieri pozitive cu surse nutriționale din aporturile de alimente animale terestre (Tabel suplimentar S5 ). Cele mai bune modele au găsit, de asemenea, asociații negative între alimentele vegetale și unele neoplasme maligne ( Tabelul suplimentar S5 ).

Mortalitatea ridicată prin neoplasme maligne (suma tuturor tipurilor) pentru anii 1960–2010 a fost asociată cu aportul național ridicat pe cap de locuitor, N, P, proteine ​​și kilocalorii din hrana animalelor terestre (nu acvatice) ( Tabelul suplimentar S6 ). Cu toate acestea, acest efect nu a fost observat în raport cu aporturile totale pe cap de locuitor de N, P, proteine ​​și kilocalorii de la animale acvatice pentru aceeași perioadă ( Tabelul suplimentar S6). Atunci când celelalte variabile care pot influența potențialul sănătății populației, cum ar fi MA, HDI, LE și PIB, au fost luate în considerare și în analize, cele mai bune modele au continuat să găsească asociații pozitive de aport total, N, proteine ​​și kilocalorii din alimente animale terestre cu mortalitate din neoplasme maligne totale, de prostată, colon, sân și plămâni ( Tabel suplimentar S7 ). Concentrațiile de N și P ale alimentelor animale terestre au fost corelate pozitiv, iar concentrațiile de N și P ale alimentelor vegetale au fost corelate negativ cu mortalitatea totală prin neoplasm în perioada 1960-2010.

LE național în perioada 1960-2010 a fost asociat pozitiv cu aportul total național per capita de hrană și aporturile de N, P, proteine ​​și kilocalorii, în principal de la animale terestre ( Tabelul suplimentar S8 ). Analizele liniare corespunzătoare, incluzând PIB, HDI și AM ca factori independenți care influențează, de asemenea, sănătatea populației, au menținut relațiile pozitive ale alimentelor terestre pentru animale și legume cu LE (Figura 3Tabel suplimentar S9 ).

Analizele PCA cu bazele de date ale prevalenței neoplasmului, mortalității și speranței de viață au arătat modele similare cu cele ale modelelor liniare Bayesiene și generalizate. Cu cât dezvoltarea socioeconomică a țării este mai mare, cu atât este mai lungă LE ( Figura suplimentară S1 ), dar cu atât este mai mare prevalența și mortalitatea neoplasmelor maligne (cu excepția colului uterin) (Figura 5). Sursele de hrană provenite de la animale terestre au fost asociate cu o prevalență mai mare a neoplasmelor maligne, în timp ce cele de la animale acvatice sau alimente vegetale nu au fost (Figura 5). Când ne-am concentrat asupra schimbării din ultimele decenii, creșterea LE a fost puternic asociată cu o creștere a aportului de alimente vegetale și animale împreună cu ceilalți indicatori socioeconomici de dezvoltare (Figura 6).

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este ijerph-17-07240-g005.jpg

Figura 5

PCA (analiza componentelor principale) cu prevalență neoplasmă pe țară per capita (L = plămân, C = colon, Ce = col uterin, P = prostată, TN = neoplasm total, B = sân), variabile socioeconomice diferite (LE = speranța de viață la naștere, AM = vârsta medie, IDU = indicele dezvoltării umane, PIB = produsul intern brut pe cap de locuitor) și surse de hrană (t = total, N = aport de azot, P = aport de fosfor, prot = proteine ​​și Kcal = kilocalorii aport pe cap de locuitor) de pe terestre surse animale (ta) (roșu), legume (v) (verde) și animale acvatice (aa) (albastru) în perioada 1990–2010. AUS = Australia, AUT = Austria, BEL = Belgic, CAN = Canada, CHE = Elveția, CHL = Chile, CHN = China, COL = Columbia, CRI = Costa Rica, CZE = Republica Cehă, DEU = Germania, DNK = Danemarca, ECU = Ecuador, ESP = Spania, EST = Estonia, FIN = Finlanda, FRA = Franța, GBR = Regatul Unit,GRC = Grecia, HUN = Ungaria, IDN = India, IND = Indonezia, IRL = Irlanda, ISL = Islanda, ISR = Israel, ITA = Italia, JPN = Japonia, KOR = Coreea, KWT = Kuweit, LUX = Luxemburg, MEX = Mexic, MLT = Malta, NLD = Olanda, NOR = Norvegia, NZL = Noua Zeelandă, PHL = Filipine, POL = Polonia, PRT = Portugalia, SVK = Slovacia, SVN = Slovenia, SWE = Suedia, THA = Thailanda, TUR = Turcia , UGA = Uganda, SUA = Statele Unite ale Americii, ZAF = Africa de Sud.SUA = Statele Unite ale Americii, ZAF = Africa de Sud.SUA = Statele Unite ale Americii, ZAF = Africa de Sud.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este ijerph-17-07240-g006.jpg

Figura 6

APC cu creșterile mediilor medii în perioada 1960–2010 a speranței de viață la naștere la țară (LE), diferite variabile socioeconomice (AM = vârsta medie, IDU = indicele dezvoltării umane, PIB = produsul intern brut per capita) și sursele de hrană ( t = total, N = aport de azot, P = aport de fosfor, prot = proteine ​​și Kcal = kilocalorii aport pe cap de locuitor) din surse animale terestre (ta) (roșu), legume (v) (verde) și animale acvatice (aa) (albastru). AFG = Afganistan, DZA = Algeria, ARG = Argentina, AUS = Australia, AUT = Austria, BHS = Bahamas, BGD = Bangladesh, BEL = Belgia, BLZ = Belize, BEN = Benin, BOL = Bolivia, BWA = Botswana, BRN = Brunei Darussalam, BFA = Burkina Faso, KHM = Cambodgia, CMR = Camerun, CAN = Canada, CAF = Republica Centrafricană, TCD = Ciad, CHL = Chile, CHN = China, COL = Columbia, CRI = Costa Rica,CIV = Cote Ivoire, CUB = Cuba, DNK = Danemarca, DOM = Republica Dominicană, ECU = Ecuador, EGY = Egipt, SLV = El Salvador, FJI = Fiji, FIN = Finlanda, FRA = Franța, PYF = Polinezia Franceză, GAB = Gabon, GMB = Gambia, DEU = Germania, GHA = Ghana, GRC = Grecia, GTM = Guatemala, GNB = Guineea-Bissau, GUY = Guyana, HND = Honduras, ISL = Islanda, IND = India, IDN = Indonezia, IRN = Iran, IRQ = Irak, IRL = Irlanda, ITA = Italia, JAM = Jamaica, JPN = Japonia, JOR = Iordania, KEN = Kenya, KIR = Kiribati, KOR = Coreea, KWT = Kuweit, LSO = Lesotho, LBR = Liberia, LUX = Luxemburg, ODM = Madagascar, MWI = Malawi, MYS = Malaezia, MLI = Mali, MLT = Malta, MRT = Mauritania, MEX = Mexic, MAR = Maroc, NPL = Nepal, NLD = Olanda, NCL = Noua Caledonie, NZL = Noua Zeelandă, NER = Niger, NGA = Nigeria, NOR = Norvegia, OMN = Oman, PAK = Pakistan, PAN = Panama, PRY = Paraguay,PER = Peru, PHL = Filipine, PRT = Portugalia, RWA = Rwanda, VCT = Saint Vincent și Grenadine, SAU = Arabia Saudită, SEN = Senegal, SLE = Sierra Leone, SLB = Insulele Solomon, ZAF = Africa de Sud, ESP = Spania, LKA = Sri Lanka, SDN = Sudan, SUR = Surinam, SWZ = Swaziland, SWE = Suedia, CHE = Elveția, THA = Thailanda, TGO = Togo, TTO = Trinidad și Tobago, TUN = Tunisia, TUR = Turcia, UGA = Uganda, GBR = Regatul Unit, SUA = Statele Unite ale Americii, URY = Uruguay, VEN = Venezuela (Republica Bolivariană), ZMB = Zambia, ZWE = Zimbabwe.THA = Thailanda, TGO = Togo, TTO = Trinidad și Tobago, TUN = Tunisia, TUR = Turcia, UGA = Uganda, GBR = Regatul Unit, SUA = Statele Unite ale Americii, URY = Uruguay, VEN = Venezuela (Republica Bolivariană) , ZMB = Zambia, ZWE = Zimbabwe.THA = Thailanda, TGO = Togo, TTO = Trinidad și Tobago, TUN = Tunisia, TUR = Turcia, UGA = Uganda, GBR = Regatul Unit, SUA = Statele Unite ale Americii, URY = Uruguay, VEN = Venezuela (Republica Bolivariană) , ZMB = Zambia, ZWE = Zimbabwe.Mergi la:

4. Discutie

Analiza noastră bayesiană la scară de țară a confirmat astfel ipotezele noastre, cu excepția celei privind raportul N: P. Atunci când se ține cont, de asemenea, de varianța explicată de variabilele socioeconomice de dezvoltare și bogăție, s-au găsit relații pozitive între prevalența și mortalitatea din cancerele totale, de colon, de prostată și respiratorii și aportul de animale terestre și băuturile alcoolice. Aceste relații au fost deosebit de puternice pentru aportul de N și proteine ​​de la animale terestre. Cele mai bune (și mai simple) modele liniare au identificat, de asemenea, aceleași legături, pe lângă legăturile cu PIB-ul național, IDU și AM. Aporturile mari pe cap de locuitor de N, P, proteine ​​și aportul total de la animalele acvatice și în special din legume au avut în schimb relații negative cu prevalența cancerului. Nu s-a găsit nicio asociere negativă între N:Raportul P și prevalența malignă a neoplasmului. Diferitele rezultate pentru cancerul de col uterin sugerează că cauzele de mediu ale acestui tip de cancer pot fi foarte distincte de cele care stau la baza cancerului de colon, respirator și de prostată. Cancerul de col uterin poate fi asociat cu alți factori care afectează calitatea vieții, care nu sunt asociați direct cu trăsăturile alimentare pe care le-am studiat.

Ne așteptam la o relație pozitivă între LE național la naștere și consumul total de alimente. Rezultatele au confirmat, de asemenea, aceste așteptări; consumul de alimente a reprezentat în special LE în majoritatea modelelor, chiar și atunci când a inclus schimbările în PIB, IDU și AM inițiale pentru fiecare țară. Datele au indicat astfel în mod clar că variabilele cheie la scară largă care reprezintă mortalitatea prin cancer sunt legate în mare parte de aportul ridicat de produse de origine animală caracteristic în principal țărilor bogate (Figura 5). Aceste țări bogate, pe de altă parte, au condiții de viață mai bune care permit LE mai lung (Figura 6) și, astfel, sunt și mai susceptibili la cancer. Pe de altă parte, prelungirea generală și substanțială a LE la scară globală ar fi în general asociată cu o cantitate adecvată de aport alimentar, indiferent de origine, fie animală, fie vegetală. Creșterea globală a LE din 1960 până în 2000 a fost asociată cu creșterea aportului de alimente vegetale și animale (Figura 6). Astfel, analizele multivariate prezentate înFigura 5 și Figura 6arată clar că țările mai bogate au un LE mai mare asociat cu un aport alimentar mai bogat și mai abundent și cu alte variabile asociate calității vieții decât țările mai sărace. Cu toate acestea, în același timp, țările mai bogate au o incidență mai mare a cancerului datorită aportului mai mare de surse de hrană provenite de la animale terestre și asociate cu vârsta mai în vârstă a populației lor. În schimb, țările sărace care au avut o îmbunătățire a condițiilor lor economice și-au crescut nivelul LE printr-o creștere a cantității de surse de hrană atât de la animale, cât și de la plante.Mergi la:

5. Concluzii

Analizele noastre au dat astfel patru concluzii în general consecvente după efectuarea unor analize bayesiene profunde ale datelor la nivel de țară în care relațiile dintre diferite surse de dietă și prevalența cancerului au fost analizate separat de alte variabile însoțitoare, cum ar fi vârsta medie, PIB-ul sau stadiul de dezvoltare al fiecărei țară.

În primul rând, aportul excesiv de hrană din animale terestre, în special nivelurile de proteine, N și P, în țările dezvoltate a fost asociat cu o prevalență mai mare a cancerului, în timp ce aportul echivalent din legume a fost asociat cu o prevalență mai mică. Factorii de confuzie reziduali asociați cu stilul de viață al țărilor care consumă mai mult sau mai puțin alimente pentru animale și legume ar putea masca aceste relații, dar am luat în considerare PIB-ul, vârsta medie, speranța de viață și IDU,sunt strâns legate de stilul de viață al cetățenilor lor și, totuși, aceste relații încă au avut loc.

În al doilea rând, nu s-au găsit relații consistente pentru raportul alimentar N: P, falsificând astfel ipoteza ratei de creștere a îmbunătățirii prevalenței neoplasmului malign.

În al treilea rând, consumul de băuturi alcoolice este puternic corelat cu prevalența și mortalitatea neoplasmelor maligne, confirmând cercetările anterioare.

În al patrulea rând, lupta împotriva foametei este cea mai importantă sarcină pentru îmbunătățirea sănătății și creșterea sperantei de viata LE în țările subdezvoltate.

Abrevieri

LE, speranța de viață; OMS, Organizația Mondială a Sănătății; ONU, Națiunile Unite; ICD, Clasificarea internațională a bolilor; OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; FAO, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură; PIB, produs intern brut; IDU, indice de dezvoltare umană; AM, vârsta medie a populației.Mergi la:

Materiale suplimentare

Următoarele sunt disponibile online la https://www.mdpi.com/1660-4601/17/19/7240/s1, Figura S1: APC cu medii medii ale speranței țării la naștere (LE) (negru), diferite variabile socioeconomice (AM = vârstă medie, IDU = indicele dezvoltării umane, PIB = produsul intern brut per capita) (galben) și surse de hrană ( t = total, N = aport de azot, P = aport de fosfor, prot = proteine ​​și Kcal = kilocalorii aport pe cap de locuitor) din surse de animale terestre (ta) (roșu), legume (v) (verde) și animale acvatice (aa ) (albastru) în perioada 1960–2010; Tabelul S1: Clustering, acronime și surse de informații pentru fiecare variabilă explicativă utilizată în modele; Tabelul S2: Impacturi mediane posterioare pentru prevalența medie a cancerului, 1998-2010. Tabelul S3: Impacturi mediane posterioare pentru mortalitatea medie prin cancer, 1960-2010. Tabelul S4: Impacturi mediane posterioare pentru speranța medie de viață, 1960-2010. Tabelul S5:Relații bivariate la nivel național între prevalența națională a neoplasmelor maligne ale colonului, prostatei, sânului, colului uterin și ale plămânului și diverse trăsături ale aportului anual pe cap de locuitor în aceeași perioadă (perioada 1998-2010). Tipul bold indică semnificația statistică (p <0,01). Tabelul S6: Cele mai bune modele liniare care prezintă prevalența (perioada 1998-2010) din neoplasmele maligne (total (TN), colon (CN), colul uterin (CEN), sân (BN), prostată (PN) și pulmonar (LN) ca funcții ale bogăției naționale pe cap de locuitor (utilizând PIB), indicele de dezvoltare umană (IDU), vârsta medie a populației (AM), speranța de viață la naștere (LE) și aportul mediu pe cap de locuitor de alimente din diferite surse. prevăzute pentru variabile standardizate. Tabelul S7: Relațiile dintre țări între mortalitatea totală națională din neoplasmele maligne ale colonului, prostatei, sânului, colului uterin și ale plămânului (perioada 1960-2010) și diferite trăsături ale aportului anual pe cap de locuitor în aceeași perioadă. tipul aldin indică semnificația statistică ( pag<0,01). Tabelul S8: Cele mai bune modele liniare care reprezintă mortalitatea prin neoplasme maligne (total (TN), colon (CN), col uterin (CEN), sân (BN), prostată (PN) și pulmonar (LN)) ca funcții ale naționalului per capita bogăția (folosind PIB), indicele de dezvoltare umană (IDU), vârsta medie a populației (AM), speranța de viață la naștere (LE) și aportul mediu pe cap de locuitor de alimente din diferite surse. speranța la naștere (perioada 1960–2010) și diverse trăsături ale aportului anual pe cap de locuitor în aceeași perioadă.Tipul îndrăzneț indică semnificație statistică ( p <0,01).Faceți clic aici pentru fișier de date suplimentare. (2,5M, pdf)Mergi la:

Contribuțiile autorului

JP și JS au conceput studiul; JP, JS și TK au adunat datele și le-au analizat; JP, JS, TK, MO, FH, HW, IAJ și PC au participat activ la discutarea și scrierea lucrării. Toți autorii au citit și au acceptat versiunea publicată a manuscrisului.Mergi la:

Finanțarea

Autorii ar dori să recunoască sprijinul financiar acordat de Consiliul European de Cercetare pentru grantul Synergy ERC-SyG-2013-610028 IMBALANCE-P.Mergi la:

Conflicte de interes

Autorii declară că nu au interese concurente.

Int J Environ Res Health Public . 2020 oct; 17 (19): 7240.Publicat online 2020 octombrie 3. doi:  10.3390 / ijerph17197240 PMCID: PMC7579602PMID: 33022999

Relațiile la nivel de țară ale aportului uman de N și P, alimente de origine animală și vegetală și băuturi alcoolice cu cancer și speranță de viață

Josep Penuelas , 1, 2, Tamás Krisztin , Michael Obersteiner , Florian Huber , Hannes Winner , 4, Ivan A. Janssens , Philippe Ciais , 7 și Jordi Sardans 1, 2Informații despre autor Note despre articol Informații privind drepturile de autor și licență Renunțare

Date asociate

Materiale suplimentare

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7579602/

Referințe

1. Peñuelas J., Janssens IA, Ciais P., Obersteiner M., Krisztin T., Piao S., Sardans J. Creșterea decalajului în înălțimea umană între țările bogate și cele sărace asociate cu aporturile lor diferite de N și P. Sci. Rep. 2017; 7 : 1-10. doi: 10.1038 / s41598-017-17880-3. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]2. Ross AC, Caballero BH, Cousins ​​RJ, Tucker KL, Ziegler TR Nutriție modernă în sănătate și boli. Wolters Kluwer Health / Lippincott Williams & Wilkins; Philadelphia, PA, SUA: 2014. [ Google Scholar ]3. Wada K., Oba S., Tsuji M., Tamura T., Konishi K., Goto Y., Mizuta F., Koda S., Hori A., Tanabashi S., și colab. Consumul de carne și riscul de cancer colorectal în Japonia: Studiul Takayama. Cancer Sci. 2017; 108 : 1065-1070. doi: 10.1111 / cas.13217. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]4. Wilson KM, Mucci LA, Drake BF, Preston MA, Stampfer MJ, Giovannucci E., Kibel AS Carne, pește, carne de pasăre și consum de ouă la diagnostic și risc de progresie a cancerului de prostată. Cancer Prev. Rez. 2016; 9 : 933–941. doi: 10.1158 / 1940-6207.CAPR-16-0070. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]5. Xu WH, Dai Q., ​​Xiang YB, Zhao GM, Zheng W., Gao YT, Ruan ZX, Cheng JR, Shu XO Consum de hrană pentru animale și metode de gătit în raport cu riscul de cancer endometrial în Shanghai. Fr. J. Rac. 2006; 95 : 1586–1592. doi: 10.1038 / sj.bjc.6603458. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]6. Dwan C., Miles A. Rolul atitudinii și ambivalenței atitudinii în acceptarea riscului de cancer asociat cu carnea roșie. Risc pentru sănătate Soc. 2018; 20 : 147–162. doi: 10.1080 / 13698575.2018.1494267. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]7. Hur SJ, Jo C., Yoon Y., Jeong JY, Lee KT Controversă asupra corelației consumului de carne roșie și procesată cu riscul de cancer colorectal: O perspectivă asiatică. Crit. Rev. Food Science. Nutr. 2019; 59 : 3526–3537. doi: 10.1080 / 10408398.2018.1495615. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]8. Zheng W., Kushi L., Potter J., Sellers T., Doyle T., Bostick R., Folsom A. Aportul alimentar de energie și alimente de origine animală și incidența cancerului endometrial. Studiul sănătății femeilor din Iowa. A.m. J. Epidemiol. 1995; 142 : 388-394. doi: 10.1093 / oxfordjournals.aje.a117646. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]9. IARC. [(accesat la 20 martie 2020)]; 2020 Disponibil online: https://monographs.iarc.fr/agents-classified-by-the-iarc/10. IARC, Institutul American pentru Cercetarea Cancerului. Sănătate Mănâncă. A.m. Inst. Cancer Res. (2020), WRC. [(accesat la 12 aprilie 2020)]; 2020 Disponibil online: https://www.aicr.org/cancer-prevention/healthy-eating/11. Crippa A., Larsson SC, Discacciati A., Wolk A., Orsini N. Consumul de carne roșie și procesată și riscul de cancer al vezicii urinare: O meta-analiză doză-răspuns a studiilor epidemiologice. Euro. J. Nutr. 2018; 57 : 689-701. doi: 10.1007 / s00394-016-1356-0. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]12. Perloy A., Maasland DHE, van den Brandt PA, Kremer B., Schouten LJ Aportul de carne și pește și riscul de subtipuri de cancer cap-gât în ​​studiul cohortei olandeze. Controlul cauzelor cancerului. 2017; 28 : 647-656. doi: 10.1007 / s10552-017-0892-0. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]13. Le Marchand L., Wilkens LR, Hankin JH, Kolonel LN, Lyu LC Un studiu caz-control al dietei și cancerului colerectal la o populație multietnică din Hawaii (Statele Unite): lipide și alimente de origine animală. Controlul cauzelor cancerului. 1997; 8 : 637–648. doi: 10.1023 / A: 1018406716115. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]14. Joshi AD, Corral R., Catsburg C., Lewinger JP, Koo J., John EM, Ingles SA, Stern MC Carne roșie și carne de pasăre, practici de gătit, susceptibilitate genetică și risc de cancer de prostată: Rezultate dintr-un caz multietnic studiu de control. Carcinogeneză. 2012; 33 : 2108–2118. doi: 10.1093 / carcin / bgs242. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]15. Bao PP, Shu XO, Zheng Y., Cai H., Ruan ZX, Gu K., Su Y., Gao YT, Zheng W., Lu W. Aportul de alimente din fructe, legume și animale și riscul de cancer mamar prin starea receptorului hormonal. Nutr. Cancer. 2012; 64 : 806–819. doi: 10.1080 / 01635581.2012.707277. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]16. Diallo A., Deschasaux M., Latino-Martel P., Hercberg S., Galan P., Fassier P., Allès B., Guéraud F., Pierre FH, Touvier M. Aportul de carne roșie și procesată și riscul de cancer : Rezultate din prospectivul studiu de cohortă NutriNet-Santé. Int. J. Rac. 2018; 142 : 230–237. doi: 10.1002 / ijc.31046. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]17. Van Hecke T., Vossen E., Hemeryck LY, Vanden Bussche J., Vanhaecke L., De Smet S. Creșterea reacțiilor oxidative și nitrozative în timpul digestiei ar putea contribui la asocierea dintre consumul bine făcut de carne roșie și cancerul colorectal. Food Chem. 2015; 187 : 29–36. doi: 10.1016 / j.foodchem.2015.04.029. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]18. Samraj AN, Pearce OMT, Läubli H., Crittenden AN, Bergfeld AK, Band K., Gregg CJ, Bingman AE, Secrest P., Diaz SL, și colab. Un glican derivat din carne roșie promovează inflamația și progresia cancerului. Proc. Natl. Acad. Știință. STATELE UNITE ALE AMERICII. 2015; 112 : 542-547. doi: 10.1073 / pnas.1417508112. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]19. Schulz M., Nöthlings U., Allen N., Onland-Moret NC, Agnoli C., Engeset D., Galasso R., Wirfält E., Tjønneland A., Olsen A. și colab. Nicio asociere a consumului de alimente de origine animală cu risc de cancer ovarian. Cancer Epidemiol. Biomark. Anterior 2007; 16 : 852–855. doi: 10.1158 / 1055-9965.EPI-07-0054. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]20. Marcondes LH, Franco OH, Ruite R., Arfan Ikram M., Mulder M., Stricker BH, Kiefte-de Jon JC Alimentele animale și riscul de cancer de sân postmenopauză: un studiu prospectiv de cohortă. Fr. J. Nutr. 2019; 122 : 586-591. doi: 10.1017 / S0007114519000072. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]21. Allen NE, Key TJ, Appleby PN, Travis RC, Roddam AW, Tjønneland A., Johnsen NF, Overvad K., Linseisen J., Rohrmann S., și colab. Alimente de origine animală, proteine, calciu și risc de cancer de prostată: Investigația europeană prospectivă asupra cancerului și nutriției. Fr. J. Rac. 2008; 98 : 1574–1581. doi: 10.1038 / sj.bjc.6604331. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]22. Do M., Lee S., Jung P., Lee M. Aportul de fructe, legume și alimente din soia în raport cu riscul de cancer mamar la femeile din Coreea: Un studiu de caz-control. Nutr. Cancer. 2007; 57 : 20-27. doi: 10.1080 / 01635580701268063. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]23. Ferreira PMP, Rodrigues LARL, de Alencar Carnib LP, de Lima Sousa PV, Nolasco Lugo LM, Nunes NMF, do Nascimento Silva J., da Silva Araûjo L., de Macêdo Gonçalves Frota K. Cruciferous Vegetables as Antioxidative, Chemopreventive and Alimente funcționale antineoplasice: dovezi preclinice și clinice ale sulforafanului împotriva cancerelor de prostată. Curr. Pharm. Des. 2019; 24 : 4779–4793. doi: 10.2174 / 1381612825666190116124233. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]24. Freudenheim JL, Ritz J., Smith-Warner SA, Albanes D., Bandera EV, Van Den Brandt PA, Colditz G., Feskanich D., Goldbohm RA, Harnack L., și colab. Consumul de alcool și riscul de cancer pulmonar: o analiză combinată a studiilor de cohortă. A.m. J. Clin. Nutr. 2005; 82 : 657–667. doi: 10.1093 / ajcn / 82.3.657. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]25. Goncalves A., Claggett B., Jhund PS, Rosamond W., Deswal A., Aguilar D., Shah AM, Cheng S., Solomon SD Consumul de alcool și riscul de insuficiență cardiacă: Studiul riscului de ateroscleroză în comunități. Euro. Heart J. 2015; 36 : 939-945. doi: 10.1093 / eurheartj / ehu514. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]26. Xu M., Chen YM, Huang J., Fang YJ, Huang WQ, Yan B., Lu MS, Pan ZZ, Zhang CX Aportul de flavonoizi din legume și fructe este invers asociat cu riscul de cancer colorectal: un studiu caz-control in China. Fr. J. Nutr. 2016; 116 : 1275–1287. doi: 10.1017 / S0007114516003196. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]27. Kim S., Trudo SP, Gallaher DD Legume apiacee și crucifere hrănite în etapa post-inițiere Reducerea markerilor de risc de cancer de colon la șobolani. J. Nutr. 2019; 149 : 249–257. doi: 10.1093 / jn / nxy257. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]28. IARC. Agenți biologici. O revizuire a carcinogenezei umane. În: Organizația Mondială a Sănătății, editor. Monografii privind evoluția riscului cancerigen pentru oameni. Volumul 100. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului; Lyon, Paris: 2010. 487p [ Google Scholar ]29. ARC. Consumul de alcool și carbamat de etil. În: Organizația Mondială a Sănătății, editor. Monografii privind evoluția riscului cancerigen pentru oameni. Volumul 96. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului; Lyon, Paris: 2010. 1428p [ Google Scholar ]30. Bagnardi V., Blangiardo M., La Vecchia C., Corrao G. O meta-analiză a consumului de alcool și a riscului de cancer. Fr. J. Rac. 2001; 85 : 1700–1705. doi: 10.1054 / bjoc.2001.2140. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]31. Pelucchi C., Gallus S., Garavello W., Bosetti C., La Vecchia C. Risc de cancer asociat consumului de alcool și tutun: Concentrare asupra tractului aerodigestiv superior și a ficatului. Alcool Res. Sănătate. 2006; 29 : 193–198. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google Scholar ]32. Handa A., Fatima T., Mattoo A. Poliamine: Bio-molecule cu funcții diverse în sănătatea și bolile plantelor și umane. Față. Chem. Chem. 2018: 6. doi: 10.3389 / fchem.2018.00010. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]33. Prudhomme M. Perspectiva cererii și ofertei globale de îngrășăminte azotate. Știință. China Ser. C Life Science. 2005; 48 : 818–826. doi: 10.1007 / BF03187121. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]34. Gupta UC, Gupta SC Sursele și bolile deficitare ale nutrienților minerali în sănătatea umană și nutriție: o revizuire. Pedosfera. 2014; 24 : 13–38. doi: 10.1016 / S1002-0160 (13) 60077-6. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]35. Kelley LA, Gardner SP, Sutcliffe MJ O abordare automată pentru gruparea unui ansamblu de structuri proteice derivate de RMN în subfamilii corelate. Proteina ing. 1996; 9 : 1063–1065. doi: 10.1093 / protein / 9.11.1063. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]36. Altieri A., Garavello W., Bosetti C., Gallus S., La Vecchia C. Consumul de alcool și riscul de cancer laringian. Oncol oral. 2005; 41 : 956–965. doi: 10.1016 / j.oraloncology.2005.02.004. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]37. Webb PM, Purdie DM, Bain CJ, Green AC Alcool, vin și riscul de cancer ovarian epitelial. Cancer Epidemiol. Biomark. Anterior 2004; 13 : 592–599. [ PubMed ] [ Google Scholar ]38. Elser JJ, Acharya K., Kyle M., Cotner J., Makino W., Markow T., Watts T., Hobbie S., Fagan W., Schade J., și colab. Cuplaje rata de creștere-stoichiometrie în diverse biote. Ecol. Lett. 2003; 6 : 936–943. doi: 10.1046 / j.1461-0248.2003.00518.x. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]39. Sterner RW, Stoichiometria ecologică Elser JJ : Biologia elementelor de la molecule la biosferă. Princeton University Press; Princenton, NJ, SUA: 2002. [ Google Scholar ]40. Elser JJ, Sterner RW, Gorokhova E., Fagan WF, Markow TA, Cotner JB, Harrison JF, Hobbie SE, Odell GM, Weider LW Stoichiometrie biologică de la gene la ecosisteme. Ecol. Lett. 2000; 3 : 540–550. doi: 10.1046 / j.1461-0248.2000.00185.x. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]41. Elser JJ, Fagan WF, Denno RF, Dobberfuhl DR, Folarin A., Huberty A., Interlandi S., Kilham SS, McCauley E., Schulz KL, și colab. Constrângeri nutriționale în rețelele alimentare terestre și de apă dulce. Natură. 2000; 408 : 578-580. doi: 10.1038 / 35046058. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]42. Elser JJ, Sterner RW, Galford AE, Chrzanowski TH, Findlay DL, Mills KH, Paterson MJ, Stainton MP, Schindler DW Pelagic C: N: P stoichiometrie într-un lac eutrofizat: Răspunsuri la o manipulare a rețelei alimentare a întregului lac . Ecosisteme. 2000; 3 : 293–307. doi: 10.1007 / s100210000027. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]43. Hessen DO, Jensen TC, Kyle M., Elser JJ RNA răspunsuri la limitarea N și P; reglarea reciprocă a stoichiometriei și a ritmului de creștere la Brachionus. Funct. Ecol. 2007; 21 : 956-962. doi: 10.1111 / j.1365-2435.2007.01306.x. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]44. Elser JJ, Kyle MM, Smith MS, Nagy JD Stoichiometrie biologică în cancerul uman. Plus unu. 2007; 2 : e1028. doi: 10.1371 / journal.pone.0001028. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]45. Peñuelas J., Poulter B., Sardans J., Ciais P., van der Velde M., Bopp L., Boucher O., Godderis Y., Hinsinger P., Llusia J., și colab. Dezechilibrele azot-fosfor induse de om modifică ecosistemele naturale și gestionate de pe tot globul. Nat. Comun. 2013; 4 : 2934. doi: 10.1038 / ncomms3934. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]46. Everitt AV, Le Couteur DG Extensie de viață prin restricție de calorii la om. Ann. NY Acad. Știință. 2007; 1114 : 428-433. doi: 10.1196 / annals.1396.005. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]47. Willcox DC, Willcox BJ, Todoriki H., Curb JD, Suzuki M. Restricție calorică și longevitate umană: Ce putem învăța de la Okinawa? Biogerontologie. 2006; 7 : 173–177. doi: 10.1007 / s10522-006-9008-z. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]48. Shanley DP, Kirkwood TBL Restricția calorică nu sporește longevitatea la toate speciile și este puțin probabil să o facă la om. Biogerontologie. 2006; 7 : 165–168. doi: 10.1007 / s10522-006-9006-1. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]49. Anjana, Umar S., Iqbal M. Acumularea de nitrați în plante, factorii care afectează procesul și implicațiile asupra sănătății umane. Un comentariu. Agron. Susține. Dev. 2007; 27 : 45–57. doi: 10.1051 / agro: 2006021. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]50. Segi M. Mortalitatea prin cancer pentru anumite locuri din 24 de țări (1950–57) Departamentul de Sănătate Publică, Școala de Medicină a Universității Tohoku; Sendai, Japonia: 1960. [ Google Scholar ]51. Cooke A. Fosfat aditiv alimentar dietetic și rezultate pentru sănătatea umană. Compr. Rev. Food Science. Food Saf. 2017; 16 : 906–1021. doi: 10.1111 / 1541-4337.12275. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]52. Trautvetter U., Jahreis G., Kiehntopf M., Glei M. Consecințele unui aport ridicat de fosfor asupra metabolismului mineral și a remodelării osoase în dependența de aportul de calciu la subiecții sănătoși – Un studiu randomizat de intervenție controlat cu placebo la om. Nutr. J. 2016; 15 : 1-11. doi: 10.1186 / s12937-016-0125-5. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]53. Seitz HK, Becker P. Metabolismul alcoolului și riscul de cancer. Alcool Res. Sănătate. 2007; 30 : 38–47. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google Scholar ]54. George EI, McCulloch RE Selecție variabilă prin eșantionare Gibbs. J. Am. Stat. Conf. Univ. 1993; 88 : 881-889. doi: 10.1080 / 01621459.1993.10476353. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]55. Turati F., Rossi M., Pelucchi C., Levi F., La Vecchia C. Fructe și legume și riscul de cancer: o revizuire a studiilor din sudul Europei. Fr. J. Nutr. 2015; 113 : S102 – S110. doi: 10.1017 / S0007114515000148. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]56. Pinheiro J., Bates D., DebRoy S., Sarkar D., Team RC nlme: Modele de efecte mixte liniare și neliniare. Versiunea pachetului R. 2014; 3 : 1–117. [ Google Scholar ]


Articolele din Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică sunt furnizate aici prin amabilitatea Institutului de Publicare Digitală Multidisciplinară (MDPI)

Timp de supraviețuire crescut în glioblastom cerebral printr-o strategie radioneuroendocrină cu radioterapie plus melatonină comparativ cu radioterapia monoterapie

Abstract

Prognosticul glioblastomului cerebral este încă foarte slab și timpul mediu de supraviețuire este în general mai mic de 6 luni. În prezent, nici o chimioterapia nu pare să-i influențeze prognosticul. Pe de altă parte, progresele recente în biologia tumorilor cerebrale au sugerat că creșterea tumorilor cerebrale este cel puțin parțial sub control neuroendocrin, realizată în principal de peptide opioide și substanțe pineale. Pe această bază, am evaluat influența unei administrări concomitente a hormonului pineal melatonină (MLT) la pacienții cu glioblastom tratați cu radioterapie radicală sau adjuvantă (RT). Studiul a inclus 30 de pacienți cu glioblastom, care au fost randomizați pentru a primi RT singură (60 Gy) sau RT plus MLT (20 mg / zi pe cale orală) până la progresia bolii.

Atât curba de supraviețuire, cât și procentul de supraviețuire la 1 an au fost semnificativ mai mari la pacienții tratați cu RT plus MLT decât la cei care au primit RT monoterapie (6/14 vs. 1/16). Mai mult, toxicitatea RT sau terapia cu steroizi a fost mai mică la pacienții tratați concomitent cu melatonina MLT. Acest studiu preliminar sugerează că o abordare radioneuroendocrină cu RT plus hormonul pineal MLT poate prelungi timpul de supraviețuire și îmbunătăți calitatea vieții pacienților afectați de glioblastom.

© 1996 S. Karger AG, Basel

Lissoni P. · Meregalli S. · Nosetto L. · Barni S. · Tancini G. · Fossati V. · Maestroni G. d
Afilierile AutoruluiCuvinte cheie: Tumori cerebraleGlioblastomMelatoninaRadioterapie

Oncologie 1996; 53: 43-46https://doi.org/10.1159/000227533


Detalii articol / publicație

Previzualizare în prima pagină

Publicat online: 30 iunie 2009
Data lansării ediției: 1996

Număr de pagini tipărite: 4
Număr de figuri: 0
Număr de tabele: 0

ISSN: 0030-2414 (tipărit)
eISSN: 1423-0232 (online)

Pentru informații suplimentare: https://www.karger.com/OCL


Drepturi de autor / Dozare / renunțare la medicamente

Drepturi de autor: Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicații nu poate fi tradusă în alte limbi, reprodusă sau utilizată în orice formă sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, înregistrare, microcopiere sau prin orice sistem de stocare și recuperare a informațiilor, fără permisiunea în scris a editorului .
Dozarea medicamentelor: Autorii și editorul au depus toate eforturile pentru a se asigura că selecția și dozarea medicamentelor prevăzute în acest text sunt în concordanță cu recomandările și practicile actuale la momentul publicării. Cu toate acestea, având în vedere cercetările în curs, modificările reglementărilor guvernamentale și fluxul constant de informații referitoare la terapia medicamentoasă și reacțiile la medicamente, cititorul este îndemnat să verifice prospectul fiecărui medicament pentru orice modificare a indicațiilor și dozajului și pentru avertismente adăugate. și precauții. Acest lucru este deosebit de important atunci când agentul recomandat este un medicament nou și / sau utilizat rar.
Declinare de responsabilitate: Declarațiile, opiniile și datele conținute în această publicație sunt numai cele ale autorilor și colaboratorilor individuali și nu ale editorilor și ale editorilor. Apariția reclamelor sau / și a referințelor produselor în publicație nu reprezintă o garanție, aprobare sau aprobare a produselor sau serviciilor publicitate sau a eficacității, calității sau siguranței acestora. Editorul și editorul (editorii) își declină responsabilitatea pentru orice prejudiciu adus persoanelor sau bunurilor rezultat din ideile, metodele, instrucțiunile sau produsele menționate în conținut sau în reclame.

https://www.karger.com/Article/Abstract/227533

Studiile clinice demonstrează că vitamina D combate COVID-19 în spitale

Către: Persoană care lucrează într-un spital
Subiect: Studiile clinice demonstrează că vitamina D combate COVID-19 în spitale

Până acum au fost publicate 3 studii clinice de mare succes (31 de studii în curs)

  1. COVID-19 a fost învins de calcifediol de vitamina D în Spania – pilot RCT 29 august 2020
    • studiul a folosit o formă cu acțiune mai rapidă la vitaminei D, care este disponibilă numai pe bază de rețetă
  2. COVID-19 a învins de 3 ori mai repede cu 420.000 UI nanoemulsie vitamina D – RCT 12 noiembrie 2020 – furnizorul nu este declarat
  3. De 2 ori mai puține decese COVID-19 observate cu 300.000 UI de vitamina D


Un studiu care a oferit vitamina D prea târziu (10 zile după infecție) a constatat că nu a ajutat (și nici nu a făcut rău)

4 meta-analize ale multor observații, cum ar fi de 1,8 ori mai susceptibile de a muri de COVID-19 dacă este scăzută vitamina D și 2 recenzii

În plus, 35 de studii observaționale au descoperit că un nivel vitamina D mai mare este asociată cu mai puțin COVID-19

Spitalele ar putea încerca să ofere 200.000 UI de vitamina D celor infectate cu COVID-19
     cât mai curând posibil: după testul pozitiv sau la internare

Vitamina D poate fi obținută la farmacii atât în ​​interior, cât și în afara spitalului.
Vitamina D vine de obicei în 5.000 UI capsule (va avea nevoie de 40 de capsule)

50.000 de capsule UI pot fi obținute de majoritatea furnizorilor medicali sau Amazon

Nu s-au observat probleme în studii COVID-19, dar în cazuri rare nu trebuie folosite vitamina D

Vitamina D este, de asemenea, excelentă pentru personal și pacienți ambulatori – reducere de 2 ori a infecției cu COVID-19

Pentru mai multe informații, consultări: COVID-19 tratat cu vitamina D – studii, rapoarte, videoclipuri
Începând cu date de 9 decembrie avea:  36 de studii,  4 rezultate ale studiilor, 6 meta-analize și recenzii, 35 de observații, 18 recomandări, 35 de asociații, 81 de speculații, 30 de videoclipuri


Vă rugăm să trimiteți această scrisoare oamenilor pe care îi cunoașteți în spitale etc. din întreaga lume

Această scrisoare va fi actualizată săptămânal, incluzând mai multe rezultate RCT etc.

Vă rugăm să trimiteți sugestii, comentarii, formulări, actualizări de știri etc. pentru această pagină la hlahore@gmail.comVizitatorii care sunt înregistrați și autentificați pot fi anunțați despre actualizările acestor pagini făcând clic peUrmați această pagină pentru actualizări   în partea de jos a acestei pagini


Multe studii clinice sunt în curs de utilizare a vitaminelor D pentru a combate COVID-19

https://vitamindwiki.com/Clinical+trials+are+proving+that+Vitamin+D+fights+COVID-19+in+hospitals

Efectul suplimentelor cu vitamina D3 asupra dezvoltării cancerului avansat . O analiză secundară a studiului clinic randomizat VITAL

Oncologie inițială de investigație 18 noiembrie 2020

Paulette D. Chandler, MD, MPH 1 ; Wendy Y. Chen, MD, MPH 2,3 ; Oluremi N. Ajala, MD, MPH 1 ; și colab., Aditi Hazra, dr., MPH 1 ; Nancy Cook, ScD 1 ; Vadim Bubes, doctorat 1 ; I-Min Lee, MBBS, ScD 1 ; Edward L. Giovannucci, MD, ScD 3,4,5 ; Walter Willett, MD, DrPH 3,4,5 ; Julie E. Buring, ScD 1,5 ; JoAnn E. Manson, MD, DrPH 1,3,5 ; pentru Grupul de Cercetare VITAL

Afilierile Autorului

Informații despre articol

JAMA Netw Open. 2020; 3 (11): e2025850. doi: 10.1001 / jamanetworkopen.2020.25850

Efectul suplimentelor de vitamina D asupra dezvoltării cancerului avansat

Întrebare  Suplimentarea cu   vitamina D 3 reduce riscul de a dezvolta cancer avansat (metastatic sau fatal) la adulți fără diagnostic de cancer la momentul inițial?

Rezultate   În această analiză secundară a unui studiu clinic randomizat cu 25 871 de pacienți, suplimentarea cu vitamina D 3 a  redus incidența cancerului avansat (metastatic sau letal) în cohorta generală, cu o reducere a riscului mai puternică la persoanele cu greutate normală și fără reducere la indivizi cu supraponderalitate sau obezitate.

Semnificație   Aceste constatări sugerează că vitamina D 3  poate reduce riscul de a dezvolta cancer avansat la adulți fără un diagnostic de cancer la momentul inițial; acest efect protector este evident pentru cei care au un indice de masă corporală normal, dar nu crescut

Importanță   Datele epidemiologice și studiile sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate reduce cancerul metastatic și mortalitatea prin cancer, reflectând căile biologice comune.

Obiectiv   Urmărirea posibilei reduceri a deceselor provocate de cancer în studiul cu vitamina D și Omega-3 (VITAL) cu o evaluare a faptului dacă vitamina D reduce incidența cancerului avansat (metastatic sau fatal) și o examinare a posibilului efect modificat de indexul/indicele de masa corporală.

Proiectare, setare și participanți   VITAL este un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, factor clinic 2 × 2 factorial de vitamina D 3  (colecalciferol, 2000 UI / zi) și acizi grași omega-3 marini (1 g / zi) . Acest studiu clinic multicentric a fost realizat în Statele Unite; participanții au inclus bărbați în vârstă de 50 de ani sau mai mult și femei cu vârsta de 55 de ani sau mai mult, care nu aveau cancer și boli cardiovasculare la momentul inițial. Randomizarea a avut loc din noiembrie 2011 până în martie 2014, iar medicamentele de studiu s-au încheiat la 31 decembrie 2017. Datele pentru această analiză secundară au fost analizate de la 1 noiembrie 2011 până la 31 decembrie 2017.

Intervenții   Suplimentele cu vitamina D 3  (colecalciferol, 2000 UI / zi) și acizi grași omega-3 marini (1 g / zi).

Principalele rezultate și măsuri   Pentru prezenta analiză, rezultatul primar a fost o incidență compozită a cancerului total invaziv metastatic și fatal, deoarece principalul studiu VITAL a arătat o posibilă reducere a cancerului fatal cu suplimentarea cu vitamina D și modificarea efectului prin indicele de masă corporală (IMC; calculat ca greutate în kilograme împărțit la înălțimea în metri pătrati) pentru reducerea incidenței totale a cancerului la persoanele cu IMC normal, dar nu și la persoanele cu supraponderalitate sau obezitate. Analizele secundare au inclus examinarea IMC (<25, 25 la <30 și ≥30) ca modificatori ai efectelor asociațiilor observate.

Rezultate   Dintre 25 871 de participanți VITAL randomizați (51% femei; vârstă medie [SD], 67,1 [7,1] ani), 1617 au fost diagnosticați cu cancer invaziv pe o perioadă mediană de intervenție de 5,3 ani (interval, 3,8-6,1 ani). După cum s-a raportat anterior, nu au fost observate diferențe semnificative pentru incidența cancerului în funcție de brațul de tratament. Cu toate acestea, s-a găsit o reducere semnificativă a cancerelor avansate (metastazate sau fatale) pentru cei randomizați la vitamina D comparativ cu placebo (226 din 12 927 atribuite vitaminei D [1,7%] și 274 din 12 944 atribuite placebo [2,1%]; HR, 0,83 [IC 95%, 0,69-0,99];  P = .04). Când a fost stratificat în funcție de IMC, a existat o reducere semnificativă pentru brațul cu vitamina D în cazul cancerului metastatic sau letal incident la cei cu IMC normal (IMC <25: HR, 0,62 [IC 95%, 0,45-0,86]), dar nu si la cei cu supraponderalitate sau obezitate (IMC 25- <30: HR, 0,89 [IÎ 95%, 0,68-1,17]; IMC ≥30: HR, 1,05 [IÎ 95%, 0,74-1,49]) ( P  = 0,03 pentru interacțiunea prin IMC).

Concluzii și relevanță   În acest studiu clinic randomizat, suplimentarea cu vitamina D a redus incidența cancerului avansat (metastatic sau fatal) în cohorta generală, cu cea mai puternică reducere a riscului observată la persoanele cu greutate normală.

Înregistrare proces   ClinicalTrials.gov Identificator:  NCT01169259 Introducere

Datele studiilor randomizate sugerează un beneficiu mai puternic al vitaminei D asupra mortalității și supraviețuirii de cancer decât in ceea ce priveste incidența cancerului1 , 2  Aceste date sugerează că vitamina D poate avea un rol în reducerea cancerelor mai avansate sau fatale, dar această întrebare specifică nu a fost abordată anterior în studiile randomizate. Studiile de laborator și pe animale arată că vitamina D poate inhiba carcinogeneza și încetini progresia tumorii, inclusiv promovarea diferențierii celulare, inhibarea proliferării celulelor canceroase și a efectelor antiinflamatorii, imunomodulatoare, proapoptotice și antiangiogene. 1 – 4  Vitamina D poate reduce invazivitatea tumorii și înclinația către metastaze, ducând la reducerea mortalității prin cancer. 3 Nivelurile serice mai ridicate de 25-hidroxivitamină D (25 [OH] D) la diagnostic au fost corelate cu supraviețuirea mai lungă la pacienții cu cancer. 5

Comparativ cu placebo în Vitamina D și Omega-3 Trial (VITAL) 6  , raportul de risc (HR) pentru brațul de vitamina D pentru cancerul invaziv total incident a fost de 0,96 (IC 95%, 0,88-1,06), dar pentru mortalitatea totală prin cancer a fost de 0,83 (0,67-1,02), sugerând un rol potențial al vitaminei D în reducerea cancerelor metastatice sau letale. Mai mult, incidenta cancerului a fost redusa la cei cu indice de masă corporală normal (IMC), dar nu și la cei cu supraponderalitate sau obezitate, sugerând că factorii asociați cu obezitatea pot diminua efectul suplimentării cu vitamina D6  Suplimentarea cu vitamina D poate avea efecte diferite la pacienții cu obezitate față de cei fără obezitate, pe baza funcției imune afectate la obezitate. 7 , 8 Afectarea funcției imune în prezența obezității a fost demonstrată atât la modelele umane, cât și la cele animale. 9 , 10  Obezitatea a fost asociată cu inflamația cronică, de grad scăzut și cu dereglarea sistemică a funcției celulelor ucigașe naturale (NK). 11 , 12  Dacă obezitatea este legată de o imunitate tumorală mai slabă, nu este bine stabilit, dar unele dovezi sugerează că terapia de blocare a punctelor de control imunitar în cancer pare să funcționeze mai bine la persoanele cu obezitate. 13  O teorie este că persoanele cu obezitate pot avea unele defecte, cum ar fi expresia PD-1 indusă de obezitate și epuizarea și disfuncția celulelor T, care este corectată cu blocarea punctului de control imun. 14 , 15 Astfel, un echilibru complicat între adipozitate și mediatori imunomodulatori sau inflamatori poate contribui la răspunsul diferențial la vitamina D 3 . 16  Ipotezăm că  suplimentarea cu vitamina D 3 reduce incidența cancerului metastatic la diagnostic sau a cancerului letal și că reducerea riscului este mai pronunțată la persoanele cu greutate normală.

Studiul VITAL a fost un studiu factorial randomizat, dublu-orb, controlat placebo, 2 × 2 factorial, care a examinat beneficiile și riscurile vitaminei D 3  (colecalciferol, 2000 UI / zi) și ale acizilor grași omega-3 marini (1 g / zi) ) (NOTA: aceste doze sunt pentru profilaxie/ preventie ; terapeutic se recomanda 50.000 ui D3 saptamanal si 2 grame EPA omega 3 zilnic) pentru prevenirea primară a cancerului și a bolilor cardiovasculare la 25 871 de participanți (bărbați cu vârsta ≥50 de ani și femei cu vârsta ≥55 de ani).  Figura 1  prezintă proiectarea factorială de test 2-la-2. Persoanele au fost randomizate pentru a primi vitamina D 3 , acizi grași omega-3 marini, ambii agenți activi sau ambii placebo. Protocolul de studiu a fost descris în detaliu în altă parte. 11  Suplimentul 1 conține (1) protocolul original, protocolul final și rezumatul modificărilor și (2) planul original de analiză statistică, planul final de analiză statistică și rezumatul modificărilor. Acest studiu a urmat ghidul de raportare a standardelor consolidate de raportare a testelor ( CONSORT ) pentru studiile clinice randomizate. 17  Procesul a fost aprobat de către comisia de revizuire instituțională a Partners Healthcare / Brigham and Women’s Hospital și a fost monitorizat de un comitet extern de monitorizare a datelor și siguranței, iar agenții studiului au primit aprobarea de investigație pentru noi medicamente de la Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente. Toți participanții au acordat consimțământul scris în scris.

Participanții au fost recrutați în toată SUA, echilibrați în funcție de sex și cu scopul de a include cel puțin 5000 de participanți negri. Participanții eligibili nu aveau antecedente de cancer (cu excepția cancerului de piele nonmelanom) sau de boli cardiovasculare la intrarea în studiu. Alte criterii de excludere au inclus insuficiența renală sau dializa, ciroza, istoricul hipercalcemiei sau alte afecțiuni grave care ar împiedica participarea ( Figura 1 ). Participanții au fost obligați să fie de acord să limiteze vitamina D la cel mult 800 UI / zi din toate sursele suplimentare, inclusiv multivitaminele, și să renunțe la utilizarea oricăror suplimente de ulei de pește din afara studiului. Toți participanții finali au finalizat o fază de run-in de 3 luni cu placebo (a se vedea  Figura 1  pentru diagrama fluxului de recrutare). Randomizarea la vitamina D 3, acizii grași omega-3, ambii agenți activi sau ambii placebo au avut loc din noiembrie 2011 până în martie 2014. Medicația de studiu s-a încheiat conform planificării la 31 decembrie 2017. Perioada medie de intervenție a fost de 5,3 ani (interval, 3,8-6,1 ani). După cum sa raportat anterior, rata medie de răspuns la chestionare a fost de 93,1%, iar urmărirea mortalității a fost mai mare de 98% în perioada de urmărire. 6  Utilizarea non-studiu a vitaminei D (> 800 UI / zi) a fost scăzută (3,8% și 6,4% în grupul cu vitamina D 3  și 5,6% și 10,8% în grupul placebo la 2 ani și respectiv 5 ani). 6  Rata medie de aderență (definită ca luând cel puțin două treimi din capsulele de studiu) a fost de 82,0% în grupul cu vitamina D 3  și de 80,3% în grupul placebo. 6

Probele de sânge inițiale au fost colectate în timpul perioadei de testare de la toți participanții dispuși, inclusiv 16 956 din 25 871 randomizați (65,5%). Quest Diagnostics a efectuat 25 de teste (OH) D pe toate probele analizabile folosind cromatografie lichidă – spectrometrie de masă tandem. Linia de bază 25 (OH) D a fost utilizată pentru a evalua modificarea efectului prin starea inițială 25 (OH) D asupra cancerului metastatic și fatal incident. Participanții au primit chestionare de urmărire la 6 luni și 1 an după randomizare și anual ulterior pentru a colecta informații despre aderarea la tratamente randomizate, utilizarea de suplimente de vitamina D și ulei de pește nestudiat, dezvoltarea bolilor majore, recurența cancerului, actualizări privind factorii de risc și potențiale efecte secundare ale agenților de studiu. Capsulele de studiu au fost trimise prin poștă cu chestionare participanților.Chestionarele de bază au colectat date despre factorii de risc pentru cancer, boli cardiovasculare și alte afecțiuni și au inclus un chestionar privind frecvența alimentelor.

Punctele finale principale ale acestei analize au fost ratele punctului final compozit al cancerului metastatic și / sau fatal și timpul de la momentul inițial până la cancerul metastatic / fatal. Ca rezultat secundar, am examinat modificarea efectului prin IMC pe baza suplimentării cu vitamina D 3  . Aceasta este o analiză a intenției de a trata care include participanții pierduți în urma monitorizării.

Participanții care raportează un punct final au fost rugați să semneze o eliberare pentru înregistrările medicale, care au fost revizuite pentru confirmare de către medici orbi la atribuirea tratamentului. Cancerul a fost confirmat cu date histologice sau citologice. 18 Participanții au fost chestionați în fiecare an cu privire la cancer. Metastazele la distanță au fost verificate prin revizuirea dosarului medical în momentul diagnosticului sau când cauza decesului a fost verificată ca fiind cancer. Analizele au inclus doar puncte finale confirmate. Pentru decesele raportate de membrii familiei, rudelor apropiate i s-a cerut permisiunea de a obține dosare medicale și o copie a certificatului de deces. Alternativ, acesta din urmă a fost obținut de la biroul de evidență vitală al statului. Înregistrările au fost examinate de medici pentru a atribui cauza morții. Dacă înregistrările nu erau disponibile (sau participanții au pierdut în urma monitorizării), bazele de date National Index Index Plus și Centers for Medicare și Medicaid Services au fost căutate pentru cauza decesului pe baza informațiilor din certificatul de deces.

Datele au fost analizate de la 1 noiembrie 2011 până la 31 decembrie 2017. S-a stabilit că eșantionul studiului are o putere mai mare de 85% pentru a detecta rapoarte de risc de 0,85 și 0,80 pentru punctele finale primare ale cancerului și respectiv ale bolilor cardiovasculare.

Pentru această analiză, analizele inițiale au comparat caracteristicile inițiale ale participanților în funcție de intervenția randomizată a studiului cu utilizarea   testelor t sau testelor χ 2  . Pentru prezenta analiză, rezultatul principal a fost cancerul avansat (un compozit de cancer total invaziv metastatic și fatal). Am comparat principalele efecte ale vitaminei D 3 pe cancer metastatic și / sau fatal cu utilizarea modelelor de riscuri proporționale Cox care au fost controlate pentru vârstă, sex și grup de randomizare (grupul cu acizi grași omega-3 sau grupul cu placebo). Timpul de persoană a fost numărat de la randomizare până la punctul final, deces sau sfârșitul procesului la 31 decembrie 2017. Am inclus subiecții pierduți pentru urmărire. Graficele de incidență cumulativă și interacțiunile cu timpul au fost utilizate pentru a examina dacă efectele au variat în timp. Pentru a evalua efectele latente, am efectuat analize de sensibilitate prin excluderea primilor 2 ani de urmărire. A fost efectuat un test de proporționalitate pentru a evalua semnificația diferenței în curbele de incidență cumulative.

Analizele secundare au inclus examinarea IMC (<25, 25- <30 și ≥30 kg / m 2 ) ca modificatori de efect ai asociațiilor observate. Am evaluat diferențele generale și specifice site-ului în cancerul metastatic și fatal și timpul de la momentul inițial până la decesul cauzat de cancer pe baza suplimentării cu vitamina D 3  și a IMC. Am evaluat dacă IMC a fost încă echilibrat de grupul de randomizare după stratificarea mediană 25 (OH) D (<31 ng / ml vs ≥31 ng / ml). Am folosit   testul t pentru a compara IMC-ul mediu pentru vitamina D activă versus placebo în cadrul subgrupurilor inițiale de peste și sub mediana 25 (OH) D. Un P  <.05 pe 2 fețe a  fost considerat semnificativ statistic.

Rezultatele secundare suplimentare au inclus influența suplimentării cu vitamina D 3  asupra cancerului metastatic și letal specific la nivelul locului (sân, prostată, colorectal și pulmonar) și variații ale efectului în funcție de rasă sau grup etnic și starea inițială a vitaminei D. Cu toate acestea, nu a existat niciun control pentru testarea ipotezelor multiple și nu s-a făcut nicio ajustare formală a   valorilor P sau a intervalelor de încredere. Astfel, rezultatele privind punctele finale secundare ar trebui interpretate cu prudență

Acest studiu a inclus 25 871 de participanți VITAL randomizați (51% femei) cu vârsta medie (SD) de 67,1 (7,1) ani. Nu au existat diferențe semnificative în caracteristicile inițiale între  grupurile de vitamina D 3 și placebo ( Tabelul 1 ). Participanții au fost echilibrați în funcție de sex, au fost rasial / etnic divers (inclusiv 20,2% afro-americani / negri) și au avut un IMC mediu (SD) de 28,1 (5,7) kg / m 2 . În general, 11 030 de persoane (43%) din  grupurile de vitamina D 3 și placebo au luat vitamina D suplimentară (permisă până la doza recomandată, ≤800 UI / zi). ( Tabelul 1 ) Per total, participanții nu au fost deficienți de vitamina D (medie 25 (OH) D – 30 ng / ml atât în ​​grupurile cu vitamina D, cât și în grupurile placebo). ( Tabelul 112  Nu au existat diferențe semnificative între grupurile de vitamina D și placebo în ceea ce privește diagnosticul incident de hipercalcemie, calculi renali sau simptome gastro-intestinale. 6  Din cei 25 871 de participanți la VITAL, 1617 au fost diagnosticați cu cancer invaziv pe o perioadă mediană de intervenție de 5,3 ani (interval, 3,8-6,1 ani). După cum s-a raportat anterior, nu s-au observat diferențe semnificative în funcție de brațul de tratament pentru cancerul incident (vitamina D 3  vs placebo: raportul de risc [HR] = 0,96; IC 95%, 0,88-1,06;  P  =, 47) sau mortalitatea prin cancer (HR = 0,83 ; IC 95%, 0,67-1,02];  P  = 0,08). 6  Din cele 17 tipuri de cancer specifice site-ului examinate separat, doar cancerul uterin (la 35 de pacienți alocați vitaminei D 3 [0,3%] și 20 atribuite placebo [0,2%]; HR, 1,75; IC 95%, 1,01-3,03;  P  = .046) au arătat diferențe semnificative în funcție de grupul de tratament (eTable 1 în  Suplimentul 2 ). Cu toate acestea, s-a constatat o reducere semnificativă a cancerelor avansate (metastazate sau fatale) pentru cei randomizați la vitamina D comparativ cu placebo (în 226 din 12 927 atribuite vitaminei D 3  [1,7%] și în 274 din 12 944 atribuite placebo [2,1 %]; HR, 0,83; IC 95%, 0,69-0,99;  P  = 0,04) ( Tabelul 2 ). Rata de incidență cumulată a cancerului metastatic și fatal total este prezentată în  Figura 2 . Vitamina D 3 vs curbele placebo încep să divergă la 2 ani; testul de proporționalitate în timp nu a fost semnificativ Rezultatele au fost similare chiar și după excluderea primilor 2 ani de urmărire. ( Tabelul 2 ) Dintre cei 12 927 de participanți repartizați la tratamentul cu vitamina D, 16 au avut cancer metastatic incident și, de asemenea, au murit din cauza cancerului în perioada de studiu; dintre cei 12 944 de participanți randomizați la vitamina D placebo, 24 cu cancer metastatic incident au murit de cancer în perioada de randomizare. Nu a existat nicio asociere a suplimentării cu acizi grași omega-3 cu cancer avansat și nici nu a existat o interacțiune cu brațul de tratament cu omega-3.

Deoarece cancerul de prostată a fost asociat cu o reducere mai mică, dar nesemnificativă, a incidenței cu suplimentarea cu vitamina D (HR, 0,88; IC 95%, 0,72-1,07; P  = 0,19  ) și a fost cel mai mare contribuitor la incidența totală a cancerului, am efectuat analize de sensibilitate, excluzând cancer de prostată metastatic / fatal. Rezultatele au fost similare (HR, 0,85; IC 95%, 0,71-1,02;  P  = 0,08). Numerele de cazuri pentru HR-ul specific site-ului pentru mortalitatea mamară, prostatică, colorectală și pulmonară sunt prea mici pentru a fi interpretate (tabelul 2 din  Suplimentul 2 ).

Când a fost stratificat în funcție de IMC, a existat o reducere semnificativă pentru  brațul cu vitamina D 3 în cazul cancerului metastatic sau letal incident în rândul celor cu IMC normal (IMC <25: HR, 0,62; IC 95%, 0,45-0,86), dar nu în rândul celor cu supraponderal sau obezitate (IMC 25 la <30: HR, 0,89; IC 95%, 0,68-1,17; IMC ≥30: HR, 1,05; IC 95%, 0,74-1,49;  P  = 0,03 pentru interacțiune) ( Tabelul 3 ). A existat o scădere treptată a dimensiunii efectului asocierii tratamentului cu vitamina D cu cancer metastatic și mortalitate prin cancer de către fiecare subgrup mai mare de IMC. Dimensiunile efectului pentru IMC <25 au fost similare pentru decesul total al cancerului, cancerul metastatic și punctul final compozit al cancerului avansat ( Tabelul 3). În timp ce IMC mediu a variat în funcție de valoarea inițială 25 (OH) D (25 [OH] D <31 ng / ml: IMC mediu [SD] în grupul cu vitamina D, 29,0 [6,0]; în grupul placebo, 28,9 [6,0] [ P  = .46]; 25 [OH] D ≥31 ng / mL: medie [SD] IMC în grupul cu vitamina D, 26.9 [5.1]; în grupul placebo, 26.7 [5.0] [ P  = .05]), IMC a rămas echilibrat după grupul de tratament după stratificarea cu 25 (OH) D.

În analizele stratificate în funcție de rasă, nu a fost observată nicio modificare a efectului. Participanți albi non-hispanici (163 alocați vitaminei D 3  și 205 alocați placebo; HR, 0,80; IC 95%, 0,65-0,98;  P  = 0,03) și participanții negri (40 alocați vitaminei D 3  și 46 alocați placebo ; HR, 0,86; IC 95%, 0,56-1,32;  P  = 0,49) a avut o reducere similară a riscului pentru cancerul metastatic total / mortalitatea cauzată de cancer (tabelul 3 din  Suplimentul 2 ).

Pentru persoanele cu niveluri serice scăzute de 25 (OH) D (<20 ng / mL) (n = 2001), rata rezultatelor cancerului metastatic / fatal (la 20 de participanți alocați vitaminei D și 25 atribuiți placebo; HR, 0,85; IC 95%, 0,47-1,54) a fost similar cu rata în rândul persoanelor cu niveluri serice de 25 (OH) D mai mari sau egale cu 20 ng / mL (n = 13 786) (la 124 de participanți alocați vitaminei D și 140 alocați la placebo; HR 0,88; IC 95%, 0,69-1,12) ( P  = 0,95 pentru interacțiune).

În mod similar, nu s-a observat nicio interacțiune semnificativă la nivelul inițial 25 (OH) D la persoanele cu niveluri 25 (OH) D sub mediana 25 (OH) D (<31 ng / ml) (n = 7812) pentru rezultatele cancerului metastatic / fatal ( la 79 de participanți atribuiți vitaminei D și 77 atribuiți placebo; HR 1,05; IC 95%, 0,77-1,44) față de indivizi cu 25 seric (OH) D mai mare sau egal cu 31 ng / ml (n = 7975) (în 65 participanți alocați la vitamina D și 88 alocați la placebo; HR 0,72; IC 95%, 0,52-1,00) ( P  = 0,10 pentru interacțiune).

În această analiză secundară mai detaliată a VITAL, vitamina D 3 a  redus riscul de a dezvolta cancer avansat (metastatic sau fatal) la adulți fără diagnostic de cancer la momentul inițial. Cu toate acestea, acest efect protector a fost evident doar pentru cei cu IMC normal.

Nu am văzut diferențe de efect în funcție de rasă sau nivelurile inițiale de vitamina D.

Descoperirile noastre nu se datorează unui anumit cancer, deoarece a contribuit un amestec larg de cancere. Eliminarea cancerului de prostată din analize nu a atenuat efectul observat al suplimentării cu vitamina D asupra cancerului avansat, sugerând că rezultatele nu au fost determinate doar de cancerul de prostată. Descoperirile noastre sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate funcționa printr-un mecanism general, mai degrabă decât specific site-ului, pentru a reduce riscul de cancer avansat.

Primele 2 studii clinice randomizate de  suplimentare cu vitamina D 3 la pacienții cu cancer au fost mixte. Studiul SUNSHINE 19 a  comparat adăugarea de doze mari de vitamina D 3  (vitamina D 3  8000 UI / zi timp de 2 săptămâni și 4000 UI / zi după aceea) comparativ cu doza standard de vitamina D 3  (400 UI / zi) împreună cu chimioterapia standard la 139 de pacienți cu cancer colorectal avansat sau metastatic (urmărire mediană de 22,9 luni) cu o îmbunătățire nesemnificativă a supraviețuirii fără progresie (13,0 vs 11,0 luni;  P  = 0,07), dar cu un risc scăzut de supraviețuire fără progresie sau deces ( HR, 0,74;  P  = 0,02). Mai mult, efectul unei doze mari de vitamina D 3 cu privire la îmbunătățirea supraviețuirii fără progresie părea să fie mai mare la pacienții cu un IMC mai mic ( P  = 0,04 pentru interacțiune). Cu toate acestea, acest studiu a fost mic și insuficient. Studiul AMATERASU 20 a  inclus 417 pacienți cu cancer de tract digestiv în stadiul I-III randomizat la vitamina D 3  (2000 UI / zi) sau placebo. Suplimentarea cu vitamina D a dus la o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii fără recidive la 5 ani. Cu toate acestea, studiul AMATERASU a avut un dezechilibru alocării tratamentului pentru vârstă, iar analiza post-hoc ajustată în funcție de vârstă a relevat un beneficiu semnificativ statistic în favoarea suplimentării (HR de supraviețuire fără recidive, 0,66; IC 95%, 0,43-0,99). 20 O meta-analiză recentă a studiilor clinice randomizate a comparat persoanele care au luat suplimente de vitamina D cu cele care au luat placebo timp de cel puțin 3 ani; persoanele care au luat suplimente de vitamina D au avut un risc cu 13% mai mic de a muri de cancer decât cele care au luat un placeboP  = .005), ceea ce a fost în mare parte atribuit intervențiilor cu administrare zilnică (spre deosebire de administrarea bolusului). 1  O altă meta-analiză a studiilor clinice cu vitamina D a arătat că suplimentarea cu vitamina D a redus riscul de deces prin cancer cu 16%, iar mortalitatea pentru toate cauzele a fost semnificativ mai mică în studiile cu  supliment de vitamina D 3 față de suplimentarea cu vitamina D22 Descoperirile noastre, împreună cu studiile randomizate anterioare, susțin evaluarea continuă a suplimentării cu vitamina D pentru cancerul metastatic. O asociere între suplimentarea cu vitamina D și cancerul metastatic și fatal este plauzibilă biologic. Receptorii vitaminei D se exprimă pe scară largă în tot corpul, iar dovezile experimentale sugerează că vitamina D are activitate antineoplazică. 21  Legarea vitaminei D de receptorul vitaminei D are ca rezultat activarea transcripțională și reprimarea genelor țintă, producând apoptoză, 21  efecte antiproliferative, 22  și efecte imunomodulatoare care pot contribui la reducerea bolii metastatice 21  și a cancerului fatal. 23 O meta-analiză a studiilor prospective de cohortă a arătat că o concentrație mai mare de 25 (OH) D a fost asociată cu 19% risc mai mic de mortalitate prin cancer, iar riscul de mortalitate prin cancer a fost cu 2% mai mic cu fiecare creștere de 20 nmol / L de 25 (OH) Concentrația D. 24  Prevalența deficitului de vitamina D este ridicată la pacienții cu cancer, 25 , 26 ,  cu un studiu care a raportat deficit de vitamina D la 72% dintre pacienții cu cancer. 19 , 27  Factorii de risc cunoscuți pentru deficiența vitaminei D sunt frecvente la această populație, inclusiv sexul feminin, expunerea scăzută la soare, tratamentul paliativ, chimioterapia adjuvantă sau antecedente de intervenții chirurgicale gastrointestinale. 27

Interesant este că am găsit modificări semnificative ale efectului prin IMC. Modificarea efectului nu s-a datorat puterii mai mari de a detecta un efect protector în grupul IMC sănătos. Grupul IMC sănătos a avut cea mai scăzută rată absolută de cancer (doar 31% din cazurile de cancer incidente au fost la participanții cu IMC <25). Puterea statistică a fost de fapt mai mare în rândul celor cu IMC crescut.

O interacțiune dinamică între adipozitate și mediatori imunomodulatori sau inflamatori poate contribui la răspunsul diferențial la vitamina D 3 . În publicația inițială VITAL, 2000 UI / zi de vitamina D a fost asociată cu o incidență totală mai mică a cancerului la participanții cu IMC normal (HR, 0,76; IC 95%, 0,63-0,90), dar nu la cei cu supraponderalitate (HR, 1,04; 95 % CI, 0,90-1,21) sau obezitate (HR, 1,13; 95% CI, 0,94-1,37). 6  În mod similar, am constatat că nivelurile inițiale ale serului 25 (OH) D nu au modificat efectul suplimentării cu vitamina D asupra cancerului metastatic / fatal incident. Aceste rezultate sunt congruente cu analiza inițială VITAL, în care valoarea inițială 25 (OH) D nu a fost un modificator de efect pentru cancerul invaziv total incident (25 [OH] D <mediană de 31 ng / mL vs 25 [OH] D ≥ mediană de 31 ng / mL, P  = .57 pentru interacțiune) în timp ce IMC a fost un modificator semnificativ al efectului pentru cancerul total ( P  = .002 pentru interacțiune). Mai mult, un nivel seric 25 (OH) D mai mare a fost corelat cu IMC mai mic.

Deși aceste descoperiri s-ar putea datora întâmplării, se știe că obezitatea afectează axa vitaminei D. 28  Capacitatea mai mare de stocare a vitaminei D la persoanele cu obezitate prin sechestrarea grăsimilor 29  sau diluția volumetrică 30  poate duce la scăderea vitaminei plasmatice D. Cu toate acestea, în cohorta generală VITAL, nici persoanele cu sau fără obezitate nu au avut deficit de vitamina D după suplimentarea cu vitamina D . 6  Nivelul hormonului paratiroidian, un marker al eficacității vitaminei D, este mai mare la persoanele cu obezitate comparativ cu persoanele slabe la un nivel dat de 25 (OH) D, 31 , 32 ,  care ar fi în concordanță cu dereglarea hormonală legată de obezitate și cu un beneficiu mai mic de suplimentare. 31 Nivelurile scăzute de 25-hidroxivitamină D 3  (<20 ng / ml) declanșează o creștere compensatorie a nivelurilor hormonilor paratiroidieni, care accelerează resorbția osoasă și stabilizează calciu. Atunci când nivelurile de vitamina D sunt deficitare, suplimentarea cu vitamina D duce de obicei la reducerea nivelului seric al hormonilor paratiroidieni la persoanele cu greutate normală. Cu toate acestea, doza de suplimentare cu vitamina D pentru suprimarea nivelurilor hormonilor paratiroidieni poate diferi la adulții cu supraponderalitate și obezitate. 33

Alternativ, din cauza diluției volumetrice 30  sau a scăderii bioactivității vitaminei D, persoanele cu supraponderalitate sau obezitate pot necesita doze mai mari pentru a obține beneficii de cancer, analog diferențelor de mărime corporală în cerințele de dozare a aspirinei. În  plus, cercetările anterioare indică alte mecanisme prin care suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce riscul de cancer la participanții cu greutate normală, dar nu și la cei cu supraponderalitate sau obezitate. Vitamina D poate modula activitatea NK; suplimentarea dietetică cu vitamina D a crescut activitatea NK la șoarecii slabi, dar nu la șoarecii obezi. 12  În mod similar, un studiu a raportat alterarea fenotipului celulei NK și a modificărilor subsetului celulelor NK la indivizii obezi față de indivizii slabi. 11 

Puncte tari și limitări

Studiul nostru are mai multe puncte forte, incluzând un eșantion larg de populație generală cu diversitate rasială / etnică și geografică, dozare zilnică a vitaminei D, rate ridicate de urmărire și aderență la administrarea pilulelor, puncte finale stabilite riguros, linii de bază și recoltări de sânge de urmărire în multe participanți și a atins nivelul mediu de 25 (OH) D în intervalul vizat. Limitările studiului nostru justifică totuși luarea în considerare. Puterea este încă limitată în acest moment, dar aceste date preliminare pot informa studiile curente în curs cu vitamina D. Ca studiu de prevenție primară, VITAL a studiat 2000 UI pe zi, dar pot fi luate în considerare doze mai mari pentru studii viitoare. Durata medie a tratamentului a fost de 5,3 ani, dar aceasta este o durată obișnuită pentru tratamentele adjuvante utilizate în cancer, inclusiv cancerul de sân. studii în curs 35 , 36 va adăuga informații referitoare la alte doze, deși unele utilizează dozarea în bolus. O urmărire postintervențională de 2 ani a cohortei noastre este în desfășurare pentru a surprinde evenimentele ulterioare și a crește puterea statistică pentru a evalua punctele finale.

În rezumat, acest studiu clinic randomizat cu suplimente zilnice cu doze mari de vitamina D timp de 5 ani a redus incidența cancerului avansat (metastatic sau fatal) în cohorta generală a adulților fără diagnostic de cancer la momentul inițial, cu o reducere a riscului mai puternică la persoanele cu greutate normală. Ar trebui luate în considerare studii suplimentare randomizate care se concentrează pe pacienții cu cancer, precum și investigații privind beneficiul diferențial prin IMC. Chiar dacă efectele vitaminei D au fost modeste, suplimentarea cu vitamina D la nivelurile studiate este mult mai puțin toxică și costuri mai mici decât multe terapii actuale împotriva cancerului. Înapoi sus Informații despre articol

Acceptat pentru publicare:  9 septembrie 2020.

Publicat:  18 noiembrie 2020. doi: 10.1001 / jamanetworkopen.2020.25850

Acces deschis:  Acesta este un articol cu ​​acces deschis distribuit în condițiile  licenței CC-BY . © 2020 Chandler PD și colab. Rețea JAMA deschisă .

Autor corespondent:  Paulette D. Chandler, MD, MPH, Brigham and Women’s Hospital, Harvard Medical School, 900 Commonwealth Ave, 3rd Floor, Boston, MA 02215 ( pchandler@bwh.harvard.edu ).

Contribuțiile autorului:  Dr. Chandler și Chen au avut acces deplin la toate datele din studiu și își asumă responsabilitatea pentru integritatea datelor și acuratețea analizei datelor.

Concept și design:  Chandler, Giovannucci, Manson.

Achiziționarea, analiza sau interpretarea datelor:  Chandler, Chen, Ajala, Hazra, Cook, Bubes, Lee, Willett, Buring, Manson.

Redactarea manuscrisului:  Chandler, Ajala, Hazra, Manson.

Revizuirea critică a manuscrisului pentru un conținut intelectual important:  Toți autorii.

Analiză statistică:  Chandler, Chen, Hazra, Cook, Bubes, Giovannucci, Willett.

Finanțare obținută:  Manson.

Suport administrativ, tehnic sau material:  Bubes, Lee, Manson.

Supraveghere:  Lee, Manson.

Epidemiologia cancerului:  Hazra.

Dezvăluiri privind conflictele de interese:  Dr. Lee a raportat că a primit subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate în timpul desfășurării studiului. Dr. Buring a raportat că a primit subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate în timpul desfășurării studiului; în plus, soțul doctorului Buring a făcut parte din consiliul consultativ științific al Pharmavite, care a furnizat vitamina D, placebo și ambalaje pentru acest studiu. Dr. Manson a raportat că a primit subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate, sprijin non-financiar de la Pronova BioPharma / BASF, Pharmavite și Quest Diagnostics în timpul desfășurării studiului. Nu au fost raportate alte dezvăluiri.

Finanțare / sprijin: VITAL a fost sprijinit prin subvenții U01 CA138962 și R01 CA138962, care au inclus sprijin din partea Institutului Național al Cancerului; Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui; Biroul de suplimente alimentare; Institutul Național pentru Tulburări Neurologice și Accident vascular cerebral; și Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă. Studiile auxiliare sunt susținute de subvenții de la mai multe institute, inclusiv Institutul Național pentru Inimă, Plămân și Sânge; Institutul Național al Diabetului și al Bolilor Digestive și Renale; Institutul Național pentru Îmbătrânire; Institutul Național de Artrită și Boli Musculo-scheletice și ale Pielii; Institutul Național de Sănătate Mentală; si altii. Dr. Chandler a primit sprijin din grantul U01 CA138962 de la Institutul Național al Cancerului și din grantul 127524-MRSG-15-012-01-CNE de la Societatea Americană a Cancerului.Pharmavite LLC (vitamina D) și Pronova BioPharma din Norvegia și BASF (ulei de pește Omacor) au donat agenții de studiu, potrivind placebo-urile și ambalarea sub formă de pachete calendaristice. Quest Diagnostics a măsurat 25-hidroxivitamina D în ser, fără niciun cost pentru studiu.

Rolul  finanțatorului / sponsorului: sponsorii Institutelor Naționale de Sănătate ale VITAL au avut un rol de colaborare în proiectarea și desfășurarea studiului și interpretării datelor. Cu toate acestea, deciziile finale referitoare la cele de mai sus, precum și colectarea, gestionarea, analiza, revizuirea sau aprobarea manuscrisului, precum și decizia de a trimite manuscrisul pentru publicare au rămas la investigatorii studiului și la grupul de cercetare al studiului.

Grupul de cercetare VITAL:  Membrii grupului de cercetare VITAL sunt după cum urmează:  Comitetul de conducere VITAL:  Brigham and Women’s Hospital, Harvard Medical School, Boston: JoAnn E. Manson, MD, DrPH (președinte), Julie E. Buring, ScD ( Președinte), Nancy R. Cook, ScD, I-Min Lee, MD, ScD, William Christen, ScD, Shari S. Bassuk, ScD, Samia Mora, MD, MHS, Heike Gibson, PhD, David Gordon, MAT, Trisha Copeland , MS, RD, Denise D’Agostino, BS, Georgina Friedenberg, MPH, Claire Ridge, MPH, Vadim Bubes, PhD, Edward L. Giovannucci, MD, ScD, Walter C. Willett, MD, DrPH; Școala de sănătate publică Harvard TH Chan: doctorii Manson, Buring, Cook, Lee, Giovannucci și Willett.  Consultanți științifici: Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill: John Baron, MD, MS, MSc; Boston Medical Center: Michael Holick, MD, dr.; Universitatea din Carolina de Sud: Bruce Hollis, dr.  Alți membri ai grupului de cercetare VITAL: Spitalul Brigham și Femei: Christine M. Albert, MD, MPH, Diane Gold, MD, MPH, Meryl LeBoff, MD, Olivia Okereke, MD, MS, Aruna Pradhan, MD, MPH, MSc, Howard Sesso, ScD, MPH, Wendy Chen, MD, MPH, Paulette Chandler, MD, MPH, J. Michael Gaziano, MD, MPH, Olga Demler, dr., Kathryn Rexrode, MD, MPH, Karen Costenbader, MD, MPH, John Forman, MD, Erik Alexander, MD , Sonia Friedman, MD, Jeffrey Katz, MD, MS, Shumin Zhang, MS, ScD, Jennifer Lin, dr., Joseph Walter, BS, Julie Duszlak, BS, Kate Kalan, BS, Jean MacFadyen, BA, Natalya Gomelskaya, MD, David Bates, BS, Ara Sarkissian, MS, Mary Breen, Yeulolani Andrade, Manickavasagar Vinayagamoorthy, dr., Chunying Li, BM, dr., Eunjung Kim, MS, Franco Giulianini, BS, MS, dr., Gregory Kotler, dr., Marty Van Denburgh , BA, Rimma Dushkes, MS, Yanyan Liu, MS, dr., Eduardo Pereira, MS, Lisa Fields-Johnson, BS,George Menjin, AA, Lucy Liu, BA, Lauren Girard, BS, Scott Zeller, MA, PA, Naomi Riches, BA, MPH, Katelyn Hasson, BS, Ellen Bhang, BA, MSW, Maria Revilla, BS, Elena McCarthy, BS , Alex Moran, BS, Kristen Haise, Leah Arsenault, BA, Philomena Quinn, Sancia Grimes, Ivan Fitchorov, MS, dr., Kurt Schwerin, BA, Shamikhah Curry, Annie Murray, Angela Zhang, Diana Walrond-Williams, Alison Weinberg, MA , Chris Pfeffer, BS, Margarette Haubourg, Viviane Nguyen, BS, Henry Ouellette, Rolando Rodriguez, Tony Montgomery, Keith Morse, Vincent Guzman, Megan Perry, BA, Sandra Weekes, Doug Smith, BS, Allison Clar, BS, Sara Curran, BS, Yaneve Fonge, BSc, David Hibbert, BA, Louisa Paine, BA, Kelly Royce, BS, Courtney Splaine, BA, Jennifer McMahon, David Eldridge, BA, Laura Hand, BA, Kay Inandan, BS, Meghan Rieu Werden, BS , Harriet Samuelson, MA, Andrea Hrbek, Megan Mele,BS, Eileen Bowes, Mary Anne Ryan, BA; Spitalul General din Massachusetts, Boston: Carlos Camargo, MD, DrPH, Jacqueline Danik, MD, DrPH, Ravi Thadhani, MD, MPH; Universitatea Vanderbilt, Nashville: Thomas Wang, MD; Rush University Medical Center, Chicago: Raj C. Shah, MD; Universitatea din California, San Francisco: Michelle A. Albert, MD, MPH; Universitatea Emory: Carlos Kase, MD; Centre pentru controlul și prevenirea bolilor, programul de standardizare a vitaminei D: Hubert Vesper, dr., Și Julianne Botelho, dr.Carlos Kase, MD; Centre pentru controlul și prevenirea bolilor, programul de standardizare a vitaminei D: Hubert Vesper, dr., Și Julianne Botelho, dr.Carlos Kase, MD; Centre pentru controlul și prevenirea bolilor, programul de standardizare a vitaminei D: Hubert Vesper, dr., Și Julianne Botelho, dr. Consiliul de monitorizare a datelor și siguranței (membri votanți):  Universitatea Yale: Lawrence S. Cohen, MD; Universitatea din Boston: Theodore Colton, ScD; Universitatea Wake Forest: Mark A. Espeland, dr.; Universitatea din California, San Francisco: Craig Henderson, MD; Universitatea din Boston: Alice H. Lichtenstein, ScD, Rebecca A. Silliman, MD, PhD; Universitatea Emory: Nanette Wenger, MD (catedră). Ex-Officio Members:  National Institutes of Health: Josephine Boyington, PhD, MPH, Rebecca Costello, PhD, Cindy Davis, PhD, Peter Greenwald, MD, Gabriela Riscuta, MD, and Harold Seifried, PhD.

Disclaimer:  Opiniile exprimate în manuscris sunt cele ale autorilor studiului și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Departamentului Sănătății și Serviciilor Umane / Institutelor Naționale de Sănătate.

Declarație privind partajarea datelor: a se  vedea  suplimentul 3 .

Contribuții suplimentare:  Autorii mulțumesc anchetatorilor VITAL, personalului și participanților la proces pentru devotamentul și angajamentul remarcabil . 

Referințe 

1. Keum N, Lee DH, Greenwood DC, Manson JE, Giovannucci E. Suplimentarea cu vitamina D și incidența totală a cancerului și mortalitatea: o meta-analiză a studiilor controlate randomizate.    Ann Oncol . 2019; 30 (5): 733-743. doi: 10.1093 / annonc / mdz059 PubMed Google Scholar Crossref 

2. Zhang Y, Fang F, Tang J, și colab. Asocierea între suplimentarea cu vitamina D și mortalitate: revizuire sistematică și meta-analiză.    BMJ . 2019; 366: l4673. doi: 10.1136 / bmj.l4673 PubMed Google ScholarCrossref 

3. Feldman D, Krishnan AV, Swami S, Giovannucci E, Feldman BJ. Rolul vitaminei D în reducerea riscului și progresiei cancerului.    Nat Cancer Rev . 2014; 14 (5): 342-357. doi: 10.1038 / nrc3691 PubMed Google Scholar Crossref 

4. Institutul de Medicină Comitetul pentru revizuirea aporturilor dietetice de referință pentru vitamina D și calciu. Ross AC, Taylor CL, Yaktine AL, Del Valle HB, eds.   Dietary de referință pentru calciu și vitamina D . Washington, DC: National Academies Press; 2011. 

5. Keum N, Giovannucci E. Suplimentele cu vitamina D și incidența și mortalitatea prin cancer: o meta-analiză.    Br J Cancer . 2014; 111 (5): 976-980. doi:10.1038 / bjc.2014.294 PubMed Google Scholar Crossref 

6. Manson JE, Cook NR, Lee IM, și colab. Grupul de cercetare VITAL. Suplimentele cu vitamina D și prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare.    N Engl J Med . 2019; 380 (1): 33-44. doi: 10.1056 / NEJMoa1809944 PubMed Google Scholar Crossref 

7. Martineau AR, Jolliffe DA, Hooper RL, și colab. Suplimentarea cu vitamina D pentru prevenirea infecțiilor acute ale tractului respirator: revizuire sistematică și meta-analiză a datelor individuale ale participanților.    BMJ . 2017; 356: i6583. doi: 10.1136 / bmj.i6583 PubMed Google Scholar Crossref

 8.Formenti AM, Tecilazich F, Frara S, Giubbini R, De Luca H, Giustina A. Indicele de masă corporală prezice rezistența la vitamina D activă la pacienții cu hipoparatiroidism.    Endocrine . 2019; 66 (3): 699-700. doi: 10.1007 / s12020-019-02105-6 PubMed Google Scholar Crossref 

9. Guzik TJ, Skiba DS, Touyz RM, Harrison DG. Rolul infiltrării celulelor imune în țesutul adipos disfuncțional.    Cardiovasc Res . 2017; 113 (9): 1009-1023. doi: 10.1093 / cvr / cvx108 PubMed Google Scholar Crossref 

10. Martí A, Marcos A, Martínez JA. Relațiile obezității și funcției imune.    Obes Rev . 2001; 2 (2): 131-140. doi:10.1046 / j.1467-789x.2001.00025.x PubMed Google Scholar Crossref 

11. Bähr I, Jahn J, Zipprich A, Pahlow I, Spielmann J, Kielstein H. Fenotipuri de subseturi de celule ucigașe naturale afectate la obezitatea umană.    Immunol Res . 2018; 66 (2): 234-244. doi: 10.1007 / s12026-018-8989-4 PubMed Google Scholar Crossref 

12. Lee GY, Park CY, Cha KS, Lee SE, Pae M, Han SN. Efect diferențial al suplimentării dietetice cu vitamina D asupra activității naturale a celulelor ucigașe la șoareci slabi și obezi    J Nutr Biochem . 2018; 55: 178-184. doi: 10.1016 / j.jnutbio.2018.01.004 PubMed Google Scholar Crossref 

13.Woodall MJ, Neumann S, Campbell K, Pattison ST, Young SL. Efectele obezității asupra imunității anti-cancer și a imunoterapiei împotriva cancerului.    Cancerele (Basel) . 2020; 12 (5): E1230. doi: 10.3390 / cancers12051230 PubMed Google Scholar 

14. Cuyàs E, Verdura S, Martin-Castillo B, și colab. Imunometabolismul intrinsec al celulelor tumorale și nutriția de precizie în imunoterapia cancerului.    Cancerele (Basel) . 2020; 12 (7): E1757. doi: 10.3390 / cancers12071757 PubMed Google Scholar 

15. Wang Z, Aguilar EG, Luna JI, și colab. Efectele paradoxale ale obezității asupra funcției celulelor T în timpul progresiei tumorii și blocării punctului de control PD-1.    Nat Med. 2019; 25 (1): 141-151. doi: 10.1038 / s41591-018-0221-5 PubMed Google Scholar Crossref 

16. Abbas MA. Funcțiile fiziologice ale vitaminei D în țesutul adipos.    J Steroid Biochem Mol Biol . 2017; 165 (Pt B): 369-381. doi: 10.1016 / j.jsbmb.2016.08.004 Google Scholar

 17. Schulz KF, Altman DG, Moher D, CONSORT Group. Declarație CONSORT 2010: ghiduri actualizate pentru raportarea studiilor randomizate de grup paralel.    Ann Intern Med . 2010; 152 (11): 726-732. doi: 10.7326 / 0003-4819-152-11-201006010-00232 PubMed Google Scholar Crossref 

18. Fritz AG, Percy C, Jack A, și colab.  Clasificarea internațională a bolilor pentru oncologie (ICD-O) , ediția a treia. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2000. 

19. Ng K, Nimeiri HS, McCleary NJ și colab. Efectul suplimentării cu doză mare comparativ cu doza standard de vitamina D3 asupra supraviețuirii fără progresie la pacienții cu cancer colorectal avansat sau metastatic: studiul clinic randomizat SUNSHINE    JAMA . 2019; 321 (14): 1370-1379. doi: 10.1001 / jama.2019.2402
Articolul PubMed Google Scholar Crossref 

20. Urashima M, Ohdaira H, Akutsu T, și colab. Efectul suplimentării cu vitamina D asupra supraviețuirii fără recidive la pacienții cu cancer de tract digestiv: studiul clinic randomizat AMATERASU.    JAMA. 2019; 321 (14): 1361-1369. doi: 10.1001 / jama.2019.2210
Articolul PubMed Google Scholar Crossref 

21. Díaz GD, Paraskeva C, Thomas MG, Binderup L, Hague A. Apoptoza este indusă de metabolitul activ al vitaminei D3 și analogul său EB1089 în celulele adenomului colorectal și carcinomului: posibile implicații pentru prevenire și terapie.    Cancer Res . 2000; 60 (8): 2304-2312. PubMed Google Scholar 

22. Scaglione-Sewell BA, Bissonnette M, Skarosi S, Abraham C, Brasitus TA. Un analog de vitamina D3 induce o oprire a fazei G1 în celulele CaCo-2 prin inhibarea cdk2 și cdk6: rolurile ciclinei E, p21Waf1 și p27Kip1.    Endocrinologie . 2000; 141 (11): 3931-3939. doi:10.1210 / endo.141.11.7782 PubMed Google Scholar Crossref

 23. Holick MF. Deficitul de vitamina D.    N Engl J Med . 2007; 357 (3): 266-281. doi: 10.1056 / NEJMra070553 PubMed Google Scholar Crossref 

24. Han J, Guo X, Yu X și colab. 25-hidroxivitamina D și incidența totală a cancerului și mortalitatea: o meta-analiză a studiilor prospective de cohortă.    Nutrienți . 2019; 11 (10): E2295. doi: 10.3390 / nu11102295 PubMed Google Scholar 

25.Yuan C, Sato K, Hollis BW și colab. Nivelurile plasmatice de 25-hidroxivitamină D și supraviețuirea la pacienții cu cancer colorectal avansat sau metastazat: constatări din CALGB / SWOG 80405 (Alianța).   Clin Cancer Res . 2019; 25 (24): 7497-7505. doi: 10.1158 / 1078-0432.CCR-19-0877

 26. Kennel KA, Drake MT. Vitamina D la pacientul cu cancer.    CurrOpin Suport Palliat îngrijire . 2013; 7 (3): 272-277. doi: 10.1097 / SPC.0b013e3283640f74 PubMed Google Scholar Crossref 

27. Alkan A, Köksoy EB. Deficitul de vitamina D la pacienții cu cancer și predictori pentru screening (studiu D-ONC).    Curr Cancer Probi . 2019; 43 (5): 421-428. doi: 10.1016 / j.currproblcancer.2018.12.008PubMed Google Scholar Crossref

 28. Jung YS, Wu D, Smith D, Meydani SN, Han SN. Nivelurile de 1,25-dihidroxivitamină disregulate în obezitatea indusă de dietă bogată în grăsimi pot fi restabilite prin trecerea la o dietă cu conținut scăzut de grăsimi la șoareci.    Nutr Res . 2018; 53: 51-60. doi: 10.1016 / j.nutres.2018.03.008 PubMed Google Scholar Crossref 

29. Wortsman J, Matsuoka LY, Chen TC, Lu Z, Holick MF. Scăderea biodisponibilității vitaminei D la obezitate.    Am J Clin Nutr . 2000; 72 (3): 690-693. doi: 10.1093 / ajcn / 72.3.690 PubMed Google Scholar Crossref 

30.Drincic AT, Armas LA, Van Diest EE, Heaney RP. Diluția volumetrică, mai degrabă decât sechestrarea explică cel mai bine starea scăzută de vitamina D a obezității.    Obezitatea (Silver Spring) . 2012; 20 (7): 1444-1448. doi: 10.1038 / oby.2011.404 PubMed Google Scholar Crossref 

31. Kim H, Chandler P, Ng K, Manson JE, Giovannucci E. Obezitatea și eficacitatea suplimentării cu vitamina D 3  la adulții negri sănătoși.    Cancerul Cauze de control . 2020; 31 (4): 303-307. doi: 10.1007 / s10552-020-01275-3 PubMed Google Scholar Crossref 

32.Moslehi N, Shab-Bidar S, Mirmiran P, Hosseinpanah F, Azizi F. Determinanți ai răspunsului hormonului paratiroidian la suplimentarea cu vitamina D: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate.    Br J Nutr . 2015; 114 (9): 1360-1374. doi: 10.1017 / S0007114515003189 PubMed Google Scholar Crossref 

33. Lotito A, Teramoto M, Cheung M, Becker K, Sukumar D. Răspunsurile serice ale hormonilor paratiroidieni la suplimentarea cu vitamina D la adulții supraponderali / obezi: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor clinice randomizate.    Nutrienți . 2017; 9 (3): E241. doi: 10.3390 / nu9030241 PubMed Google Scholar

 34.Rothwell PM, Cook NR, Gaziano JM și colab. Efectele aspirinei asupra riscurilor de evenimente vasculare și cancer în funcție de greutatea corporală și doză: analiza datelor individuale ale pacienților din studiile randomizate.    Lancet . 2018; 392 (10145): 387-399. doi: 10.1016 / S0140-6736 (18) 31133-4 PubMed Google Scholar Crossref 

35. Bassuk SS, Manson JE, Lee IM, și colab. Caracteristicile de bază ale participanților la VITamin D și OmegA-3 TriaL (VITAL).    Procesele Contemp Clin . 2016; 47: 235-243. doi: 10.1016 / j.cct.2015.12.022 PubMed Google Scholar Crossref 

36.Haidari F, Abiri B, Iravani M și colab. Efectele co-suplimentării acizilor grași cu vitamina D și omega-3 asupra biomarkerilor inflamatori, a markerului tumoral CEA și a stării nutriționale la pacienții cu cancer colorectal: un protocol de studiu pentru un studiu controlat randomizat dublu orb   Procesele . 2019; 20 (1): 682. doi: 10.1186 / s13063-019-3719-3 PubMed Google Scholar Crossref

https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/10.1001/jamanetworkopen.2020.25850

Virgiliu Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de COVID-19”. Aflați aici cum să evitați moartea dacă vă îmbolnăviți de COVID. Care sunt primele semne și cu ce tratament trebuie început. INTERVIU FAMILIA ORTODOXĂ

Virgiliu Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de COVID-19”. Aflați aici cum să evitați moartea dacă vă îmbolnăviți de COVID. Care sunt primele semne și cu ce tratament trebuie început. INTERVIU FAMILIA ORTODOXĂ

  

Este Covid-19 o boală aducătoare de moarte? Răspunsul nu este nici „da”, nici „nu”, ci „după cum este abordată această patologie extrem de contagioasă”. Din păcate, se pare că noi, ca societate, suntem mai puțin pregătiți să facem față acestei viroze, față de pericolul pe care l-ar putea constitui ea cu adevărat pentru sănătatea publică. Interviul cu dr. Virgiliu Gheorghe este una dintre mărturiile faptului că această boală poate fi învinsă dacă este tratată din timp, potrivit descoperirilor medicale existente la această oră, se scrie în cel mai recent număr al Revistei Familia Ortodoxă, care îl omagiază la 100 de ani de la nașterea la Ceruri pe Sfântul Nectarie din Eghina, vindecătorul de boli grave. Cu permisiunea redacției Familia Ortodoxă, căreia îi aducem mulțumirile noastre, reproducem integral prima parte a acestui interviu cu bioeticianul Virgiliu Gheorghe.


– Domnule Virgiliu Gheorghe, cum vedeți pandemia acum, la debutul celui „de-al doilea val”? 

– Sunt foarte multe de spus. În primul rând, sunt mai puțin speriat acum decât în urmă cu 6 luni de gravitatea bolii. Este, cum am spus și atunci, extrem de contagioasă, dar nu atât de mortală precum se crede. Am convingerea că ar muri foarte puțini oameni, mai puțini decât la o gripă obișnuită, dacă bolnavii ar fi tratați de la început cum trebuie. E adevărat, și asupra acestui punct aș insista: boala aceasta nu este o gripă obișnuită. Mai mult, are câteva caracteristici care o deosebesc clar de cele mai multe boli cunoscute. Acesta este și unul dintre argumentele faptului că virusul a fost asamblat genetic în laborator din anumite secvențe, cum sunt cele de la HIV, secvențe adiționate unui coronavirus obișnuit.’

 – Și cum anume ar trebui să fie tratată boala de la început?

 – Vedeți dumneavoastră, formele severe sunt, în majoritatea cazurilor, forme netratate cel puțin o săptămână, dacă nu 10 zile de la apariția primelor simptome. Pur și simplu, oamenii iau un Paracetamol și așteaptă să le treacă. Iar boala trece astfel, destul de ușor, statistic vorbind, la 80-90% din populație. Există însă ceilalți, la care boala se agravează, plămânul începe să sufere, sunt spitalizați, iar unii dintre ei, mai cu seamă cei cu comorbidități, riscă ventilația mecanică și decesul.

PRIMUL MOTIV AL NETRATĂRII BOLII ESTE NEACCEPTAREA EI

– De ce credeți că oamenii nu se tratează corespunzător? 

– În primul rând, majoritatea oamenilor greu acceptă că au Covid-19, din cauza isteriei produsă în mass-media privind această boală. Discuțiile despre boală nu au aproape nimic cu lupta populației împotriva bolii, ci doar cu măsurile de necontaminare. Știți ce sugerează aceasă atitudine? Faptul că viroza aceasta ar fi ceva cumplit, un fel de ciumă sau lepră, că ești condamnat, așa că trebuie să ne concentrăm pe ce putem face ca să ne păzim, să nu o luăm. Dar nu-i deloc așa. Este o boală ca oricare alta, iar oamenii care sunt pregătiți să lupte cu ea ‒ nu stând cu masca pe față și „la distanță” de ceilalți ‒ nu vor întâmpina probleme să o depășească fără mari dificultăți, cel mult cu izolarea în casă timp de 14 zile. Așadar, spaima indusă de mass-media îi determină pe oameni să nu poată accepta că sunt bolnavi, și chiar să evite oricare tratament specific coronavirusului. Pur și simplu, nu vor să creadă că au coronavirus! Aud foarte des scuze de genul: „Am stat cu aerul condiționat deschis”, „M-a tras curentul după ce am făcut baie”, „Am mâncat o înghețată” etc. ‒ orice argument al stării de boală pe care o resimt, numai să nu cadă sub suspiciunea de Covid-19. Aceasta înseamnă că primul motiv al netratării bolii este neacceptarea ei, dar nu și singurul. Alții, auzind sau constatând că cineva apropiat a trecut foarte ușor peste boală, nu fac altceva decât să o trateze cu multă răbdare și cu ceva Paracetamol, ca să micșoreze febra. Ei nu știu că există factori de risc și că, întrunind câțiva, vor face o formă mai gravă. După o săptămână, deja începe să fie târziu pentru o intervenție terapeutică, iar când ajung la spital, intră deja în Terapie Intensivă și riscă intubarea și moartea. Cunosc mai multe astfel de cazuri, inclusiv medici.

– La medici cum se explică acest comportament? 

– Sunt și ei oameni, trăiesc în aceeași societate sufocată mediatic cu multe informații de proastă calitate și, din păcate, dacă nu au fost implicați direct în lupta cu Covid-ul în spitale, nu știu mai nimic despre tratarea bolii. Aceasta este și o a treia cauză pentru care oamenii mor practic în casă, netratați, în condițiile în care boala s-ar fi putut controla ușor din prima zi. Am cunoscut cazuri în care s-a ajuns în pragul Terapiei Intensive din cauza medicului de familie, care și-a tratat pacientul de Covid cu Teraflu, Sinupret și Paracetamol. Altul și-a dus pacientul în aceeași stare gravă, recomandându-i Tamiflu. Atât Teraflu, cât și Tamiflu nu fac altceva decât să mai încarce cu toxicitate un organism care deja a ajuns, în scurt timp, destul de tarat din cauza virusului. Într-un alt caz, omul murea acasă așteptând răspunsul de la testul Covid, care întârzia să vină de trei zile, iar medicul nu voia să-i recomande nici măcar un anticoagulant sau un antiinflamator, sub motivul că nu știe sigur dacă are Covid-19. Oricum, nici când a aflat nu și-a asumat nici o responsabilitate. Omul a scăpat până la urmă cu ajutorul lui Dumnezeu, după o internare de câteva săptămâni bune în spital. Dar nu toți au avut același noroc. ADVERTISEMENT

– Considerați că tratamentul ar trebui început și fără diagnosticul de Covid-19? 

– Se poate face o minimă prevenție, adică să se recomande anumite suplimente și medicamente care te pun la adăpost, fără să-ți primejduiască sănătatea cu efectele lor adverse. Dar observăm un paradox: pentru o răceală obișnuită, mulți medici se grăbesc să dea antibiotice, și chiar pe termen lung, iar în cazul Covid-ului cu manifestări pulmonare evidente, nu o fac până nu vine testul de la RT-PCR! De asemenea, de când e lumea, diagnosticul unei boli se pune pe baza semnelor clinice, iar în Covid acest lucru parcă ar fi în mod tacit interzis. E un paradox care nu poate fi explicat decât prin frica paralizantă cu care societatea tratează Covid-ul, și nu prin rațiunea de care ar fi nevoie ca această boală să fie întâmpinată și vindecată. SPECIFICITATEA SIMPTOMELOR DE COVID-19

– Și care ar fi semnele clinice care ne indică contaminarea cu Covid-19? 

– Boala aceasta poate avea o mulțime de semne, de multe ori complet diferite de la o persoană la alta. La mulți debutează cu o durere de cap foarte puternică. La alții apare o stare de oboseală excesivă, o stare de greață, încât nu pot mânca mai nimic, sau diaree. La alții, o ușoară usturime în gât și o febră mică, gen 37.5, care trece la Paracetamol, dar revine. Mai sunt durerile musculare, pierderea gustului și a mirosului, dureri în piept și în spate, în dreptul plămânilor, tuse ușoară, cu un sentiment de disconfort la respirație. Am văzut, în forme foarte ușoare, un debut cu dureri în zona sinusurilor sau a ganglionilor limfatici din zona gâtului. Bineînțeles, o parte dintre aceste simptome apar și în alte viroze sau răceli, dar există și o anumită specificitate. De pildă, durerile de cap debutează brusc și sunt extrem de intense. Când sunt asociate și cu o stare de oboseală excesivă, e foarte probabil să fie Covid. Este vorba de o oboseală de așa natură, că ai sta tot timpul în pat și ai dormi, sau experimentezi o stare de neputință pe care nu ai mai întâlnit-o niciodată. Mai este un semn care debutează odată cu starea de oboseală: tahicardizarea. Inima începe să bată repede, indiferent de efortul făcut; chiar dacă te întorci de pe-o parte pe alta în pat, crește pulsul. În general, cum se agravează puțin boala, crește pulsul uneori până la 100 bătăi pe minut și rămâne pe o perioadă destul de lungă crescut, până la apropierea vindecării. Depinde de severitatea formei. Pierderea mirosului și a gustului, brusc, sunt semne clare de Covid. Dar nu toată lumea le experimentează. Am cunoscut persoane care nu și-au pierdut deloc gustul și mirosul, chiar dacă au făcut o formă severă, iar altele care și le-au pierdut pe o perioadă lungă de timp, mai lungă de o lună, la o formă mai ușoară, dar care a trenat din cauza unor contaminări succesive. Apoi, când am vorbit de durerile de spate și de articulații, acestea sunt efectul stării inflamatorii pe care o generează acest coronavirus, lucru care poate fi privit tot ca un semn specific. Dacă însă apare apăsarea în piept și în spate, în corelație cu alte câteva simptome, deja boala este avansată, și trebuie avută în vedere intrarea în terapia specifică. Mie mi se pare că această viroză, mai ales în contextul pandemic în care ne aflăm, nu poate fi confundată cu alte gripe decât cu o probabilitate extrem de mică.

 – Dar nu există și analize de sânge specifice bolii, în cazul în care persoana nu face testul RTPCR sau rezultatul acestuia întârzie să vină?

 – Este o întrebare foarte importantă. Toată lumea crede că PCR-ul trebuie să aibă ultimul cuvânt, însă nu este chiar așa. Sunt cazuri în care testul iese negativ, chiar dacă persoana are boala manifestată destul de vizibil. Pe de altă parte, testul poate ieși pozitiv și când boala este vindecată, și chiar câteva săptămâni mai târziu, deși persoana nu mai contaminează de mult. De altfel, se consideră că în jur de 14-18 zile de la identificarea bolii, persoana nu mai este contagioasă, chiar dacă testul iese pozitiv, iar din experiență cred că este o afirmație foarte corectă. Așadar, se poate ca testul să iasă pozitiv numai după câteva zile bune de la debutul bolii. Ce rămâne de făcut? Evident, ne putem ghida după analizele de sânge. Există câteva analize care se modifică în funcție de severitatea bolii. De pildă, limfopenia (scăderea numărului de limfocite) specifică acestei viroze este direct legată de gravitatea bolii, fiind chiar un indicator al prognosticului. Dacă scad foarte mult limfocitele, riscul de mortalitate crește. De asemenea, creșterea Proteinei C Reactive a Feritinei (factori inflamatorii), Alaninaminotransferazei (ALT), a Lactat Dehidrogenazei (LDH) și a Creatinin Kinazei (CK) sunt extrem de relevante. E adevărat, în prima fază, acestea pot fi destul de scăzute. Mai sunt factorii de tromboză – D-dimerii, T protrombina, Trombocitele și Fibrinogenul. Așadar, în caz de suspiciune, ținerea sub observație a acestor parametri poate fi suficient de relavantă pentru inițierea terapiei.


VITAMINA D ȘI RATA MORTALITĂȚII DE COVID-19 
– Care este tratamentul cu care credeți că trebuie început?

– Dacă există o minimă suspiciune de Covid-19, mai ales în contextul în care altcineva apropiat a făcut boala, aș începe cu o terapie de prevenție, care oricum trebuie făcută și în cazul în care testul iese pozitiv sau boala e deja avansată.

În primul rand, aș incepe cu doze mari de Vitamina D. Multe studii au demonstrat că formele cele mai severe sunt făcute de persoane care au niveluri reduse de vitamina D. În Statele Unite, mai multe studii au apărut pe această temă incă din luna aprilie a acestui an, tema fiind de mare actualitate[1] [2].Cercetarea a avut loc și in Europa, unde un studiu care a examinat datele culese din zece țări europene ajuns la concluzia că „există o puternică corelație intre deficiența severă de vitamina D și rata mortalității de Covid-19 in Europa”[3]. Un alt studiu, realizat in douăzeci de țări din Europa, a constatat același lucru[4] De asemenea, un alt studiu observă că țările aflate sub paralela 35 au cea mai mică mortalitate[5], tocmai datorită unei mai mari expuneri la soare, adică a unui nivel mai ridicat de vitamina D. Se pare că, intr-adevăr, nivelurile reduse de Vitamina D reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de predicție a unei forme severe de Covid-19, iar studiile pe această temă se înmulțesc[6] [7].

Cercetările mai noi insistă pe creșterea dozelor de vitamina D, pentru a preveni infecțiile și a amplifica răspunsul imunitar la boli precum Influenza și Covid-19. Astfel, sunt recomandate doze de 10.000 UI zilnic, pe o perioadă de cateva săptămani, pană crește semnificativ nivelul lui 25-hydroxyvitamin D (25(OH)D); apoi o doză zilnică de 5.000 UI e suficientă. Obiectivul este de a crește nivelul lui 25 (OH) D pană la niveluri de 40-60 ng/mL[8]. Acest nivel poate fi insă depășit fără riscuri pentru sănătate.

Pacienții doctorului Cicero Coimbra, tratați pe o perioadă lungă cu doze mari de vitamina D, au ajuns la niveluri de 300-400 ng/mL fără riscuri pentru sănătate, dar cu efecte pozitive importante privind boli autoimune precum scleroza multiplă. In acest context, doze de cateva zeci de mii UI zilnic, pe o perioadă de cateva săptămani, cat persoana suferă de Covid-19, nu au nici o contraindicație. De pildă, intr-un studiu desfășurat in anul 2017, s-a constatat că o doză unică mare de vitamina D de 200.000 UI a atenuat semnificativ inflamația, fără nici un efect advers[9]. Așadar, la debutul Covid-19 poate fi luată o astfel de doză de vitamina D, urmată de 10.000 UI zilnic cateva săptămani, ca ulterior să se treacă la 5.000 UI.

Într-un studiu realizat pe pacienți intubați, aflați in Terapie Intensivă, s-a constatat că, proporțional cu mărimea dozelor de vitamina D administrate, scade timpul petrecut in Terapie Intensivă. La 100.000 UI administrate zilnic, timp de 5 zile, adică la un total de 500.000 UI, s-a observat o scădere pană la jumătate a numărului de zile față de grupul de control[10]. Intr-un alt studiu realizat tot pe pacienții de Terapie Intensivă intubați, doza de 500.000 UI a condus la o creștere a hemoglobinei cu aproximativ 10% săptămânal[11]. Raportul 11.30 g/dL față de 8.19 g/dL la grupul de control după numai 3 săptămani e un rezultat impresionant pentru cine știe cat de greu crește hemoglobina in condiții de Terapie Intensivă. Interesant e faptul că efectul a fost observat la administrarea a 500.000 UI, și nu la 250.000 UI. Incă o dată se vede că dozele mari sunt mult mai eficiente. Din aceste două studii, ar exista toate motivele să fie administrate doze mari de 500.000 UI bolnavilor intubați de la Terapie Intensivă. Trebuie insă avut in vedere consumul unei cantități mari de lichide in zilele administrării dozelor mari de vitamina D. In plus, dacă aceasta este luată pe o perioadă mai lungă, este utilă Vitamina K2 (50-100 ug zilnic), care protejează, ca și consumul de lichide, impotriva depunerii de calciu. Există și posibilitatea administrării intramusculare a unei doze unice de 100.000 UI sau 300.000 UI, care are o eliberare mai lentă și duce la o recuperare rapidă, fiind observată o creștere semnificativă a 25(OH)D mult mai rapidă decat in cazul vitaminei D orale.

ARTICOLE RELAȚIONATE

bibliografie


[1] Lau, Frank H., et al. „Vitamin D insufficiency is prevalent in severe COVID-19.” medRxiv (2020).

[2] Israel, Ariel, et al. „The link between vitamin D deficiency and Covid-19 in a large population.” medRxiv (2020).

[3] Pugach, Isaac Z., and Sofya Pugach. „Strong correlation between prevalence of severe vitamin D deficiency and population mortality rate from COVID-19 in Europe.” medRxiv (2020).

[4] Ilie, Petre Cristian, Simina Stefanescu, and Lee Smith. „The role of vitamin D in the prevention of coronavirus disease 2019 infection and mortality.” Aging Clinical and Experimental Research (2020): 1-4.

[5] Rhodes, Jonathan M., et al. „low population mortality from COVID‐19 in countries south of latitude 35 degrees North supports vitamin D as a factor determining severity.” Alimentary pharmacology & therapeutics 51.12 (2020): 1434-1437.

[6] Daneshkhah, Ali, et al. „The Role of Vitamin D in Suppressing Cytokine Storm in COVID-19 Patients and Associated Mortality.” medRxiv (2020).

[7] Radujkovic, Aleksandar, et al. „Vitamin D Deficiency and Outcome of COVID-19 Patients.” Nutrients 12.9 (2020): 2757.

[8] Grant, William B., et al. „Evidence that vitamin D supplementation could reduce risk of influenza and COVID-19 infections and deaths.” Nutrients 12.4 (2020): 988.

[9] Scott JF, Das LM, Ahsanuddin S, et al. Oral Vitamin D Rapidly Attenuates Inflammation from Sunburn: An Interventional Study. J Invest Dermatol. 2017;137(10):2078-2086.

[10] Han, Jenny E., et al. „High dose vitamin D administration in ventilated intensive care unit patients: a pilot double blind randomized controlled trial.” Journal of clinical & translational endocrinology 4 (2016): 59-65.

[11] Smith, Ellen M., et al. „High‐Dose Vitamin D3 Administration Is Associated With Increases in Hemoglobin Concentrations in Mechanically Ventilated Critically Ill Adults: A Pilot Double‐Blind, Randomized, Placebo‐Controlled Trial.” Journal of Parenteral and Enteral Nutrition 42.1 (2018): 87-94.(va urma)Interviu realizat de Mihai Cristea Sursa: FamiliaOrtodoxa.roArticol publicat in Revista Familia Ortodoxa / Noiembrie 2020

Dr. bioetician Virgiliu Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de Covid-19” (II)

DE ACTIVENEWS  /   ȘTIRI   /   Publicat: Sâmbătă, 05 decembrie 2020, 12:00  

Dr. bioetician Virgiliu Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de Covid-19” (II)

  

ARTICOLE RELAȚIONATE

Coronavirusul „Covid-19” a venit cu o mulțime de întrebări pentru oamenii de pretutindeni. Probabil că niciodată nu au fost mai multe întrebări, și niciodată mai puține răspunsuri, deși trăim în era mass-media. De fapt, aceasta ne dă răspunsuri, dar nu la întrebările importante, la întrebările noastre. În rândurile ce urmează, prin bunăvoința bioeticianului Virgiliu Gheorghe, avem câteva dintre răspunsurile principale la problemele pe care acest virus le ridică. Poate că de unele dintre aceste răspunsuri depinde viața unor oameni. E vremea, se pare, ca fiecare din noi să-și fie propriul doctor ‒ și poate nu doar al lui, ci și al multora dintre cei ce au nevoie. (M.C.)

Publicăm a doua parte a interviului acordat de bioeticianul Virgiliu Gheorghe revistei Familia Ortodoxă. Prima parte o puteți citi AICI.

Domnule Virgiliu Gheorghe, ce ar trebuie să știm despre evoluția coronavirului, ca să putem acționa eficient și la timp, evitând formele grave sau chiar decesul?

–Trebuie știut că boala aceasta se manifestă în trei mari faze: incubația, multiplicarea virală (sau faza simptomatologică) și faza inflamatorie. Incubația durează în medie 5 zile, perioadă în care nu suntem conștienți că am fost contaminați, neexistând nici un fel de simptom. Faza multiplicării virale durează în jur de 7 zile, iar ultima, faza inflamatorie, durează, în funcție de gravitatea bolii, minim o săptămână și maxim trei și se poate finaliza chiar cu decesul.ADVERTISING

Faza simptomatologică, esențială în tratarea corectă, cere foarte multă atenție, fiind extrem de înșelătoare, fapt pentru care cei mai mulți o abordează cu ușurătate. În această fază, Covid-19 nu te avertizează prin nimic că este o boală îngrozitoare, pentru că simptomele, desfășurate pe parcursul a 6-8 zile, sunt în majoritatea cazurilor mai slabe decât la o viroză din cele cu care ne-am obișnuit. În majoritatea virozelor, severitatea simptomelor este aproape simultană cu multiplicarea virală, astfel că boala ajunge să se identifice cu multiplicarea virală, ceea ce îl determină pe bolnav să se trateze. În Covid-19 însă există o întârziere a nivelului maxim de severitate a bolii, încât mulți nu își dau seama că această viroză le poate pune în pericol viața. Oricine se așteaptă ca, după 7-8 zile, o viroză să treacă. Covid-19 însă își arată colții abia după acest interval de timp. Astfel, dacă în cazul SARS-ului, nivelul maxim la care ajunge multiplicarea virală este situat pe aceeași axă temporală cu amplitudinea maximă a severității simptomelor, în Covid-19, nivelul maxim al multiplicării virale este anterior cu câteva zile nivelului maxim al celei mai severe manifestări a bolii. De aceea, deși pare că boala a trecut, te trezești că nu mai poți respira și starea este din ce în ce mai gravă.

Din acest motiv, majoritatea oamenilor fac marea greșeală de a nu se trata corespunzător în această fază a bolii. Dacă în această fază însă s-ar acționa cu mai multă fermitate și ne-am proteja împotriva factorilor, cu siguranță aproape nimeni nu ar ajunge la desaturări extrem de mari, intubare și deces.

Antiviralele

Cum trebuie acționat în această fază a bolii?

–Întâi de toate, se administrează antivirale. Cel mai eficient în supresarea multiplicării virale s-a constatat că este Umifenovirul. Se administrează 200 mg la fiecare 6-8 ore, în primele zile de de la apariția simptomelor, timp de 5 zile. Acest medicament are doar un ușor efect antiinflamator, inhibând multiplicarea virală. Deci, dacă nu a fost luat pe parcursul multiplicării virale din primele 7 zile (perioada simptomatică), mai târziu este inutil. Ivermecntina se pare că este cel mai promițător medicament antiviral la această oră. Încă din luna mai, studiile arătau că in vitroscade de 5000 ori ARN-ul viral, în numai 48 ore de la adminstrare1.La scurtă vreme, s-a arătat însă că dozele trebuie crescute in vivofață de cele recomandate pentru efectul antiparazitic al acestui medicament2. Imediat au apărut și studiile clinice pilot care arată eficiența Ivercmentinei, chiar și la o singură doză de 200 ug/kg corp dată în prima zi de internare3. De asemenea, Plaquenil456789are o acțiune foarte puternică în Covid, mai ales asociat cu Zincul 100 mg/zi101112.

În principiu, în faza a doua a multiplicării virale, nu este nevoie de anticoagulant și antiinflamator. Dar acest lucru nu este valabil pentru toată lumea, deoarece sunt persoane care întrunesc anumiți factori de risc, fapt pentru care apar semnele unei inflamații puternice încă din această fază. În acest caz, trebuie introdus Clexanul la o doză mai mică, o dată pe zi, măcar 0.4 mg la persoanele de greutate medie, sau Eliquis 2.5 mg, dimineața.

Suplimentele

Problema cea mai mare pe care o ridică virusul SARS-CoV-2 este dereglarea sistemului imunitar. Virusul blochează răspunsul timpuriu al imunității înăscute, dar și răspunsul interferonului IFN-I și IFN-III care poate opri multiplicarea virală și induce un răspuns puternic în citokinele proinflamatorii. Din acest motiv este esențială întărirea imunității, iar suplimentele sunt benefice și nici nu au efecte secundare. Despre rolul și administrarea Vitaminei D am vorbit deja. O importanță vitală o are, de asemenea, Vitamina C perfuzabilă, încă din primele zile ale perioadei simptomatice până la însănătoșirea totală. Dozele sunt ajustate în funcție de gravitatea bolii, respectiv de faza acesteia astfel: Vitamina perfuzabilă C 15-25 grame injectabil intravenos în 250 ml ser fiziologic, o dată pe zi, se poate administra zilnic până începe să apară inflamația. Este poate cel mai bun protector în fața escaladării inflamației, a controlului bolii. Odată cu amplificarea stării de rău, se poate trece de la o perfuzie cu Vitamina C la două perfuzii pe zi și de la 15-25 grame până la 50 grame. În situația unei reacții inflamatorii puternice, cu senzație de sufocare și scăderea majoră a saturației sub 90%, trebuie administrate doze mari, de 50 grame de două ori pe zi. Se va constata imediat beneficiul. Am cunoscut cazuri în care, și la saturații de sub 80%, dozele mari perfuzabile de Vitamina C făceau minuni, crescând rapid saturația. Studiile de siguranță demonstrează că administrarea de până la 1.5 g per kilogram corp nu dă efecte adverse semnificative.

De asemenea, Zinc 50 mg de două ori pe zi, este foarte important. Vitamina C orală este foarte utilă. Melatonina, care este antiinflamatorie, antioxidantă, antivirală131415, o veritabilă armă în a reduce furtuna de citokine16, fiind recomandată din mai multe puncte de vedere ca tratament anticovid171819. Se administrează 12-15 mg pe zi până la 200 mg pe zi pe perioada virozei, se începe cu doze mai mici și se crește până se ajunge la doza maximă20. Efectele puternice ale melatoninei în stăvilirea furtunei de citokine sunt benefice în cazul unei inflamații puternice și a unei saturații foarte mici, în doze de până la 500 mg pe zi. Studiile de siguranță dovedesc că nu apar efecte adverse la aceste doze, mai ales dacă sunt luate pe perioade scurte de timp21. Clorura de magneziu 25 g/l apă, din care se iau 300-500 ml pe zi, combate tusea, este antiinflamator și are efect important în covid. Atenție, trebuie luată fracționat de-a lungul unei zile, ca să nu producă diaree. Curcuminul este antiinflamator22, antioxidant23, antiviral24, anticoagulant25; se iau3-4 gr. pe zi. Este important de știut că acesta din urmă are o absorție foarte scăzută, fiind foarte puțin solubil în apă. Se recomandă a căuta produse de calitate, adică combinate cu piperină, care crește absorția sau sub forma phitosomilor sau a liposomilor sau a altor preparate care cresc absorția. Un astfel de produs ar putea ajuta enorm în Covid și, în general, în toate bolile inflamatorii și în cancer.

Quercetin este foarte util, antiinflamator, antioxidant, antiviral2627, și funcționează sinergic cu Vitamina C28și Zincul. Fiind ionofor pentru Zinc, îl ajută să pătrundă în celulă și să blocheze multiplicarea virală. Din mai multe puncte de vedere, Quercetinul constituie un bun înlocuitor de Plaquenil29. Există și o formulă care poate fi nebulizată și ajută mult în recuperarea plămânilor30. De asemenea, Quercentinul poate înlocui și Dexametazona, în cazul în care pacienții nu răspund la tratamentul cu Dexametazonă31. Studiile de siguranță merg până la 5 grame pe zi32, dar pentru bolile pulmonare 2 grame pe zi sunt suficiente33. Artesunate, folosit cu succes în tratarea malariei, poate fi avut în vedere, de asemenea, ca antiinflamator, antioxidant34, antiviral35363738, în cazul în care nu avem Plaquenil.

Omega 3, de asemenea, antiinflamator, imunomodulatoare39și antiviral4041. Seleniul, este un antioxidant, ce reduce apoptoza celulelor enodoteliale și agregarea trombocitară42. S-a constatat că deficitul de Seleniu este asociat cu o creștere a mortalității în Covid-1943. Alte suplimente ce pot funcționa cu succes ca antiinflamatoare, antioxidante și antivirale sunt: Oleuroperin (antiinflamator44, antioxidant45, antiviral46),N‐acetylcysteina (antiinflamator și antioxidant47), Metformin484950515253, Berberine (antiinflamator, antioxidant, antiviral5455),Epigalocathechine (antiinflamator56, antioxidant), Aswaganda, care este antiinflamatorieși moderatoare a stării psihice, îmbunătățește somnul, adaptogen, imunomodulator, antiviral5758.Deosebit de utile sunt și vitaminele: B complex, E 400 ui/zi și A 25 000 ui/zi.

Inhalațiile

Este esențial ca, în mai ales în acestă fază a multiplicării virale, dar și mai târziu, să se folosească inhalațiile și gargara pentru a curăți local aceste mucoase de virus, cel puțin din zona gâtului și nasului, dacă nu și pe traiectul căilor respiratorii superioare. Putem face inhalații cu Albastru de metilen 5 ml x 2/zi, concentratie 0,1%. Cu ajutorul unui nebulizator, pot fi făcute inhalații cu Albastru de metilen 1% care se diluează în ser fiziologic la o proporție de 1 la 10. Din 250 ml de ser fiziologic se scot 25 ml și se aruncă. În locul acestora se introduce cu seringa 25 ml Albastru de metilen. Atenție, flaconul trebuie îmbrăcat într-o folie de aluminiu, căci Albastrul de metilen este fotosensibil și își pierde din proprietăți.

Se va face inhalații de două ori pe zi cu 5 ml din această soluție, până la dispariția bolii. Albastrul de metilen este esențial în lupta cu Covidul, dacă îl luăm pe cale orală ca prevențiesau terapie, dar mai ales în inhalații. Doctorul Deepak Golwalkar recomandă ca de două ori pe zi să fie ținute sub limbă 2-3 ml din această soluție 1% de Albastru de metilen. Acest tratament este recomandat și în perioada de recuperare, căci curăță plămânii și ajută mult în recuperarea acestora, precum și în eliminarea riscului de fibroză. Nu trebuie administrat femeilor însărcinate, nici celor care au alergie la această substanță sau celor cu deficiență de Glucoză 6 fosfate, cu afecțiuni grave ale ficatului sau rinichiului. Inhalații mai pot fi făcute cu Argint Coloidal și Apă Oxigenată 1.5%.

Difuzarea uleiurilor esențiale în mediul ambiant ajută mult în Covid. Astfel de uleiuri foarte utile sunt: uleiul de cimbru, de oregano59(carvacrol), rosmarin (ursolic acid)60, eucalipt, mentă, cuișoare, scorțișoară sau lavandă. Prin acțiunea lor antiinflamatoare, imunomodulatoare, bronhodilatatoare și antivirală, se dovedesc a fi un suport foarte bun în terapia Covid-1961. Betadina, de asemenea, poate fi folosită pentru gargară și badijonări nazale. 

Factorii de risc

– Care sunt factorii de risc care determină apariția formelor grave de Covid-19?

–Cel mai important factor de risc este greutatea corporală. Persoanele supraponderale vor face formele cele mai grave62636465. Unul dintre motive este acela că suferă foarte probabil de disbioză intestinală și intestin permeabil66, care permite intrarea lipopolysaharidelor în sânge și asocierea acesteia cu SARS-CoV-2 Spike (S) protein în amplificarea inflamației67. Trebuie, așadar, să facem efortul să slăbim, căci această pandemie sau altele asociate se pare că vor fi de lungă durată, de ordinul anilor. Preventiv, dar și terapeutic, în momentul în care apare boala, e important de luat Acid Butiric6869, care reface sau consolidează mucoasa intestinală.

Un alt factor de risc important sunt infecțiile, cum ar fi cele dentare, ale sinusurilor, infecții intestinale, urinare sau de altă natură. Paraziții, fie că e vorba de bacterii, viruși sau alte microorganisme, sunt extrem de periculoși, pentru că, sub influența virusului SARS-CoV-2, vorcrește severitatea bolii.

De asemnea, un important factor de risc pentru o formă severă de Covid-19 o constituie metalele grele. Acestea fac, de altfel, casă bună cu bacteriile din organism, contribuind la biofilmele pe care le creează. E important, așadar, de evaluat o posibilă intoxicație cu metale grele și făcută chelarea acestora.

Prin urmare, trebuie evaluată starea inflamatorie a organismului, iar dacă există o inflamație cronică sau acută, aceasta trebuie îndepărtată. O inflamație anterioară covidului constituie unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru acestă boală eminamente inflamatorie. 

Stresul

– Este adevărat că Covid-19 poate provoca tulburări de natură psihică ?

– Într-adevăr, virusul generează, ca patologie, stări depresiv-anxioase. Acestea pot fi depășite și fără medicație, însă în cazurile mai severe, mai ales dacă persoana este mai sensibilă emoțional, este util de administrat Anxiarul (lorazepam), potrivit indicațiilor Ministerului Sănătății.

Și pentru că tot vorbim despre interdependența dintre boală și starea psihică, vreau să spun că este esențial să luptăm împotriva stresului, atât împotriva celui acut, cât mai ales împotriva stresului cronic. Stresul acut crește inflamația7071, iar cel cronic, în plus, inhibă supresia interleukinelor inflamatorii precum IL672,care contribuie major la furtuna de citokine ce pune în pericol viața omului. Cu alte cuvinte, cei supuși unui stres cronic vor putea controla mult mai greu inflamația indusă de Covid-19, crescând severitatea bolii. De asemenea, stresul conduce la permeabilitate intestinală, factor important de inflamație, dar și de amplificare a efectului inflamator al covid-1973.

În acest sens, evitați, pe cât se poate, expunerea la mesajele media, pentru că induc o stare psihologică negativă, sentimentul unei amenințări permanente și mai ales frica obsesivă de Covid-19, care a dus chiar la sinucidere, în cazul unora dintre cei care au aflat că au Covid. Stresul crește puternic inflamația în corp și afectează chiar plămânii. În felul acesta este pregătit terenul pentru o formă severă a bolii. Mass-media întreține un stres permanent prin știrile negative, stres care va intensifica și va întreține inflamația, deci va înrăutăți mult situația. De aceea, este important ca în perioada de carantină să înmulțim pacea lăuntrică cu ajutorul rugăciunii, lăsându-ne deplin în Mâna lui Dumnezeu.

Interviu realizat de Mihai Cristea

Articol publicat in Revista Familia Ortodoxa/ Decembrie 2020

1Caly, Leon, et al. „The FDA-approved drug ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro.” Antiviral research (2020): 104787.

2Schmith, Virginia D., Jie Zhou, and Lauren RL Lohmer. „The Approved Dose of Ivermectin Alone is not the Ideal Dose for the Treatment of COVID‐19.” Clinical Pharmacology & Therapeutics (2020).

3Gorial, Faiq I., et al. „Effectiveness of ivermectin as add-on therapy in COVID-19 management (pilot trial).” medRxiv (2020).

4Yu, Bo, Dao Wen Wang, and Chenze Li. „Hydroxychloroquine application is associated with a decreased mortality in critically ill patients with COVID-19.” medRxiv (2020).ADVERTISEMENT

5Alexandre Lopez, Gary Duclos, Bruno Pastene, Karine Bezulier, Romain Guilhaumou, Caroline Solas, Laurent Zieleskiewicz, Marc Leone Effects of Hydroxychloroquine on Covid-19 in Intensive Care Unit Patients: Preliminary Results International Journal of Antimicrobial Agents, Volume 56, Issue 5, 2020, Article 106136.

6Sen, Soma, Ann Werner, and Aditya Shekhar. „Within a large healthcare system, the incidence of positive COVID-19 results and mortality are lower in patients on chronic hydroxychloroquine therapy.” Drugs & Therapy Perspectives (2020): 1.

7H.-P. Piepho ‘Influence of conflicts of interest on public positions in the COVID-19 era, the case of Gilead Sciences’ by Roussel and Raoult (2020) New Microbes and New Infections, Volume 37, 2020, Article 100730.

8Yu, Bo, et al. „Low dose of hydroxychloroquine reduces fatality of critically ill patients with COVID-19.” Science China Life Sciences (2020): 1-7.

9Membrillo, F.J.; Ramírez-Olivencia, G.; Estébanez, M.; de Dios, B.; Herrero, M.D.; Mata, T.; Borobia, A.M.; Gutiérrez, C.; Simón, M.; Ochoa, A.; Martínez, Y.; Aguirre, A.; Alcántara, F.D.A.; Fernández-González, P.; López, E.; Valle, P.; Campos, S.; Navarro, M.; Ballester, L.E. Early Hydroxychloroquine Is Associated with an Increase of Survival in COVID-19 Patients: An Observational Study. Preprints 2020, 2020050057 (doi: 10.20944/preprints202005.0057.v2).

10Derwand, R., and M. Scholz. „Does zinc supplementation enhance the clinical efficacy of chloroquine/hydroxychloroquine to win todays battle against COVID-19?.” Medical Hypotheses (2020): 109815.

11Scholz, Martin, Roland Derwand, and Vladimir Zelenko. „COVID-19 outpatients–early risk-stratified treatment with zinc plus low dose hydroxychloroquine and azithromycin: a retrospective case series study.” (2020).

12Shittu, Mujeeb Olushola, and Olufemi Ifeoluwa Afolami. „Improving the efficacy of chloroquine and hydroxychloroquine against SARS-CoV-2 may require zinc additives-A better synergy for future COVID-19 clinical trials.” Infez Med 28.2 (2020): 192-197.

13Reiter, Russel J., et al. „Therapeutic Algorithm for Use of Melatonin in Patients With COVID-19.” Frontiers in Medicine 7 (2020): 226.

14Tan, Dunxian X., and Ruegiger Hardeland. „Potential utility of melatonin in deadly infectious diseases related to the overreaction of innate immune response and destructive inflammation: focus on COVID-19.” Melatonin Research 3.1 (2020): 120-143.

15

16Reiter, Russel J., et al. „Melatonin Inhibits COVID-19-induced Cytokine Storm by Reversing Aerobic Glycolysis in Immune Cells: A Mechanistic Analysis.” Medicine in Drug Discovery 6 (2020): 100044.

17Shneider, Alex, Aleksandr Kudriavtsev, and Anna Vakhrusheva. „Can melatonin reduce the severity of COVID-19 pandemic?.” International Reviews of Immunology (2020): 1-10.

18Zhang, Rui, et al. „COVID-19: Melatonin as a potential adjuvant treatment.” Life sciences (2020): 117583.

Latura întunecată a alimenelor – glucoză, cetone și COVID-19: un rol posibil pentru dieta ketogenică?

Jurnalul de Medicină Translațională volum 18 , Număr articol:  441 ( 2020 ) Citați acest articol

Abstract

Noua boală coronavirus (COVID-19) reprezintă o provocare serioasă pentru sistemele de îngrijire a sănătății din întreaga lume, cu un impact enorm asupra condițiilor de sănătate și pierderea de vieți omenești. În special, obezitatea și comorbiditățile sale asociate sunt strict legate de rezultatele clinice mai slabe ale bolii COVID-19. Recent, există un interes tot mai mare în utilizarea clinică a dietelor ketogenice (KD), în special în contextul obezității severe cu complicații metabolice asociate. KD s-au dovedit eficiente pentru o reducere rapidă a masei grase, păstrând masa slabă și oferind o stare nutrițională adecvată. În special, creșterea fiziologică a nivelurilor plasmatice ale corpurilor cetonice exercită importante efecte antiinflamatorii și imunomodulatoare, care pot fi dezvăluite ca instrumente prețioase pentru prevenirea infecției și a posibilelor rezultate adverse ale bolii COVID-19.Discutăm aici despre importanța KD pentru o reducere rapidă a mai multor factori de risc critici pentru COVID-19, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2 și hipertensiunea, pe baza efectelor cunoscute ale corpurilor cetonice asupra inflamației, imunității, profilului metabolic și funcției cardiovasculare. Credem că o reducere rapidă a tuturor factorilor de risc modificabili, în special a obezității, cu complicațiile sale metabolice, ar trebui să fie un pilon al politicilor și intervențiilor de sănătate publică, având în vedere viitoarele valuri de infecție cu SARS-CoV-2.în special obezitatea, cu complicațiile sale metabolice, ar trebui să fie un pilon al politicilor și intervențiilor de sănătate publică, având în vedere viitoarele valuri de infecție cu SARS-CoV-2.în special obezitatea, cu complicațiile sale metabolice, ar trebui să fie un pilon al politicilor și intervențiilor de sănătate publică, având în vedere viitoarele valuri de infecție cu SARS-CoV-2.

Introducere

Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) indică faptul că gripa sezonieră cauzează aproximativ 3 până la 5 milioane de cazuri de boli grave, 290.000 până la 650.000 de decese din cauze respiratorii și 99.000-200.000 de decese din infecții ale tractului respirator inferior [ 1 ]. În general, infecțiile respiratorii acute sunt una dintre principalele cauze de morbiditate din întreaga lume și, mai precis, infecțiile tractului respirator inferior sunt principala cauză infecțioasă de deces și a cincea cauză de deces în general.

Având în vedere eficacitatea relativ scăzută a vaccinării antigripale, practicile de sănătate publică au fost puse în aplicare de către autoritățile sanitare pentru a limita răspândirea virusurilor respiratorii. Practicile comune de sănătate sugerate sunt legate de comportamentele oamenilor, cum ar fi spălarea mâinilor, utilizarea măștilor de față și protecția ochilor, distanțarea socială și au fost încurajate în timpul răspândirii pandemice a bolii Coronavirus 2019 (COVID-19), cauzată de un virus (SARS-CoV -2) pentru care nu există încă un vaccin [ 2 ] și nici tratamente farmacologice eficiente până acum.

Factori de risc pentru COVID-19: rolul comportamentelor stilului de viață

În ciuda ratei actuale a mortalității este de 2,3% [ 3 ], apariția unui număr mare de pacienți infectați într-o perioadă scurtă de timp a determinat dificultăți relevante în sistemul de îngrijire a sănătății din mai multe țări, cu o pierdere enormă de vieți omenești. Printre factorii de risc pentru SARS-CoV-2, numeroase studii au identificat o asociere specifică a decesului COVID-19 cu vârsta cronologică avansată [ 3 ] și prezența comorbidităților, în special diabet, hipertensiune arterială, obezitate și boli renale cronice [ 4 ]. Unele dintre aceste boli sunt legate de comportamentul stilului de viață, prin urmare ar trebui să fie obligatoriu să se acționeze asupra factorilor de risc menționați mai sus pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților și pentru a reduce impactul asupra sănătății a posibilelor noi focare viitoare [ 5 ].

Merită menționat faptul că, de asemenea, creșterea sedentarismului a avut loc în timpul măsurilor recente de blocare a dus la un impact negativ asupra stării generale de sănătate. Sedentarismul datorat politicii de adăpost în loc aplicat în mai multe țări în timpul pandemiei COVID-19, a manifestat efecte dăunătoare asupra metabolismului mușchilor scheletici, inducând rezistența la insulină, depunerea grăsimilor și inflamația sistemică de grad scăzut, cu o agravare generală a parametrilor metabolici, controlul glucozei și stare inflamatorie. În acest sens, obezitatea sarcopenică, caracterizată prin coexistența adipozității excesive și a masei musculare scăzute, este puternic asociată cu un risc cardiovascular crescut, rezistență la insulină și inflamație de grad scăzut; prin urmare, reprezintă, împreună cu inadecvarea stării nutriționale,o afecțiune asociată cu o susceptibilitate crescută la infecția virală [6 ]. Important, pacienții cu COVID-19 bolnavi critici cu obezitate și malnutriție au prezentat rezultate mai slabe decât pacienții obezi fără malnutriție [ 7 ].

În timpul blocării, stilul de viață și obiceiurile alimentare ale unei mari părți a populației din întreaga lume s-au schimbat dramatic. Cele mai importante sfaturi nutriționale au fost reducerea consumului de junk food și preferarea produselor alimentare cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, cu potențialul de a afecta pozitiv sistemul imunitar [ 8 , 9 ]. Se știe că obiceiurile nutriționale nesănătoase, bogate în grăsimi și carbohidrați, sunt asociate cu obezitatea și tulburările de somn. Important, o scădere marcată a calității somnului și o creștere asociată a indicelui de masă corporală au fost descrise în timpul carantinei [ 10 ]. Mai mult, cantitatea redusă de activitate fizică în timpul carantinei a afectat în mod semnificativ starea generală de sănătate a populației [ 6 ,11 , 12 ]. Prin urmare, există riscul real ca un număr mai mare de pacienți cu obezitate și un control slab al glicemiei să fie expus la noi valuri de infecție cu Sars-Cov2.

Obezitate și hiperglicemie: doi ticăloși pe etapa COVID-19

Obezitatea reprezintă unul dintre factorii de prognostic recunoscuți pentru necesitatea terapiei intensive și a riscului ridicat de deces în timpul infecției cu SARS-CoV-2 [ 13 ]. În concordanță cu aceasta, o schimbare importantă a bolii severe COVID-19 la vârste mai mici a fost clar documentată cu obezitatea [ 14 ]. Obezitatea afectează mai multe funcții critice, caracterizând o vulnerabilitate crescută față de rezultatele adverse ale COVID-19 [ 15 ]. Starea de obezitate restricționează ventilația prin întreruperea excursiei diafragmei, modifică răspunsurile imune la infecția virală [ 16 ], determină o inflamație cronică, de grad scăzut și agravează toleranța la glucoză și stresul oxidativ cu efecte adverse asupra funcției cardiovasculare [ 17].]. Important, pacienții obezi prezintă un sindrom COVID-19 mai sever, deoarece obezitatea se caracterizează printr-un echilibru hemostatic modificat, cu coagulare crescută și fibrinoliză defectă, ceea ce duce la o stare pro-trombotică [ 18 ]. Mai mult, coexistența obezității și a bolii hepatice grase asociate cu metabolizarea (MAFLD) determină un risc crescut de ~ 6 ori de apariție severă a COVID-19, independent de vârstă, sex, fumat, diabet, hipertensiune și dislipidemie [ 19 ] .

În special, un raport recent a arătat că țesutul adipos exprimă niveluri foarte ridicate de transcrieri pentru ACE2 [ 20 ], o enzimă atașată la suprafața exterioară a pneumocitelor, care este utilizată de coronavirusuri pentru a intra și a infecta celulele, ridicând întrebarea dacă țesutul adipos poate reprezenta un rezervor de SARS-CoV-2 și un sit strategic pentru a amplifica cascada de citokine declanșată de infecția virală [ 21 ].

Epidemia globală a COVID-19 a determinat, de asemenea, implicații importante asupra terapiei tulburărilor metabolice comune, cum ar fi diabetul de tip 2 (T2D), deoarece două proteine ​​ale receptorilor coronavirusului, dipeptidil peptidaza-4 (DPP4) și enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) sunt traductori bine stabiliți ai semnalelor metabolice care controlează homeostazia glucozei, împreună cu alte căi implicate în reglarea fiziologiei cardiovasculare, a inflamației și a activității renale [ 22 ]. Agenții care scad glucoza, cum ar fi inhibitorii DPP4, utilizați pe scară largă în terapia T2D, pot modifica activitățile biologice ale mai multor substraturi imunomodulatoare [ 23]. ACE2 este receptorul de intrare recunoscut de proteina spike (S) a SARS-CoV-2 și se știe că este exprimat în mai multe țesuturi diferite, inclusiv plămânul, tubulii renali, inima, suprafața luminală a intestinului subțire, adipos țesuturi și vase de sânge [ 24 ]. Concentrația urinară de proteine ​​ACE2 și activitatea sa enzimatică sunt crescute la subiecții cu diabet zaharat de tip 1 (T1D) [ 25 ] și T2D [ 26 ]. Dacă hiperglicemia poate regla expresia ACE2 în țesuturile umane nu s-a stabilit încă suficient, dar se știe că la modelele de diabet la șoareci, ACE2 este supraexprimat în plămâni, rinichi și inimă [ 27].]. În plus, mai multe medicamente pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi inhibitorii ECA (ACEi) și blocantele receptorilor angiotensinei (ARB), sunt cunoscute pentru a regla în sus expresia ACE2 [ 28 ]. Astfel, datorită creșterii expresiei receptorilor ACE2 în mai multe țesuturi ale pacienților cu diabet zaharat, s-a argumentat că severitatea COVID-19 ar putea fi potențial agravată [ 29 ]. Cu toate acestea, având în vedere efectele bine stabilite de protecție a organelor inhibitorilor sistemului renin angiotensinei aldosteronului (RAAS), mai multe societăți științifice autorizate au recomandat oprirea întreruperii acestor medicamente la pacienții cu risc crescut de infecție COVID-19 [ 30]. Cu toate acestea, ar trebui luată în considerare cu atenție posibilitatea de a evita sau a întrerupe terapiile farmacologice potențial dăunătoare cu o intervenție asupra stilului de viață.

Diabetul este asociat cu un risc crescut de infecții virale severe ale tractului respirator, inclusiv gripa H1N1, dat fiind faptul că nivelurile crescute de glucoză pot suprima și răspunsurile antivirale [ 31 ]. În China, un studiu pe mai mult de 500 de subiecți spitalizați cu SARS-CoV-2 a arătat că nivelurile ridicate de glucoză în post au determinat rate crescute de deces [ 32 ].

Mai mult, nivelurile plasmatice ridicate de glucoză și diabetul zaharat au fost predictori independenți ai mortalității la pacienții cu SARS [ 33 ] și în timpul pandemiei H1N1 din 2009, sa demonstrat că diabetul crește severitatea infecției [ 31 ]. În conformitate, șoarecii diabetici infectați cu gripa și MERS-CoV au prezentat o gravitate crescută a bolii [ 34 , 35 ].

Într-un studiu efectuat pe 5700 de pacienți afectați de COVID-19 și internați în zona New York City, pacienții cu diabet zaharat au primit mai multe ventilații mecanice invazive comparativ cu cei non-diabetici [ 36 ], sugerând că persoanele cu diabet zaharat pot prezenta afecțiuni alveolare funcţie. Important în modelele animale diabetice au fost observate modificări structurale în plămâni, cum ar fi epiteliul alveolar prăbușit și permeabilitatea vasculară crescută [ 37 ]. Mai mult, lamina bazală capilară endotelială și epiteliul alveolar sunt mai groase la pacienții diabetici în comparație cu persoanele non-diabetice [ 38].]. În special, o lucrare recentă realizată de Iacobellis și colegii săi a arătat că hiperglicemia la internare a fost cel mai bun predictor pentru imagistica radiografică a sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS), independent de istoricul medical al diabetului. Hiperglicemia acută poate duce la un răspuns inflamator și imun anormal, contribuind la dezvoltarea și progresia descoperirilor radiografice ale ARDS la pacienții cu COVID-19 [ 39 ]. În plus, studiile structură-funcție sugerează că proteina spike a SARS-CoV-2 este puternic glicozilată [ 40 ] și s-a emis ipoteza că o concentrație mare de particule virale glicozilate SARS-CoV-2 și glicozilate ACE2 în epiteliul pulmonar, datorită la hiperglicemie, poate influența susceptibilitatea la infecția cu COVID-19 și severitatea ulterioară a acesteia [41 ]. De fapt, nivelurile plasmatice mai ridicate de glucoză pot crește concentrația de glucoză în secrețiile căilor respiratorii, iar expunerea celulelor epiteliale pulmonare la concentrații mari de glucoză este cunoscută pentru a spori infecția și replicarea virusului gripal [ 42 , 43 ]. Un raport recent a furnizat dovezi că nivelurile ridicate de glucoză sunt strict implicate în replicarea virală: în mod interesant, infecția cu SARS-CoV-2 crește producția mitocondrială de ROS, ceea ce induce stabilizarea factorului-1α (HIF-1α) inducibil de hipoxie. Acest lucru, la rândul său, schimbă caracteristicile metabolice ale monocitelor / macrofagelor în extrem de glicolitic, ducând la o rată exagerată de replicare a SARS-CoV-2 [ 44]. În concordanță cu aceasta, un studiu recent in vitro a arătat că inhibarea farmacologică a glicolizei a redus replicarea virală a SARS-CoV-2 într-o linie celulară de carcinom epitelial de colon uman (celule Caco-2). Prin urmare, o reducere a glicolizei aerobe ar putea fi importantă ca terapie metabolică menită să controleze replicarea virală [ 45 ].

Din toate aceste motive, hiperglicemia și variabilitatea glicemică ridicată ar trebui prevenite în mod adecvat pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților cu COVID-19. Prin urmare, este clar că nivelurile de glucoză din sânge bine controlate se vor corela cu un risc mai mic de infecție și / sau cu o rezoluție mai bună a bolii. Având în vedere efectele potențial adverse ale medicamentelor utilizate frecvent pentru diabetul de tip 2 și comorbiditățile acestuia, o abordare nutrițională care scade concentrațiile de glucoză din sânge ar trebui luată în considerare ca o primă opțiune, pentru a preveni sau reduce riscul de infecție cu Sars-Cov-2 și complicațiile aferente.

Inflamație: prietenul nostru comun, care poate deveni dăunător

Este bine stabilit că eliberarea aberantă de citokine și chemokine pro-inflamatorii, indusă de infecția cu SARS-CoV-2, este centrală pentru rezultatele fatale ale sindromului COVID-19 [ 46 ]. O progresie severă a bolii COVID-19 este determinată de un răspuns tardiv al interferonului gamma cu o stare inflamatorie prelungită și un număr mai mic de Treg, NK și atât numărul de celule CD4 + cât și CD8 + [ 47 , 48 ]. Este documentat exhaustiv că hiperglicemia poate agrava răspunsul inflamator. De fapt, activitatea celulelor NK este redusă, iar macrofagele pro-inflamatorii M1 sunt crescute la pacienții diabetici [ 49 , 50]. Mai mult, persoanele cu diabet zaharat prezintă o stare proinflamatorie cronică, cu un dezechilibru bine stabilit Th17 / Treg și Th1 / Th2 [ 51 ]. Nivelurile ridicate de glucoză amplifică producția de citokine în monocite printr-o creștere a ROS mitocondrială [ 44 ]. Prin urmare, este probabil ca populațiile de celule imune neregulate și activitatea observată la pacienții diabetici să reprezinte factori de risc importanți și să determine agravarea răspunsului inflamator în timpul infecției cu SARS-CoV2.

Obezitatea și, mai general, excesul de țesut adipos se caracterizează printr-o stare de inflamație cronică de grad scăzut. Chiar dacă mecanismul precis de obezitate-inflamație nu este încă bine cunoscut, unele indicii indică drept molecule responsabile derivate din intestin, metaboliți derivați din dietă (cum ar fi acizii grași liberi), factori intrinseci legați de mărirea adipocitelor, cum ar fi hipoxia, mecanotransducția , moartea celulelor [ 52 ] și secreția modificată a adipokinelor și citokinelor. Recrutarea monocitelor / macrofagelor, care este funcțională pentru îndepărtarea resturilor celulare din cauza morții celulelor adipoase, amplifică aceste mecanisme [ 53]. Inflamarea cronică de grad scăzut ar trebui luată în considerare cu atenție pentru a înțelege riscurile obezității și bolile asociate, deoarece mai mulți markeri inflamatori cheie sunt strict legați de un risc crescut de rezultate adverse în comorbiditățile asociate obezității, cum ar fi bolile cardiovasculare și T2D. Există un număr mare de dovezi care indică o corelație pozitivă între proteina C reactivă, cunoscută sub numele de marker al inflamației sistemice și compoziția corpului [ 54 ]. Mai mult, inhibitor al activatorului de plasminogen [ 55 ], viteza de sedimentare a eritrocitelor [ 56 ] și citokinele inflamatorii cheie [ 57 , 58], arată o asociere pozitivă similară la indivizii obezi, susținând în continuare legăturile stricte dintre inflamație și obezitate [ 59 , 60 , 61 ].

Dieta ketogenică ca abordare a comportamentului stilului de viață împotriva COVID-19

Printre comportamentele legate de stilul de viață este surprinzător faptul că sfaturile nutriționale sunt încă slab luate în considerare în discuțiile de sănătate publică cu privire la prevenirea sau reducerea riscului de infecție cu Sars-Cov-2 și a complicațiilor aferente. Astfel, este necesar un apel la acțiune, pentru a promova strategii nutriționale adecvate pentru a îmbunătăți răspunsul imun și potențialele rezultate clinice față de COVID-19.

Recent, Soliman și colab. a propus o combinație de post intermitent și suplimentare în trigliceride cu lanț mediu ca strategii profilactice potențiale sau terapie adjuvantă pentru a aborda infecția cu SARS-CoV-2, prin schimbarea stării metabolice a gazdei de la un glicolitic dependent de carbohidrați la unul dependent de grăsimi stare ketogenică, care vizează modificarea replicării virale [ 62 ]. O astfel de schimbare metabolică determină o rezistență crescută la stresul mitocondrial, o îmbunătățire a apărării antioxidante, o autofagie mărită și repararea ADN-ului și o secreție scăzută de insulină [ 63 ]. În acest context, dietele ketogenice reprezintă o abordare nutrițională cu baze teoretice interesante pentru îmbunătățirea răspunsului imunologic la infecția cu Sars-CoV-2 la populațiile cu risc ridicat [ 64 ].

Dietele cetogenice

Dietele ketogenice (KD) sunt diete bogate în grăsimi, cu conținut scăzut de carbohidrați și au fost utilizate în principal pentru tratarea epilepsiei la copii încă din anii 1920 [ 65 ]. Interesant este faptul că utilizarea lor a fost adaptată pentru a face față diferitelor condiții patologice (obezitate severă, boli metabolice, migrenă, cancer etc.), prin schimbarea compoziției macronutrienților și a conținutului de energie. În acest context, a apărut recent importanța KD în tratamentul obezității și a comorbidităților asociate acesteia (T2D, dislipidemie, rezistență la insulină, inflamație) [ 66 , 67]. În special, dietele ketogenice cu conținut scăzut de calorii (VLCKD), caracterizate printr-o restricție marcată a aportului de carbohidrați, de obicei mai mică de 30 g / zi, cu o creștere relativă a proporțiilor de grăsimi și proteine ​​și un aport total de energie zilnic <800 kcal, reprezintă o strategie nutrițională extrem de eficientă la pacienții care au nevoie de o pierdere rapidă în greutate pe o perioadă scurtă de timp, cum ar fi persoanele cu obezitate moderată până la severă și factorii de risc cardiovascular asociați, ducând la o îmbunătățire marcată a rezistenței la insulină, a glucozei și a controlului tensiunii arteriale [ 66] , 67 ]. Pierderea în greutate obținută cu VLCKD este în mare parte secundară pierderii de masă grasă, în timp ce masa slabă și starea nutrițională adecvată sunt păstrate [ 68]. Important, KD s-a dovedit a fi un tratament eficient și rapid pentru MAFLD, scăzând semnificativ conținutul de grăsime hepatică și rezistența la insulină hepatică numai după 6 zile de tratament [ 69 ]. Într-adevăr, KD necesită o supraveghere medicală strictă și o conformitate terapeutică, împreună cu suplimentarea adecvată a micronutrienților și a vitaminelor. Din acest motiv, contraindicațiile pentru utilizarea sa ar trebui luate în considerare cu atenție [ 67 ].

Există un număr mare de dovezi care demonstrează eficacitatea VLCKD în controlul glicemiei [ 52 ]. De fapt, aportul foarte scăzut de carbohidrați din acest protocol nutrițional diminuează vârfurile mari de zahăr din sânge, îmbunătățind astfel variabilitatea glicemică. La pacienții obezi cu expunere pe termen scurt T2D la VLCKD determină o îmbunătățire semnificativă a funcției celulelor β, într-o măsură mai mare decât ceea ce s-ar putea explica prin pierderea în greutate obținută. Reducerea drastică a aportului de carbohidrați este asociată cu o supresie semnificativă a producției hepatice de glucoză, datorită îmbunătățirii semnificative a sensibilității la insulină hepatică [ 70].]. Un răspuns îmbunătățit la insulină a fost de asemenea descris după o scurtă expunere la un regim VLCKD, cu o recuperare a răspunsului la insulină la o provocare hiperglicemiantă [ 71 ]. Din toate aceste motive, VLCKD ar putea face parte dintr-o strategie multidisciplinară de reabilitare metabolică la pacienții cu diabet.

KD își exercită majoritatea efectelor terapeutice prin creșterea nivelului plasmatic al corpilor cetonici [AcetoAcetat și Beta-hidroxibutirat (ßOHB)] și scăderea glicemiei. La om, nivelurile plasmatice bazale de ßOHB sunt în domeniul micromolar scăzut și ating niveluri stabile în jur de 1 mM în timpul unei KD. Dincolo de rolul său de combustibil energetic, ßOHB exercită efecte pleiotrope și eterogene în fiziologia celulară, inducând expresia genelor care reduc stresul oxidativ și afișează efecte remarcabile imuno-modulatoare, anti-catabolice [ 72 ] și antiinflamatorii [ 73 ] prin diferite mecanisme în mai multe țesuturi, așa cum sa discutat recent într-un articol exhaustiv de recenzie de Stubbs și colab. [ 74]. Mai mult, efectul binecunoscut al glicemiei de diminuare a glicemiei poate ajuta la contrastarea infecției cu virusul [ 44 ]. În cele din urmă, VLCKD a fost găsit eficient în scăderea tensiunii arteriale, datorită naturii crescute care este asociată cu excreția urinară a corpurilor cetonice [ 75 ]. Având în vedere cantitatea redusă de activitate fizică cauzată de carantină și schimbările generale ale obiceiurilor zilnice în populații, exercițiul fizic pare a fi un factor de potențare a efectelor favorabile menționate mai sus ale KD, cum ar fi îmbunătățirea controlului glicemic [ 76 ], compoziția corpului [ 77 ], conținutul de grăsime hepatică [ 78 ] și, în general, sănătatea metabolică [ 79 ].

Efectele potențiale preventive ale dietei ketogenice asupra infecției cu SARS-CoV-2

Dieta ketogenică poate juca un rol de modulare atât a celulelor imune înnăscute, cât și a celor adaptive, care protejează sinergic gazda împotriva atacurilor patogene.

Imunitate înnăscută mediată de celule

Celulele imune înnăscute sunt declanșate în primul rând de antigenele virale prin activarea receptorilor de recunoaștere a modelelor (PRR), pentru a inhiba replicarea virală și a modula imunitatea adaptativă [ 80 ]. În acest context, NLRP3 / inflammasomul este un important senzor de imunitate înnăscut, care mediază inflamația indusă de virus prin inducerea secreției de interleukină-1β (IL-1β) și interleukină-18 (IL-18) [ 81].]. Receptorul de recunoaștere a modelelor NLRP3 este un receptor de tip oligomerizare nucleotidică (Nod) asemănător receptorului (NLR) care recunoaște atât modelele moleculare asociate cu deteriorarea (DAMP), cum ar fi toxinele, ATP, excesul de glucoză, cristalele de colesterol și modelele moleculare asociate patogenilor. (PAMP), cum ar fi molecule virale și bacteriene. De exemplu, virușii ARN pot activa NLRP3 prin proteina de semnalizare antivirală mitocondrială (MAVS) de pe membrana exterioară mitocondrială. NLRP3 activat promovează formarea complexului inflammasom care interacționează cu proteina adaptor ASC (proteină asemănătoare speckului asociată apoptozei care conține domeniu de recrutare a caspazei C-terminale [CARD]), care, la rândul său, declanșează activarea zimogenului procaspază-1 în caspase-1. In cele din urma,caspaza inflamatorie-1 convertește pro-interleucina-1β (pro-IL-1β) și pro-interleucina-18 (pro-IL-18) inactive în citochinele lor proinflamatorii active corespunzătoare [82 ] (Fig.  1 ).

figura 1
Fig. 1

Activarea NLRP3 / inflammasom datorată unei infecții virale a fost documentată pentru virusul gripal A (IAV), virusul encefalomiocarditei (EMCV), virusul hepatitei C (HCV) și SARS-CoV și pare a fi mediat și de proteinele virale cunoscute ca viroporine, molecule specifice [ 83 ] care se asamblează în homo-oligomeri și formează pori hidrofili pe membranele organelor citosolice, crescând astfel fluxul de Na +, K + și Ca2 +. Creșterea concentrației intracelulare de Ca2 + și nivelurile reduse de K + intracelular reprezintă semnale declanșatoare importante pentru activarea NLRP3 / inflammasom și secreția masivă ulterioară a citokinelor proinflamatorii [ 84]]. Toate coronavirusurile cunoscute până acum, inclusiv noul SARS-CoV2 răspândit, sunt capabile să codifice viroporinele E și 3a, iar expresia lor este funcțională pentru activarea NLRP3 / inflammasom în boala COVID-19 [ 83 ].

Există dovezi din ce în ce mai mari că ßOHB inhibă activarea NLRP3 / inflammasome. Efectele favorabile ale KD asupra citokinelor inflamatorii la om [ 85 ], la modelele animale și celulare [ 86 ] sunt bine stabilite. ßOHB este capabil să acționeze pe o cale centrală de semnalizare comună, specifică NLRP3 / inflammasom, ca răspuns la mulți stimuli proinflamatori diferiți. Mai precis, ßOHB inhibă activarea NLRP3 / inflammasome prin reducerea efluxului de K + din macrofage și inhibarea ansamblului inflammasome (Fig.  1 ). În concordanță cu aceste observații, a fost documentată inhibarea dependentă de ßOHB a secreției de IL-1β și IL-18 în monocitele umane [ 73 ].

Având în vedere rolul activării inflammasome în declanșarea cascadei inflamatorii sistemice observate la pacienții cu COVID-19 [ 46 ], abordările bazate pe creșterea ßOHB plasmatică, cum ar fi KD, ar trebui luate în considerare pentru a preveni dezvoltarea sau progresia citokinei sindromul furtunii.

Interesant, o lucrare recentă de ipoteză a subliniat importanța unei reduceri drastice a aportului oral de glucoză, pentru a reduce polarizarea macrofagelor M1 în stadiile incipiente ale inflamației [ 64 ]. De fapt, fenotipul M1, a cărui activare este legată de sindromul de furtună de citokine [ 87 ], este strict dependent de glicoliza aerobă, despre care se știe că este redusă printr-o reducere drastică a absorbției de glucoză, așa cum apare în timpul unei KD. Pe de altă parte, KD ar putea susține metabolismul macrofagelor antiinflamatorii M2, care exprimă abundent enzimele OXPHOS prin furnizarea continuă de acizi grași liberi [ 64 ].

Imunitate adaptivă mediată de celule

Limfocitele T recunosc liganzi specifici de către receptorii Tcell (TCR), care sunt specializați în recunoașterea antigenelor. La majoritatea speciilor, marea majoritate a celulelor T TCR este compusă dintr-un lanț α și β, iar o populație minoră de Tcell exprimă un TCR caracterizat prin lanțuri γ și δ. La om și șoareci, majoritatea celulelor T (> 90%) din sângele periferic și organele limfoide exprimă lanțul TCR α / β și doar o minoritate a celulelor T (<10%) exprimă TCR γ / δ. Interesant este că la șoareci, celulele T γδ sunt cea mai abundentă populație Tcell din epitelii și mucoase [ 88 ]. Straturile epiteliale prezintă un sistem imunitar particular și limfocite T rezidente, care sunt în contact strâns cu celulele epiteliale. La om, celulele T γδ sunt îmbogățite în piele și mucoasă, sugerând o funcție specifică pentru celulele T γδ din straturile mucoasei [ 88]. Prin urmare, aceste celule pot juca un rol important în supravegherea și răspunsul infecției virale în straturile interioare mucoase ale trăsăturii respiratorii.

Un studiu recent realizat de Goldberg și colab. au arătat că șoarecii imunocompetenți expuși la provocarea intranazală a virusului gripal A (IAV), au prezentat o supraviețuire mai bună atunci când populația lor de celule T γ were a crescut în plămâni, determinând o îmbunătățire a funcției de barieră și a răspunsului antiviral [ 89 ]. Mai precis, șoarecii au suferit o expansiune a celulelor T γδ prin intermediul unei diete ketogenice timp de 7 zile și au prezentat o saturație mai bună de O 2 din sânge comparativ cu șoarecii hrăniți cu chow, cu o funcție secretorie crescută, producerea de mucus în căile respiratorii și IL- 17 producția, mediază astfel apărarea antivirală și repararea țesuturilor prin activarea celulelor T reglatoare (Treg), populație de celule despre care se știe că este redusă în timpul furtunii de citokine COVID-19 [ 47 ].

În special, expansiunea celulelor T γδ a fost promovată în mod specific de KD, deoarece creșterea farmacologică a ßOHB nu a reușit să inducă acest fenotip [ 89 ] și doar corpurile cetonice endogene – nu precursorul exogen al cetonei 1,3-butandiol – au putut proteja șoarecii împotriva gripei infecţie. Important, celulele T γδ se pot extinde ca răspuns la IAV și pot ucide celulele căilor respiratorii infectate cu IAV, de asemenea, la oameni [ 90 ]. Prin urmare, KD ar putea reprezenta o opțiune valoroasă pentru a crește fiziologic nivelurile de ßOHB și pentru a optimiza celulele imune adaptive pentru a preveni infecția cu Sars-Cov2.

O observație recentă a arătat că celulele γδ T sunt exprimate și în țesutul adipos [ 91 ], unde cresc producția de IL-17, promovând astfel extinderea funcției celulelor Treg, cu proprietăți imuno-modulatoare și antiinflamatoare.

Prin urmare, este tentant să speculăm un rol cheie pentru celulele γδ T în menținerea integrității barierei împotriva infecției Sars-Cov2 în plămâni, precum și în țesutul adipos, unde metainflamarea ar putea spori reacția citokinelor ca răspuns la infecția virală. KD poate reprezenta o abordare validă pentru a susține în mod specific aceste mecanisme de protecție (Fig.  1 ).

Concluzii

Există mai multe mecanisme prin care corpurile cetonice pot avea impact asupra infecțiilor virale severe, cum ar fi boala COVID-19. Un articol recent de recenzie rezumă exhaustiv acest concept, propunând administrarea de cetone exogene pacienților critici pentru a viza complicațiile virușilor respiratori ca posibilă terapie [ 74 ].

Credem că creșterea indusă de KD în corpurile cetonice endogene ar putea reprezenta o strategie mai valoroasă pentru a preveni infecția cu Sars-Cov2 și rezultatele adverse la pacienții obezi, în special în contextul actual al unei urgențe pandemice prelungite. Într-adevăr, prevenirea și / sau corectarea tuturor afecțiunilor de risc asociate cu boala COVID-19 gravă (obezitate, hiperglicemie, variabilitate glicemică ridicată, rezistență la insulină, hipertensiune) este obligatorie, în considerarea noilor valuri de infecții, în absența unor terapii farmacologice eficiente. și vaccinare. Acest lucru ar putea fi obținut cu o strategie nutrițională menită să inducă pierderea masei grase, să reducă inflamația cronică, rezistența la insulină hepatică și sistemică și să îmbunătățească starea nutrițională, sănătatea cardiovasculară, răspunsul imun, homeostazia glucozei și controlul tensiunii arteriale.

În cele din urmă, adoptarea unui regim de KD bine structurat și personalizat ar putea ajuta la o educație nutrițională progresivă și la reabilitare la pacienții obezi, oferind un instrument eficient de modificare a comportamentului stilului de viață, sprijinind un control pe termen lung al greutății corporale și favorizând o reducere a tuturor factori de risc asociați pentru complicații potențial severe legate de infecția cu Sars-Cov2. Studiile multicentrice bine concepute cu privire la incidența reală a bolii COVID-19 severe la pacienții obezi care au urmat sau nu un protocol structurat de KD, ar putea fi de ajutor pentru a confirma o astfel de ipoteză.

În această perioadă dificilă de pandemie, adoptarea măsurilor de prevenire a stilului de viață este obligatorie și ar trebui implementată cu atenție.

Disponibilitatea datelor și a materialelor

Nu se aplică

Referințe

  1. 1.OMS. Gripa (sezonieră) 2020. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal ).
  2. 2.OMS. Protejându-vă pe dvs. și pe ceilalți de răspândirea COVID-19 2020. https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/advice-for-public .
  3. 3.Wu Z, McGoogan JM. Caracteristicile și lecțiile importante din focarul de boală Coronavirus 2019 (COVID-19) în China: rezumatul unui raport de 72314 cazuri de la Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor. JAMA. 2020; 323 (13): 1239–42.CAS Articol Google Scholar 
  4. 4.South AM, Diz DI, Chappell MC. COVID-19, ACE2 și consecințele cardiovasculare. Am J Physiol Heart Circ Physiol. 2020; 318 (5): H1084–90.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  5. 5.OMS. Declarație – Pregătirea pentru toamnă este o prioritate acum la Biroul regional al OMS pentru Europa 2020. https://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/statements/statement -prepararea-pentru-toamna-este-o-prioritate-acum-la-cine-biroul-regional-pentru-europa .
  6. 6.Narici M, De Vito G, Franchi M, Paoli A, Moro T, Marcolin G, și colab. Impactul sedentarismului datorat închiderii la domiciliu COVID-19 asupra sănătății neuromusculare, cardiovasculare și metabolice: implicații fiziologice și fiziopatologice și recomandări pentru contramăsuri fizice și nutriționale. Eur J Sport Sci. 2020. https://doi.org/10.1080/17461391.2020.1761076 .Articol PubMed PubMed Central Google Scholar 
  7. 7.Briguglio M, Pregliasco FE, Lombardi G, Perazzo P, Banfi G. Starea malnutrițională a gazdei ca factor de virulență pentru noul Coronavirus SARS-CoV-2. Front Med. 2020; 7: 146.Articol Google Scholar 
  8. 8.Muscogiuri G, Barrea L, Savastano S, Colao A. Recomandări nutriționale pentru carantina CoVID-19. Eur J Clin Nutr. 2020; 74 (6): 850-1.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  9. 9.Barrea L, Muscogiuri G, Frias-Toral E, Laudisio D, Pugliese G, Castellucci B, și colab. Nutriție și sistem imunitar: de la dieta mediteraneană la dieta suplimentară prin microbiota. Crit Rev Food Sci Nutr. 2020. https://doi.org/10.1080/10408398.2020.1792826 .Articol PubMed PubMed Central Google Scholar 
  10. 10.Barrea L, Pugliese G, Framondi L, Di Matteo R, Laudisio D, Savastano S, și colab. Sars-Cov-2 ne amenință visele? Efectul carantinei asupra calității somnului și a indicelui de masă corporală. J Transl Med. 2020; 18 (1): 318.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  11. 11.Mattioli AV, Sciomer S, Cocchi C, Maffei S, Gallina S. Carantină în timpul focarului COVID-19: modificările dietei și ale activității fizice cresc riscul bolilor cardiovasculare. Nutr Metab Cardiovasc Dis. 2020; 30 (9): 1409-17.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  12. 12.Rehman H, Ahmad MI. COVID-19: carantină, izolare și boli ale stilului de viață. Arch Physiol Biochem. 2020. https://doi.org/10.1080/13813455.2020.1833346 .Articol PubMed PubMed Central Google Scholar 
  13. 13.Kalligeros M, Shehadeh F, Mylona EK, Benitez G, Beckwith CG, Chan PA, și colab. Asocierea obezității cu severitatea bolii în rândul pacienților cu COVID-19. Obezitatea (izvorul de argint). 2020; 28 (7): 1200–4.CAS Articol Google Scholar 
  14. 14.Kass DA, Duggal P, Cingolani O. Obezitatea ar putea schimba boala COVID-19 severă la vârste mai mici. Lancet. 2020; 395 (10236): 1544–5.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  15. 15.Muscogiuri G, Pugliese G, Barrea L, Savastano S, Colao A. Obezitatea: „călcâiul lui Ahile” pentru COVID-19? Metabolism. 2020; 108: 154251.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  16. 16.Paich HA, Sheridan PA, Handy J, Karlsson EA, Schultz-Cherry S, Hudgens MG și colab. Oamenii adulți supraponderali și obezi au un răspuns imun celular defect la virusul pandemic H1N1 gripal A. Obezitatea. 2013; 21 (11): 2377-86.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  17. 17.GBD Obesity Collaborators. Efectele supraponderale și obezității asupra sănătății în 195 de țări de peste 25 de ani. N Engl J Med. 2017; 377 (1): 13-27.Articol Google Scholar 
  18. 18.Bladbjerg EM, Stolberg CR, Juhl CB. Efectele chirurgiei obezității asupra coagulării sângelui și fibrinolizei: o revizuire a literaturii. Thromb Haemost. 2020; 120 (4): 579-91.PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  19. 19.Zhou YJ, Zheng KI, Wang XB, Yan HD, Sun QF, Pan KH și colab. Pacienții mai tineri cu MAFLD prezintă un risc crescut de boală severă COVID-19: o analiză preliminară multicentrică. J Hepatol. 2020; 73 (3): 719-21.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  20. 20.Li MY, Li L, Zhang Y, Wang XS. Exprimarea genei receptorului celulei SARS-CoV-2 ACE2 într-o mare varietate de țesuturi umane. Infectează sărăcia. 2020; 9 (1): 45.PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  21. 21.Kassir R. Risc de COVID-19 la pacienții cu obezitate. Obes Rev. 2020; 21 (6): e13034.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  22. 22.Mulvihill EE, Varin EM, Gladanac B, Campbell JE, Ussher JR, Baggio LL, și colab. Siturile și mecanismele celulare care leagă reducerea activității dipeptidil peptidazei-4 pentru a controla acțiunea hormonului incretin și homeostazia glucozei. Cell Metab. 2017; 25 (1): 152-65.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  23. 23.Mulvihill EE, DJ Drucker. Farmacologie, fiziologie și mecanisme de acțiune ale inhibitorilor dipeptidil peptidazei-4. Endocr Rev. 2014; 35 (6): 992-1019.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  24. 24.Monteil V, Kwon H, Prado P, Hagelkrüys A, Wimmer RA, Stahl M, și colab. Inhibarea infecțiilor cu SARS-CoV-2 în țesuturile umane proiectate utilizând ACE2 uman solubil de calitate clinică. Celula. 2020; 181 (4): 905-13.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  25. 25.Burns KD, Lytvyn Y, Mahmud FH, Daneman D, Deda L, Dunger DB și colab. Relația dintre markerii sistemului renin-angiotensină urinar, funcția renală și tensiunea arterială la adolescenții cu diabet de tip 1. Sunt J Fiziol Fiziol renal. 2017; 312 (2): F335–42.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  26. 26.Gutta S, Grobe N, Kumbaji M, Osman H, Saklayen M, Li G, și colab. Creșterea enzimei de conversie a angiotensinei urinare 2 și a neprilysinei la pacienții cu diabet de tip 2. Revista Americană de Fiziologie-Fiziologie renală. 2018; 315 (2): F263-74.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  27. 27.Roca-Ho H, Riera M, Palau V, Pascual J, Soler MJ. Caracterizarea expresiei ACE și ACE2 în diferite organe ale șoarecelui NOD. Int J Mol Sci. 2017; 18 (3): 563.PubMed Central Articol CAS Google Scholar 
  28. 28.DJ Drucker. Infecții cu coronavirus și diabet de tip 2 – căi comune cu implicații terapeutice. Endocr Rev. 2020; 41 (3): bnaa011.PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  29. 29.Angelidi AM, Belanger MJ, Mantzoros CS. Comentariu: COVID-19 și diabetul zaharat: Ce știm, cum ar trebui tratați pacienții noștri acum și ce ar trebui să se întâmple în continuare. Metabolism. 2020; 107: 154245.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  30. 30.Declarație de poziție a Consiliului ESC privind hipertensiunea asupra inhibitorilor ECA și a blocanților receptorilor de angiotensină [comunicat de presă]. 2020.
  31. 31.Allard R, Leclerc P, Tremblay C, Tannenbaum TN. Diabetul și severitatea infecției cu gripă pandemică A (H1N1). Îngrijirea diabetului. 2010; 33 (7): 1491-3.PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  32. 32.Yang JK, Lin SS, Ji XJ, Guo LM. Legarea coronavirusului SARS de receptorul său dăunează insulelor și provoacă diabet acut. Acta Diabetol. 2010; 47 (3): 193-9.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  33. 33.Yang J, Feng Y, Yuan M, Yuan S, Fu H, Wu B și colab. Nivelurile de glucoză plasmatică și diabetul sunt predictori independenți pentru mortalitate și morbiditate la pacienții cu SRAS. Diabet Med. 2006; 23 (6): 623-8.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  34. 34.Kulcsar KA, Coleman CM, Beck SE, Frieman MB. Diabetul comorbid are ca rezultat dereglarea imunității și creșterea severității bolii în urma infecției cu MERS-CoV. Perspective JCI. 2019; 4 (20): e131774.PubMed Central Articol Google Scholar 
  35. 35.Marshall RJ, Armart P, Hulme KD, Chew KY, Brown AC, Hansbro PM și colab. Variabilitatea glicemică a diabetului crește severitatea gripei. Mbio. 2020; 11 (2): e02841.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  36. 36.Richardson S, Hirsch JS, Narasimhan M, Crawford JM, McGinn T, Davidson KW și colab. Prezentarea caracteristicilor, comorbidităților și rezultatelor la 5700 de pacienți spitalizați cu COVID-19 în zona New York City. JAMA. 2020; 323 (20): 2052-9.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  37. 37.Popov D, Simionescu M. Alterări ale structurii pulmonare în diabetul experimental și diabetul asociat cu hiperlipidemia la hamsteri. Eur Respir J. 1997; 10 (8): 1850–8.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  38. 38.Weynand B, Jonckheere A, Frans A, Rahier J. Diabetul zaharat induce o îngroșare a lamei bazale pulmonare. Respiraţie. 1999; 66 (1): 14-9.CAS PubMed Articol Google Scholar 
  39. 39.Iacobellis G, Penaherrera CA, Bermudez LE, Mizrachi EB. Admiterea hiperglicemiei și descoperirile radiologice ale SARS-COv2 la pacienții cu sau fără diabet. Diabetes Res Clin Pract. 2020; 164: 108185.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  40. 40.Walls AC, Park YJ, Tortorici MA, Wall A, McGuire AT, Veesler D. Structura, funcția și antigenicitatea glicoproteinei SARS-CoV-2. Celula. 2020; 181 (2): 281-92.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  41. 41.Brufsky A. Hiperglicemie, hidroxiclorochină și pandemia COVID-19. J Med Virol. 2020; 92 (7): 770-5.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  42. 42.Kohio HP, Adamson AL. Controlul glicolitic al activității ATPazei de tip vacuolar: un mecanism de reglare a infecției virale gripale. Virologie. 2013; 444 (1-2): 301-9.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  43. 43.Philips BJ, Meguer JX, Redman J, Baker EH. Factori care determină apariția glucozei în secrețiile tractului respirator superior și inferior. Terapie intensivă Med. 2003; 29 (12): 2204-10.PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  44. 44.Codo AC, Davanzo GG, de Brito Monteiro L, Fabiano de Souza G, Muraro SP, Virgilio-da-Silva JV, și colab. Titlu: nivelurile crescute de glucoză favorizează infecția cu SARS-CoV-2 și răspunsul monocitelor printr-o axă dependentă de HIF-α / glicoliză. Cell Metab. 2020; 32: 498-9.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  45. 45.Bojkova D, Klann K, Koch B, Widera M, Krause D, Ciesek S și colab. Proteomica celulelor gazdă infectate cu SARS-CoV-2 dezvăluie ținte de terapie. Natură. 2020; 583 (7816): 469-72.CAS Articol Google Scholar 
  46. 46.Mehta P, McAuley DF, Brown M, Sanchez E, Tattersall RS, Manson JJ și colab. COVID-19: luați în considerare sindroamele de furtună de citokine și imunosupresia. Lancet. 2020; 395 (10229): 1033–4.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  47. 47.Moore JB, iunie CH. Sindromul de eliberare de citokine la COVID-19 sever. Ştiinţă. 2020; 368 (6490): 473-4.CAS Articol Google Scholar 
  48. 48.Wang F, Nie J, Wang H, Zhao Q, Xiong Y, Deng L, și colab. Caracteristicile modificării subsetului limfocitar periferic în pneumonia COVID-19. J Infect Dis. 2020; 221 (11): 1762–9.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  49. 49.Kim JH, Park K, Lee SB, Kang S, Park JS, Ahn CW și colab. Relația dintre activitatea naturală a celulelor ucigașe și controlul glucozei la pacienții cu diabet de tip 2 și prediabet. J Diabetes Investig. 2019; 10 (5): 1223-8.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  50. 50.Kratz M, Coats BR, Hisert KB, Hagman D, Mutskov V, Peris E și colab. Disfuncția metabolică determină un fenotip proinflamatoriu distinct mecanic în macrofagele țesutului adipos. Cell Metab. 2014; 20 (4): 614-25.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  51. 51.Wang M, Chen F, Wang J, Zeng Z, Yang Q, Shao S. Th17 și limfocite Treg la obezitate și la pacienții diabetici de tip 2. Clin Immunol. 2018; 197: 77-85.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  52. 52.Reilly SM, Saltiel AR. Adaptarea la obezitate cu inflamația țesutului adipos. Nat Rev Endocrinol. 2017; 13 (11): 633-43.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  53. 53.Nishimura S, Manabe I, Nagasaki M, Eto K, Yamashita H, Ohsugi M, și colab. Celulele T efectoare CD8 + contribuie la recrutarea macrofagelor și la inflamația țesutului adipos în obezitate. Nat Med. 2009; 15 (8): 914-20.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  54. 54.Choi J, Joseph L, Pilote L. Obezitatea și proteina C-reactivă în diferite populații: o revizuire sistematică și meta-analiză. Obes Rev. 2013; 14 (3): 232-44.CAS Articol Google Scholar 
  55. 55.Mavri A, Alessi M, Bastelica D, Geel-Georgelin O, Fina F, Sentocnik J, și colab. Expresia abdominală subcutanată, dar nu femurală, a inhibitorului activatorului plasminogen-1 (PAI-1) este legată de nivelurile plasmatice de PAI-1 și rezistența la insulină și scade după scăderea în greutate. Diabetologia. 2001; 44 (11): 2025–31.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  56. 56.De Rooij SR, Nijpels G, Nilsson PM, Nolan JJ, Gabriel R, Bobbioni-Harsch E, și colab. Inflamație cronică de grad scăzut în relația dintre populația de sensibilitate la insulină și boala cardiovasculară (RISC): asocieri cu rezistența la insulină și profilul de risc cardiometabolic Îngrijirea diabetului. 2009; 32 (7): 1295-301.PubMed PubMed Central Articol CAS Google Scholar 
  57. 57.Bahceci M, Gokalp D, Bahceci S, Tuzcu A, Atmaca S, Arikan S. Corelația dintre adipozitate și adiponectină, factor de necroză tumorală α, interleukină-6 și niveluri de proteine ​​C reactive cu sensibilitate ridicată. Este dimensiunea adipocitelor asociată cu inflamația la adulți? J Endocrinol Invest. 2007; 30 (3): 210-4.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  58. 58.Marques-Vidal P, Bochud M, Bastardot F, Lüscher T, Ferrero F, Gaspoz JM și colab. Asocierea dintre markerii inflamatori și obezitatea într-un eșantion elvețian bazat pe populație (studiu CoLaus). Fapte Obes. 2012; 5 (5): 734-44.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  59. 59.Colaborare ERF. Predicția proteinei C reactive, fibrinogenului și bolilor cardiovasculare. N Engl J Med. 2012; 367 (14): 1310-20.Articol Google Scholar 
  60. 60.Schnabel RB, Yin X, Larson MG, Yamamoto JF, Fontes JD, Kathiresan S și colab. Biomarkeri inflamatori multipli în raport cu evenimentele cardiovasculare și mortalitatea în comunitate. Arterioscler Thromb Vasc Biol. 2013; 33 (7): 1728–33.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  61. 61.Spranger J, Kroke A, Möhlig M, Hoffmann K, Bergmann MM, Ristow M, și colab. Citokinele inflamatorii și riscul de a dezvolta diabet de tip 2: rezultatele studiului prospectiv european de cercetare prospectivă asupra cancerului și nutriției (EPIC) -Potsdam. Diabet. 2003; 52 (3): 812-7.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  62. 62.Soliman S, Faris ME, Ratemi Z, Halwani R. Schimbarea metabolismului gazdei ca abordare pentru a atenua infecția cu SARS-CoV-2. Ann Nutr Metab. 2020. https://doi.org/10.1159/000510508 .Articol PubMed PubMed Central Google Scholar 
  63. 63.de Cabo R, deputat Mattson. Efectele postului intermitent asupra sănătății, îmbătrânirii și bolilor. N Engl J Med. 2019; 381 (26): 2541-51.PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  64. 64.Sukkar SG. Bassetti M Inducția cetozei ca opțiune terapeutică potențială pentru a limita hiperglicemia și a preveni furtuna de citokine în COVID-19. Nutriție. 2020. https://doi.org/10.1016/j.nut.2020.110967 .Articol PubMed PubMed Central Google Scholar 
  65. 65.Wilder RM. Efectele cetonemiei asupra evoluției epilepsiei. Mayo Clin Proc. 1921; 2: 307–8.Google Scholar 
  66. 66.Paoli A, Rubini A, Volek JS, Grimaldi KA. Dincolo de scăderea în greutate: o revizuire a utilizărilor terapeutice ale dietelor cu conținut scăzut de carbohidrați (cetogen). Eur J Clin Nutr. 2013; 67 (8): 789-96.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  67. 67.Caprio M, Infante M, Moriconi E, Armani A, Fabbri A, Mantovani G, și colab. Dieta ketogenică cu conținut scăzut de calorii (VLCKD) în gestionarea bolilor metabolice: revizuire sistematică și declarație de consens a Societății italiene de endocrinologie (SIE). J Endocrinol Invest. 2019; 42 (11): 1365–86.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  68. 68.Gomez-Arbelaez D, Crujeiras AB, Castro AI, Martinez-Olmos MA, Canton A, Ordoñez-Mayan L, și colab. Rata metabolică de odihnă a pacienților obezi cu dietă ketogenică foarte scăzută în calorii. Nutr Metab. 2018; 15 (1): 18.Articol CAS Google Scholar 
  69. 69.Luukkonen PK, Dufour S, Lyu K, Zhang XM, Hakkarainen A, Lehtimaki TE și colab. Efectul unei diete ketogene asupra steatozei hepatice și a metabolismului mitocondrial hepatic în boala hepatică grasă nealcoolică. Proc Natl Acad Sci SUA. 2020; 117 (13): 7347-54.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  70. 70.Lim EL, Hollingsworth KG, Aribisala BS, Chen MJ, Mathers JC, Taylor R. Inversarea diabetului de tip 2: normalizarea funcției celulelor beta în asociere cu scăderea pancreasului și a triacilglicerolului hepatic. Diabetologia. 2011; 54 (10): 2506-14.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  71. 71.Malandrucco I, Pasqualetti P, Giordani I, Manfellotto D, De Marco F, Alegiani F, și colab. Dieta foarte hipocalorică: un instrument terapeutic rapid pentru îmbunătățirea funcției celulelor beta la pacienții obezi morbid cu diabet de tip 2. Sunt J Clin Nutr. 2012; 95 (3): 609-13.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  72. 72.Puchalska P, Crawford PA. Roluri multidimensionale ale corpurilor cetonice în metabolismul combustibilului, semnalizare și terapie. Cell Metab. 2017; 25 (2): 262-84.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  73. 73.Youm YH, Nguyen KY, Grant RW, Goldberg EL, Bodogai M, Kim D și colab. Metabolitul cetonic beta-hidroxibutirat blochează boala inflamatorie mediată inflammasom NLRP3. Nat Med. 2015; 21 (3): 263-9.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  74. 74.Stubbs BJ, Koutnik AP, Goldberg EL, Upadhyay V, Turnbaugh PJ, Verdin E și colab. Investigarea corpurilor cetonice ca măsuri imunometabolice împotriva infecțiilor virale respiratorii. Med. 2020. https://doi.org/10.1016/j.medj.2020.06.008 .Articol PubMed PubMed Central Google Scholar 
  75. 75.Kolanowski J, Bodson A, Desmecht P, Bemelmans S, Stein F, Crabbe J. Despre relația dintre cetonurie și natriureză în timpul postului și la alimentarea la pacienții obezi. Eur J Clin Invest. 1978; 8 (5): 277-82.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  76. 76.Michalczyk MM, Klonek G, Maszczyk A, Zajac A. Efectele unei diete ketogenice cu conținut scăzut de calorii asupra variabilelor de control glicemic la femeile hiperinsulinemice supraponderale / obeze. Nutrienți. 2020; 12 (6): 1854.CAS PubMed Central Articol Google Scholar 
  77. 77.Michalczyk M, Zajac A, Mikolajec K, Zydek G, Langfort J. Nici o modificare a concentrației de lipoproteine ​​din sânge, dar modificări ale compoziției corpului după 4 săptămâni de dietă scăzută în carbohidrați (LCD) urmată de 7 zile de încărcare a carbohidraților la jucătorii de baschet. J Human Kinet. 2018; 65 (1): 125-37.Articol Google Scholar 
  78. 78.Cunha GM, Guzman G, Correa De Mello LL, Trein B, Spina L, Bussade I și colab. Eficacitatea unei diete ketogenice cu conținut scăzut de calorii pe 2 luni (VLCKD) în comparație cu o dietă standard cu conținut scăzut de calorii în reducerea acumulării de grăsimi viscerale și hepatice la pacienții cu obezitate. Endocrinol frontal. 2020; 11: 607.Articol Google Scholar 
  79. 79.Miller VJ, LaFountain RA, Barnhart E, Sapper TS, Short J, Arnold WD și colab. O dietă ketogenică combinată cu exercițiile fizice modifică funcția mitocondrială a mușchilor scheletici umani, îmbunătățind în același timp sănătatea metabolică. Am J Physiol Endocrinol Metab. 2020. https://doi.org/10.1152/ajpendo.00305.2020 .Articol PubMed PubMed Central Google Scholar 
  80. 80.Bowie AG, Unterholzner L. Evaziunea și subversiunea virală a semnalizării receptorilor de recunoaștere a modelelor. Nat Rev Immunol. 2008; 8 (12): 911-22.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  81. 81.Franchi L, Nunez G. Imunologie. Organizarea inflammasomilor. Ştiinţă. 2012; 337 (6100): 1299-300.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  82. 82.Swanson KV, Deng M, Ting JP. Inflammasomul NLRP3: activare moleculară și reglarea terapeutică. Nat Rev Immunol. 2019; 19 (8): 477–89.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  83. 83.Chen IY, Moriyama M, Chang MF, Ichinohe T. Sindromul respirator acut sever coronavirus viroporina 3a activează inflammasomul NLRP3. Microbiol frontal. 2019; 10: 50.PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  84. 84.Horng T. Semnalizarea calciului și destabilizarea mitocondrială în declanșarea inflammasomului NLRP3. Tendințe Immunol. 2014; 35 (6): 253-61.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  85. 85.Paoli A, Moro T, Bosco G, Bianco A, Grimaldi KA, Camporesi E și colab. Efectele suplimentării cu acizi grași polinesaturați n-3 (omega-3) asupra unor factori de risc cardiovascular cu o dietă ketogenă mediteraneană. Droguri Mar. 2015; 13 (2): 996–1009.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  86. 86.Jeong EA, Jeon BT, Shin HJ, Kim N, Lee DH, Kim HJ și colab. Activarea receptorului-gamma activat de proliferatorul peroxizomului indus de dietă ketogenică scade neuroinflamarea la hipocampul șoarecelui după convulsii induse de acid kainic. Exp Neurol. 2011; 232 (2): 195–202.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  87. 87.Huang X, Xiu H, Zhang S, Zhang G. Rolul macrofagelor în patogeneza ALI / ARDS. Mediat Inflamm. 2018; 2018: 1264913.Google Scholar 
  88. 88.Kaufmann SH. gamma / delta și alte limfocite T neconvenționale: ce văd și ce fac? Proc Natl Acad Sci SUA. 1996; 93 (6): 2272-9.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 
  89. 89.Goldberg EL, Molony RD, Kudo E, Sidorov S, Kong Y, Dixit VD și colab. Dieta ketogenică activează răspunsurile protectoare ale celulelor T gammadelta împotriva infecției cu virusul gripal. Sci Immunol. 2019; 4 (41): eaav2026.CAS PubMed PubMed Central Articol Google Scholar 
  90. 90.Li H, Xiang Z, Feng T, Li J, Liu Y, Fan Y și colab. Celulele Vgamma9Vdelta2-T umane ucid în mod eficient celulele epiteliale alveolare pulmonare infectate cu virusul gripal. Cell Mol Immunol. 2013; 10 (2): 159-64.PubMed PubMed Central Articol CAS Google Scholar 
  91. 91.Kohlgruber AC, Gal-Oz ST, LaMarche NM, Shimazaki M, Duquette D, Koay HF și colab. celulele T gammadelta producătoare de interleukină-17A reglează homeostazia și termogeneza celulelor T reglatoare adipoase. Nat Immunol. 2018; 19 (5): 464-74.CAS PubMed Articol PubMed Central Google Scholar 

Descărcați referințele

Mulțumiri

Acest manuscris este dedicat amintirii strălucitoare a lui Véronique Jeuffroy, eleganței, puterii și curajului, iubirii pentru viață.

Finanțarea

Acest studiu a fost susținut de Ministerul Sănătății din Italia (Ricerca Corrente) și de MIUR (Progetti di Ricerca di Interesse Nazionale 2017-code project 2017A5TXC3 – to MC, Work Package Leader).

Informatia autorului

Afilieri

  1. Departamentul de Științe Biomedice, Universitatea din Padova, Padova, ItaliaAntonio Paoli
  2. Laborator de endocrinologie cardiovasculară, IRCCS San Raffaele Pisana, Via di Val Cannuta, 247, 00166, Roma, ItaliaStefania Gorini și Massimiliano Caprio
  3. Departamentul de Științe Umane și Promovarea Calității Vieții, San Raffaele Roma Open University, Via di Val Cannuta, 247, 00166, Roma, ItaliaMassimiliano Caprio

Contribuții

AP și MC au conceput revizuirea și au pregătit prima versiune a revizuirii. SG a scris o parte din manuscris și a contribuit la revizuire. Toți autorii au citit și au aprobat manuscrisul final.

autorul corespunzator

Corespondență cu Massimiliano Caprio .

Declarații de etică

Aprobarea etică și consimțământul de participare

Nu se aplică.

Consimțământul pentru publicare

Nu se aplică.

Interese concurente

Autorii declară că nu au interese concurente.

Informatii suplimentare

Nota editorului

Springer Nature rămâne neutru în ceea ce privește revendicările jurisdicționale din hărțile publicate și afilierile instituționale.

Acces liber Acest articol este licențiat sub o licență internațională Creative Commons Attribution 4.0, care permite utilizarea, partajarea, adaptarea, distribuirea și reproducerea în orice mediu sau format, atâta timp cât acordați creditul autorului (autorilor) original (e) și sursei, furnizați un link către licența Creative Commons și indicați dacă s-au făcut modificări. Imaginile sau alte materiale ale terților din acest articol sunt incluse în licența Creative Commons a articolului, cu excepția cazului în care se indică altfel într-o linie de credit pentru material. Dacă materialul nu este inclus în licența Creative Commons a articolului și utilizarea intenționată a dvs. nu este permisă de reglementările legale sau depășește utilizarea permisă, va trebui să obțineți permisiunea direct de la titularul drepturilor de autor. Pentru a vizualiza o copie a acestei licențe, vizitațihttp://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ . Renunțarea la dedicarea domeniului public Creative Commons ( http://creativecommons.org/publicdomain/zero/1.0/ ) se aplică datelor puse la dispoziție în acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel într-o linie de credit pentru date.

Reimprimări și permisiuni

Medicina tradițională pe bază de plante chinezesti în prima luptă împotriva COVID-19: experiență clinică și bază științifică

David YW Lee aQing Y. Li a bJing Liu aThomas Efferth c

https://doi.org/10.1016/j.phymed.2020.153337Obțineți drepturi și conținut

Abstract

fundal

De-a lungul istoriei de 5000 de ani a Chinei, au fost înregistrate peste 300 de epidemii. Medicina tradițională pe bază de plante din China (TCM) a fost utilizată eficient pentru a combate fiecare dintre aceste infecții epidemice și a salvat multe vieți. Până în prezent, există sute de formule TCM pe bază de plante dezvoltate în scopul prevenirii și tratamentului în timpul infecțiilor epidemice. Când COVID-19 a devastat districtul Wuhan din China la începutul lunii ianuarie 2020, fără o înțelegere profundă despre natura COVID-19, pacienții internați la spitalul TCM din Wuhan au fost tratați imediat cu TCM și au raportat mai târziu cu> 90% eficacitate.

Abordare

Am efectuat un studiu sistematic al diferitelor preparate pe bază de plante TCM utilizate în Wuhan și pentru a revizui eficacitatea acestora, conform datelor clinice publicate; și, în al doilea rând, pentru a găsi cele mai populare plante folosite în aceste preparate și a analiza oportunitatea cercetărilor viitoare în izolarea și identificarea produselor naturale bioactive pentru combaterea COVID-19.

Rezultate

Deși produsele naturale bioactive din aceste preparate pe bază de plante pot avea activități antivirale directe, TCM utilizat pentru combaterea infecțiilor epidemice sa bazat în principal pe teoria TCM a restabilirii echilibrului sistemului imunitar uman, învingând astfel infecția virală indirect. În plus, anumite învățături TCM relevante pentru sistemul meridian merită o atenție mai bună. De exemplu, multe preparate din plante TCM vizează meridianul pulmonar, care leagă plămânul și intestinul gros. Această interconectare între plămâni, inclusiv sistemul respirator superior și intestin, poate explica de ce anumite formule TCM au arătat o ușurare excelentă a congestiei pulmonare și a diareei, două caracteristici ale infecției COVID-19.

Concluzie

Există motive întemeiate pentru a învăța din înțelepciunea străveche și experiența clinică acumulată, în combinație cu știința și tehnologiile de ultimă oră, pentru a lupta cu pandemia COVID-19 devastatoare acum și cu noile coronavirusuri emergente în viitor

1. Introducere

Când COVID-19 a devastat districtul Wuhan din China la începutul lunii ianuarie 2020, nimeni nu știa despre natura COVID-19. În analiza retrospectivă, a dezvăluit că infecția cu COVID-19 a început de fapt cu câteva săptămâni mai devreme și s-a răspândit rapid în zona pieței animalelor din Wuhan. De fapt, oamenii din Wuhan, inclusiv muncitorii temporari care erau ocupați cu cumpărăturile de Anul Nou, plănuiau să plece acasă pentru a sărbători Anul Nou Chinezesc. Din păcate, aceste activități de vacanță au facilitat foarte mult răspândirea COVID-19. Dintr-o dată, mii de oameni au contractat noul coronavirus, iar pacienții au fost repezi la spitalele locale. Din păcate, având cunoștințe inadecvate despre coronavirus, unități de terapie intensivă limitată (ICU/ATI) și echipamente inadecvate, mulți din personal medical au fost, de asemenea, infectați și au cedat acestei devastatoare epidemii de coronavirus. Pe 10 ianuarie,Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor a împărtășit secvența genetică completă a virusului cu Organizația Mondială a Sănătății și cu alte țări (China-CDC, 2020 ). Pe 29 ianuarie, oamenii de știință chinezi au raportat secvențele genomice complete ale COVID-19 ( Lu și colab., 2020). Acest raport în timp util a permis comunității științifice din întreaga lume să înțeleagă mai bine virusul și a furnizat indicii pentru dezvoltarea medicamentelor și a vaccinurilor. Această fază timpurie a infecției epidemice din China a fost ulterior privită ca cea mai contagioasă perioadă, deoarece pacienții au fost plasați peste tot în camera de urgență și nu au fost oferite echipamente de protecție adecvate nici măcar personalului medical. O săptămână mai târziu, guvernul a închis orașul Wuhan și întreaga țară a Chinei s-a confruntat cu cele mai negre momente ale sale, care au durat 75 de zile. În mod surprinzător, două luni mai târziu, acest fenomen trist s-a repetat în alte părți ale lumii, inclusiv în Italia, Spania și recent în Statele Unite și Brazilia. Evident, experiența Wuhan nu a fost luată în serios în țările din afara Chinei. La 30 ianuarie 2020, OMS a declarat COVID-19 o pandemie. După cum s-a prezis,s-a transformat rapid într-o pandemie mondială, cu aproape 50 de milioane de cazuri confirmate și peste 1,2 milioane de decese (începând cu 6 noiembrie 2020), cu cifre întunecate necunoscute și numărul este încă în creștere (https://www.worldometers.info/coronavirus/ ). Mai multe medicamente occidentale, cum ar fi remdesivirul și hidroxiclorochina cu așteptări mari, au fost testate în stadiu incipient în China. Cu toate acestea, hidroxiclorochina este extrem de controversată. Studiile clinice recente au arătat că hidroxiclorochina a fost ineficientă ( Geleris și colab., 2020 ). Pe de altă parte, remdesevirul a redus semnificativ mortalitatea pacienților cu COVID-19 într-un studiu randomizat, controlat cu placebo, cu 1063 pacienți ( Beigel și colab., 2020). Ulterior studiul clinic de fază 3 SIMPLE a raportat o reducere cu 62% a mortalității la pacienții cu COVIS-19. O limitare timpurie a remdesivirului a implicat utilizarea acestuia la pacienții spitalizați grav bolnavi pentru a-și extinde disponibilitatea, în prezent se dezvoltă un medicament inhalabil remdesivir pentru pacienții în stadiu incipient. […]

Prin urmare, este necesar să acordați atenție medicamentelor TCM, care sunt disponibile imediat. De fapt, formulele TCM au fost folosite cu succes pentru a combate COVID-19 în Wuhan și pentru a oferi comunităților științifice un raport sumar fiabil pentru urmărirea cercetărilor și rafinarea preparatelor TCM cu metode științifice. Tratamentele TCM bazate pe dovezi au potențialul nu numai de a trata COVID-19, ci și de a preveni apariția unui nou coronavirus în viitor.

Pacienții internați la spitalele locale din Wuhan au fost tratați în primul rând cu medicina occidentală ca tratament de primă linie, cu excepția câtorva spitale TCM, unde pacienții au fost tratați direct cu TCM. Potrivit mai multor rapoarte recente, pacienții care au primit tratament TCM au arătat în mod direct eficacitate> 90% și doar câțiva dintre aceștia au fost admiși la ATIhttp://www.gov.cn/xinwen/2020-03/23/content_5494694.htm). În comparație, metodele occidentale de tratamente, inclusiv utilizarea antibioticelor și analgezicelor, au dus la 10 ori mai mulți pacienți care au ajuns în ATI. Datorită eficienței tratamentului TCM, chiar și în spitalele occidentale, un astfel de tratament integrator a devenit o practică standard în combaterea COVID-19 în Wuhan și în multe alte spitale din China. Deși eficacitatea tratamentului TCM al coronavirusului a fost observată în Wuhan și în alte spitale TCM din China, datele științifice de susținere sunt încă rare. Există o nevoie urgentă de a stabili cunoștințe științifice solide pentru a valida eficacitatea tratamentului cu TCM.

Se estimează că există peste 100 de formule TCM pe bază de plante dezvoltate de-a lungul istoriei Chinei în scopul salvării vieții oamenilor în timpul infecțiilor epidemice. Aceste experiențe istorice de utilizare a TCM în combaterea epidemiilor au fost valorificate în timpul epidemiei de la Wuhan și utilizate pe scară largă în toate spitalele din China. TCM este acum creditat pentru bătălia de succes împotriva COVID-19 în China ( Lu și Lu, 2020 ).

Înainte de a intra în fiecare formulă TCM individuală, trebuie să examinăm teoria TCM, care ghidează întotdeauna practica TCM, inclusiv acupunctura și medicina pe bază de plante. Deoarece plămânii sunt ținta respiratorie primară a COVID-19, ne concentrăm pe teoria TCM privind bolile pulmonare. Potrivit lui  Huang Di Nei Jing, 12 linii de meridian străbate corpul uman și joacă un rol esențial în menținerea unui sistem imunitar echilibrat și a unei sănătăți bune. Pe baza teoriei TCM a corelației exterior-interior, linia meridianului pulmonar, care se conectează funcțional cu intestinul gros, este cea mai importantă predare a meridianelor pentru controlul fluidului corporal (apa). Meridianul pulmonar comunică cu meridianul intestinului gros, creând o relație exterioară și interioară între aceste două organe. Cele două sisteme de organe se influențează reciproc îndeaproape. Intestinul gros este numit „Ministrul Transporturilor” (传导 之 官:  Chuan Dao Zhi Guan, Clasicul intern al împăratului galben, 2600 î.Hr.). Controlează transformarea deșeurilor digestive din lichid în stare solidă și le transportă pentru excreție în exterior prin rect. Acesta joacă un rol major în echilibrul fluidelor corporale și ajută funcția respiratorie a plămânilor prin controlul porilor și transpirației pielii. Această teorie antică a TCM poate fi interpretată de fiziologia umană, în care moleculele de apă servesc ca lubrifianți în timpul schimbului de oxigen și dioxid de carbon de către celulele pulmonare, iar intestinul gros servește ca rezervor de apă al corpului uman. Expulzarea flegmei și relaxarea intestinelor cu laxativ sunt metode obișnuite pentru tratarea bolilor pulmonare. Prin urmare, menținerea unui canal neted și deschis este o funcție importantă deservită de linia meridianului pulmonar. Acest lucru explică de ce meridianul pulmonar este conectat la intestinul gros.De exemplu, studiile anterioare au demonstrat acest lucru Rheum palmatum  nu numai că ar putea îmbunătăți în mod eficient obstrucția intestinală la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și șobolanii cu BPOC, ci și îmbunătățește în mod eficient dispneea și funcția de schimb de gaze ( Zhang și colab., 2014 ). Astfel, principala teorie de ghidare a tratamentului COVID-19 este expulzarea umezelii toxice din sistemul respirator superior și îmbunătățirea obstrucției intestinale. În esență, TCM este de a menține echilibrul sistemului meridian pulmonar și de a restabili echilibrul dintre plămâni și intestin. Este logic că teoria TCM ghidează întotdeauna practica TCM, inclusiv acupunctura și prescrierea medicamentelor pe bază de plante.

2. Tratamentul clinic al pacienților cu COVID-19 cu TCM

COVID-19 se răspândește prin picături care conțin coronavirus din tuse, strănut sau respirație a unei persoane infectate. Aceste particule de virus plutesc în aer sau aderă la o suprafață pe care mâinile dvs. o contactează înainte de a vă atinge ochii, nasul sau gura. Acesta este modul comun de infectare a coronavirusului pe membranele mucoase ale sistemelor respiratorii. În termen de 2 până la 14 zile, sistemul imunitar al organismului răspunde cu simptome, inclusiv: tuse, dificultăți de respirație, febră, frisoane, dureri musculare, dureri în gât și pierderea gustului sau a mirosului. În prezent nu există niciun tratament aprobat în mod specific pentru COVID-19, iar vaccinurile sunt în prezent în curs de anchetă activă. Așa cum se arată în  Tabelul 1, tratamentele actuale se concentrează pe gestionarea simptomelor de-a lungul cursului infecției. În general, tratamentele actuale pentru COVID-19 includ: remdesivir și hidroxiclorochină, care au demonstrat o eficacitate variabilă în studiile preliminare timpurii. Cu toate acestea, cu studii clinice recente, remdesivirul a fost utilizat numai la pacienții cu stadii avansate, iar FDA avertizează împotriva utilizării hidroxiclorochinei sau clorochinei pentru COVID-19 din cauza riscului de probleme ale ritmului cardiac. În schimb, TCM utilizat în Wuhan a arătat eficiențe de 89% până la 92% în 692 de studii înregistrate pe Clinical Trial.gov.

Tabelul 1. Tratamente clinice ale pacienților cu COVID-19

Tipul tratamentuluiAgent sau dispozitiv terapeutic
Terapia cu oxigenCanulă nazală Ventilație mecanică neinvazivă Ventilație mecanică invazivă ECMO *
Combinație de antibioticeAmoxicilină Azitromicină Fluorochinolonele
AntiviraleLopinavir / ritonavir Ribavirin Favipiravir (T-705) Remdesivir Oseltamivir Interferon cu clorochină
CorticosteroiziMetilprednisolon
Terapia cu anticorpiPlasma convalescentă
FARA terapieOxid de azot
Medicină tradițională chinezeascăMa xing shi gan  decoct  Qingfeipaidu  decoct  Sheganmahuang  decoct  Lianhuaqingwen  capsulă

De la izbucnirea COVID-19, TCM a fost folosit ca tratament de primă linie cu rezultate încurajatoare.   Decoctul Qingfei Paidu a tratat 214 de cazuri confirmate. Trei zile este un curs de tratament. Rata efectivă totală este mai mare de 90%, în care mai mult de 60% dintre pacienți au simptome îmbunătățite și 30% au simptome stabile fără agravare. Rata tratamentului TCM al COVID-19 în China a fost de 87%, iar rata efectivă totală a tratamentului TCM a fost de 92%, din care doar 5% dintre pacienți au înrăutățit manifestările clinice ( Yang și colab., 2020a ).

Privind valoarea rețetelor TCM în gestionarea bolilor virale, altele decât COVID-19, ne-am atras atenția asupra epidemiei SARS din 2002/2003. Majoritatea medicamentelor pe bază de plante utilizate pentru tratarea SARS ( dosar suplimentar ) sunt, de asemenea, utilizate pentru tratarea COVID-19. O meta-analiză a lui  Liu și colab. (2012) a evaluat 12 studii clinice randomizate. În ceea ce privește parametrul principal al rezultatului (mortalitatea), adăugarea acestor plante chineze la medicina occidentală, nu a îmbunătățit supraviețuirea pacienților în comparație cu medicina occidentală singură. Au fost observate unele îmbunătățiri în ceea ce privește parametrii secundari ai rezultatului, cum ar fi absorbția infiltratului pulmonar, scăderea dozei de corticoizi. Îmbunătățirea calității vieții și scurtarea zilelor de spitalizare. Trebuie văzut ce beneficiu clinic vor prezenta aceste remedii pe bază de plante pentru tratamentul COVID-19.

Guvernul chinez a anunțat că TCM este una dintre opțiunile terapeutice recomandate pentru tratamentul COVID-19 în cea de-a treia versiune a ghidurilor de tratament COVID-19, care a fost publicată pe 23 ianuarie 2020. În general, mai mult de 30 de formule TCM au fost utilizate în Wuhan pentru a combate pandemia COVID-19 și au existat 121 de protocoale înregistrate de TCM pentru COVID-19 identificate din Registrul chinez de studii clinice ( www.chictr.org.cn ) și ClinicalTrials.gov ( Tabelul 2 ). Practic, aceste formule TCM au fost utilizate în funcție de diferitele etape ale infecției: stadiul incipient, stadiul tratamentului și stadiul de recuperare.

Tabelul 2. Studii clinice pentru tratamentul COVID-19

Număr de înregistrareTitluMedicina TCM
NCT04433013Un studiu controlat randomizat care a evaluat eficacitatea  Lianhua Qingwen  ca tratament adjuvant la pacienții cu simptome ușoare de COVID-19 Capsule Lianhua Qingwen
NCT04278963 Decoct Yinhu Qingwen pentru tratamentul COVID-19 ușor / comun Decoct Yinhu Qingwen
NCT04310865Granula Yinhu Qingwen  pentru tratamentul COVID-19 sever Granule Yinhu Qingwen
ChiCTR2000034795Eficacitatea terapeutică a   decoctului Xuan-Fei Bai-Du în tratamentul noii pneumonii cu coronavirus (COVID-19): un studiu pilot controlat randomizat.Xuan Fei Bai Du  decoct
ChiCTR2000034794 Granula Sancai îmbunătățește funcția pulmonară și renală la pacientul cu pneumonie coronavirus nouă (COVID-19) în perioada de recuperare: un studiu randomizat, controlat în paralel.  Granula Sancai Granule Sancai
ChiCTR2000033133Un studiu randomizat, deschis, controlat, multicentric, pentru   soluție orală Shuang-Huang-Lian în tratamentul pneumoniei cu coronavirus nou (COVID-19). Soluție orală Shuang Huang Lian
ChiCTR2000032919Un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, pentru   lichidul oral Lu-Dang-Shen în tratamentul funcției de digestie redusă a pacientului cu pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) Lichid oral Lu-Dang-Shen
ChiCTR2000032767Un studiu bazat pe dosare medicale pentru eficacitatea clinică și siguranța „supei clare de detoxifiere pulmonară” în tratamentul pneumoniei cu coronavirus nou (COVID-19) Decoct Qing-Fei-Pai-Du
ChiCTR2000032573Un studiu randomizat, dublu-orb, controlat pentru   capsula Bu-Fei-Huo-Xue în tratamentul unui nou pacient cu pneumonie coronavirus (COVID-19) pacient cu convalescență cu  „Fei-Pi-Qi-Xu Zhen Capsula Bu-Fei-Huo-Xue
ChiCTR2000032399Un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo pentru   capsula Xiaoyao în îmbunătățirea tulburării de dispoziție a somnului la pacienții cu convalescență cu pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) Capsule Xiaoyao
ChiCTR200003231Studiu pentru eficacitatea și siguranța   granulelor Jie-Xing-Jun-Zi în tratamentul pacienților convalescenți cu pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) Granule Jie-Xing-Jun-Zi
ChiCTR2000032237Un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, pentru   pilula Xiang-Sha-Liu-Jun în tratamentul noii pneumonii cu coronavirus (COVID-19), scăderea funcției digestive în timpul convalescenței Pastile Xiang-Sha-Liu-Jun
ChiCTR2000032165Un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat în paralel pentru   amestecul Qi-Mai-Fei-Luo-Ping în îmbunătățirea funcției pulmonare a pneumoniei coronavirus noi (COVID-19) în perioada de convalescență Amestec Qi-Mai-Fei-Luo-Ping
ChiCTR2000032098Pulbere Danggui Shaoyao  în tratamentul sinergic al pneumoniei cu coronavirus nou (COVID-19)Danggui Shaoyao  pulbere
ChiCTR2000031982Observație clinică pentru efectul   lichidului oral Ke-Gan-Li-Yan asupra ameliorării simptomelor laringiene ale unei noi pneumonii coronavirus (COVID-19) și a pacienților suspectați și a altor persoane susceptibile Lichid oral Ke-Gan-Li-Yan
ChiCTR2000031944Eficacitatea ceaiului din plante chinezești în prevenirea pneumoniei cu coronavirus (COVID-19): un studiu controlat randomizatCeai de plante chinezesc
ChiCTR200003188Un studiu bazat pe dosare medicale pentru „Pneumonia Guangdong nr.1 ′ ′ în tratamentul pneumoniei coronavirus noi (COVID-19)Pneumonia Guangdong nr
ChiCTR2000031089Un studiu bazat pe dosare medicale pentru   granulele Tou-Jie-Qu-Wen în tratamentul pacienților ușori și moderate cu pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) Granule Tou-Jie-Qu-Wen
ChiCTR2000030988Eficacitatea și siguranța  granulelor de plante medicinale chineze  Hua-Shi Bai-Du la pacienții cu pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) în Wuhan, China: un studiu prospectiv, randomizat, controlat, deschis Granule Hua-Shi Bai-Du
ChiCTR2000030937Un studiu randomizat, deschis, controlat pentru  Gu-Shen Ding-Chuan-Wan  în tratamentul pacienților cu pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) în faza de recuperare cu  Fei-Pi-Qi-Xu ZhenGu-Shen Ding-Chuan-Wan
ChiCTR2000030898Evaluarea efectului   prescripției Chushifangyi în prevenirea pneumoniei cu coronavirus (COVID-19)Chushifangyi  prescripție
ChiCTR2000030883Cercetarea clinică și dezvoltarea pregătirii  decoctului (amestecului) de detoxifiere Q ingfei pentru prevenirea și tratamentul pneumoniei cu coronavirus nou (COVID-19) Decoct de dezintoxicare Qingfei (amestec)
ChiCTR2000030806Studiu retrospectiv pentru eficacitatea ulinastatinei combinat cu „supă clară de detoxifiere pulmonară” în tratamentul pneumoniei noi cu coronavirus (COVID-19)supă limpede de detoxifiere pulmonară
ChiCTR2000030804Exocarpium Citri Grandis ameliorează simptomele unei noi pneumonii cu coronavirus (COVID-19): un studiu clinic controlat randomizatExocarpium Citri Grandis
ChiCTR2000030043 Injecție Shen-Fu în tratamentul pneumoniei grave cu coronavirus (COVID-19): un studiu multicentric, randomizat, deschis, controlat Injecție Shen-Fu
ChiCTR2000029813Studiu clinic pentru   capsulele Tanreqing în tratamentul unei noi pneumonii cu coronavirus (COVID-19) Capsulele Tan Re Qing
ChiCTR2000030388Eficacitatea și siguranța injecției Xue-Bi-Jing în tratamentul cazurilor severe de pneumonie coronavirusă nouă (COVID-19) Injecție Xue Bi Jing
ChiCTR2000030255Eficacitatea și siguranța   granulei Jing-Yin în tratamentul sindromului pneumonic cu coronavirus nou (COVID-19) Granula Jing Yin

2.1. TCM utilizat în faza incipientă a infecției cu coronavirus

În faza incipientă, pacienții au prezentat simptome clinice de febră, mialgie, tuse și dureri în gât și alte simptome sistemice. Prin urmare, urmând învățăturile TCM, accentul este întărirea sistemului imunitar al organismului și restabilirea echilibrului  Qi , care este bioenergia importantă care circulă în corp prin cele 12 linii mediane interconectate. Cele mai populare două formule TCM utilizate în faza incipientă a infecției sunt:

2.1.1.  Decoct ma xing shi gan (MXSG)

Decoctul MXSG este format din 4 ierburi, inclusiv  Ephedra sinensis , Semen armeniacae amarum , Glycyrrhiza, Gypsum fibrosum.  Conform teoriei TCM, funcția principală este de a regla natura înțepătoare și răcoroase și de a dispersa plămânii, eliminând căldura și ameliorând astmul. Este utilizat în principal pentru tratamentul căldurii pulmonare, a tusei și a astmului.

2.1.2. Gancao Ganjiang  decoct (GCGJ)

Decoctul GCGJ constă din 2 ierburi, inclusiv Radix glycyrrhizae și Rhizoma zingiberis. Funcția principală este de a regla pungența și răcoarea din natură și de a se dispersa din plămâni. Este utilizat în principal pentru tratamentul   deficitului de yang de splină și stomac, mâini și picioare reci, urinare slabă și frecventă, amețeli, puls scurt și slab. Se utilizează pentru dureri epigastrice, vărsături acide, dureri intestinale, drenaj abdominal, dureri în piept și spate, amețeli, astm, dureri abdominale menstruale etc.

2.2. TCM utilizat în faza de tratament a infecției

Cele mai frecvente simptome ale infecției cu COVID-19 sunt: ​​febră, durere musculară, tuse, vărsături, dureri în piept și diaree a fost cea mai frecventă manifestare GI a COVID-19 Următoarele formule TCM au fost adesea utilizate ca tratament de primă linie în TCM spitale din Wuhan.

2.2.1.   Decoct Qingfeipaidu (QFPD)

 Decoctul Qingfeipaidu este o combinație optimizată a mai multor prescripții pentru tratamentul bolilor exogene cauzate de factori patogeni la rece în „Tratatul privind bolile febrile și diverse în zilele noastre” (伤寒 杂 病 论:  Shang Han Za Bing Lun ). Acesta include  maxingshigan  decoct,  Wuling  pulbere,  xiaochaihu  decoct și  sheganmahuang  decoct. Dintre medicamentele de mai sus,   s-au îndepărtat  semințele de Ginseng, Ziziphus jujuba  și  Schisandra chinensis și  s-au adăugat ignam , portocală amară imatură, coajă de rabină și rugoză  Agastache Decoctul Q ingfeipaidu  constă din 21 de plante, inclusiv Ephedra sinensis,  Radix Glycyrrhizae, Semen Armeniacae Amarum,  Gypsum fibrosum , Ramulus Cinnamomi, Rhizoma Alismatis,  Polyporus umbellatus, Atractylodes macrocephala, Poria cocos, Bupleurum chinense, Scutellaria baicalensis,  Pinelliae Rhizoma Zizoma Rizoma Rhizoma Belamcandae, Herba Asari, Yam, portocală amară imatură, coajă de mandarină și  Agastache rugosa ( Chen J, 2020a ;  Yang și colab., 2020b ). Este potrivit pentru pacienții precoce, ușor și puternic infectați. De asemenea, a fost recomandat pentru tratamentul pacienților critici. Deși patogeneza COVID-19 nu este încă clară, infecția pulmonară și procesul inflamator sunt clare. Prin urmare, terapia antiinflamatoare și antivirale sunt importante. Este de conceput că TCM are activități anti-gripale virale, antiinflamatoare, de calmare a tusei și de reglare imună.   Decoctul Qingfeipaidu , o formulă formată din 21 de componente, incluzând atât plante medicinale, cât și medicamente minerale, a fost inclus în  ediția a 6 -a a liniilor directoare ca formulele recomandate în primul rând. Conform  edițiilor a 6- a  și a 7- a a ghidurilor de tratament COVID-19 ( Zhao și colab., 2020),   decoctul qingfeipaidu (QFPD) este eficient pentru pacienți în toate etapele, iar rata efectivă totală a fost de 92%.

Rezultatele celor 102 cazuri confirmate, tratate cu medicină integrativă pe baza   decoctului qingfeipaidu , au fost evaluate de doi medici șefi, specializați în TCM și, respectiv, în medicina occidentală. Simptomele au fost stabile în 5 cazuri, parțial ameliorate în 31 de cazuri, complet ameliorate în 64 de cazuri, agravate în 2 cazuri, iar rata totală de ameliorare a simptomelor a reprezentat 93%Liu și colab., 2020a ). Rezultatele farmacologiei-rețelei ( Zhao și colab., 2020 ) au arătat că  qingfeipaidu decoct include 948 de tipuri diferite de compoziție chimică, care are efecte asupra a 790 de proteine ​​țintă potențiale. Interacțiunile dintre aceste ținte pot forma o rețea moleculară, care poate afecta invazia virusului, replicarea virală și factorii secundari de inflamație care provoacă leziuni multiple ale organelor. Qingfeipaidu  decoctul este probabil cai legate de imunitate țintă și de a suprima activarea citokine, și de a elimina inflamația. Aceste rapoarte susțin efectele TCM asupra limpezirii pulmonare și decoctului de detoxifiere.

2.2.2.  Decoct Sheganmahuang (SMD)

 Decoctul SMD este format din 9 ierburi, inclusiv Rhizoma Belamcandae , Ephedra sinensis  Rhizoma Zingiberis Recens, Asarum sieboldii, Radix Asteris, Flos Farfarae,  Ziziphus jujube , Pinelliae Rhizoma Praeparatum Cum Zingibere,  Schisandra chinensis  semințe, care ameliorează astmul. Nu numai că este utilă risipirea căldurii și reducerea otrăvii, dar ingredientele sale active au efecte anti-inflamatorii și antivirale semnificative ( Eng și colab., 2019 ). SMD este, de asemenea, utilizat pentru tratarea astmului bronșic prin reglarea căilor inflamatorii imune ( Lin și colab., 2020 ). Studii recente au arătat că SMD reglează funcția imună celulară a corpului prin reglarea CD4 + / CD8+  raportul dintre celulele T și expresia factorilor imuni ai interleukinei-5 (IL-5) și interleukinei-10 (IL-10) la pacienții cu astm ( Yang și colab., 2015 ). SMD a redus răspunsul inflamator prin reglarea descendentă a IL-17A, TNF-α și IL-6 și creșterea IL-10 pentru a inhiba acumularea de celule inflamatorii în căile respiratorii ale șoarecilor astmatici ( Sui și colab., 2017a ;  Sui și colab. ., 2017b ). SMD, de asemenea, a reglementat în jos expresia limfogeninei stromale timice (TSLP), a receptorului de tip toll 4 (TLR-4) și a factorului nuclear κB (NF-κB) în țesutul pulmonar, reducând astfel leziunile patologice pulmonare și răspunsul inflamator la șobolanii astmatici. și îmbunătățirea efectelor imune ( Chen și colab., 2020b ;  Yang și colab., 2015 ; Sui și colab., 2017a ).

2.2.3.  Decoctul Maxingshigan (MXSG)

Decoctul MXSG a îmbunătățit funcția imună a corpului, a reglat expresia și secreția citokinelor, reducând astfel inflamația pulmonară și îmbunătățind starea generală a pneumoniei cu virus gripal în studiile la animale ( Li și colab., 2018 ). Decoctul MXSG a reglat nivelul de secreție și de exprimare a proteinelor în macrofagele IFN-α și IFN-β infectate cu virusul gripal și a jucat un rol antiviral ( Zhang și colab., 2019 ). Decoctul MXSG a protejat împotriva leziunilor pulmonare acute cauzate de infecția cu virusul gripal prin inhibarea activării receptorului Toll-like 4 / factor de diferențiere mieloid 88 / factor de necroză tumorală asociat receptorului factor 6 semnalizare cale ( Li și colab., 2017). Decoctul MXSG a îmbunătățit, de asemenea, sistemul imunitar al corpului, a reglat nivelul de expresie și secreție a proteinelor de IL-2 și IL-4 și a reglat în jos nivelul de expresie și secreție al proteinelor TNF pentru a trata pneumonia virală ( Li și colab. ., 2018 ). În plus, decoctul MXSG a redus semnificativ inflamația pulmonară  in vivo  , dovadă fiind examinarea patologică. Decoctul MXSG a atenuat inflamația indusă de LPS în țesuturile pulmonare. Este de conceput că decoctul MXSG acționează asupra COVID-19 prin vizarea IL-6, TNF-α, MAPK-8, MAPK-3, CASP-3, TP53, IL-10, CXCL-8, MAPK-1, CCL-2 , IL-1β, IL-4, PTGS-2 etc. Dintre acestea, IL-6 este în prezent un indicator clinic de avertizare timpurie pentru diagnosticul sever de COVID-19 și una dintre țintele terapeutice majore.

2.2.4.  Capsula Lianhuaqingwen (LH)

LH capsula este format din 11 plante , inclusiv Fructus Forsythiae,  Lonicera japonica, Ephedra sinensis,  Semen Armeniacae Amarum,  Isatis tinctoria,  Rhizoma Dryopteridis Crassi Rhizomatis, Herba Houttuyniae,  Agastache rugosa, Rheum palmatum,  Radix et Rhizoma Rhodiolae Crenulatae,  și Glycyrrhiza,  împreună cu mentol și o medicină minerală tradițională chineză,  Gypsum fibrosum  ( Jia și colab., 2015). Se utilizează în tratamentul gripei, iar principalele simptome sunt febră, aversiune la frig, dureri musculare, congestie nazală secreție nasală, tuse, cefalee, faringe durere uscată de faringe. Capsula LH nu numai că are o bună activitate a virusului antigripal, dar are și efecte antibacteriene, antipiretice, analgezice, antiinflamatorii, calmante ale tusei, flegmei și efecte de reglare a funcției imune. Capsula LH poate bloca, de asemenea, cercul vicios al mai multor legături patologice, mobilizând capacitatea organismului de rezistență la boli și reabilitare ( Zheng, 2010 ). Capsula LH are funcția de a curăța căldura și detoxifierea, antibacteriană și antiinflamatoare și analgezie. Au îmbunătățit simptomele clinice ale pacienților, reduc timpul de tratament al pacienților și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților ( Peng și colab., 2016). Capsula LH a inhibat scăderea  nivelurilor CD4 +  și CD4 + / CD8 + și protejează funcția imună celulară ( Guo și colab., 2007 ). Extractul Fructus Forsythiae a inhibat adsorbția și fuziunea celulelor IAV și MDCK, exercitând astfel efecte antivirale. Polizaharida din  Lonicera japonica a  arătat promovarea imunitară și inhibarea răspunsului inflamator și a fost adesea utilizată pentru prevenirea și tratamentul infecției cu virusul gripal ( Jia și colab., 2018 ). A existat o strânsă corelație între  Lonicera japonica  și expresia proteinelor funcționale în modelul seric al gripei de șoarece cauzate de virusul gripal ( Song și colab., 2011). Ingrediente precum Semen Armeniacae Amarum,  Ephedra sinensis,  Rhizoma Dryopteridis Crassi Rhizomatis și  Glycyrrhiza  acționează eficient ca expectorant și antitusiv și exercită activități farmacologice antiinflamatorii și antialergice.  Agastache rugose  și  Isatis tinctoria au  îmbunătățit și optimizat în mod eficient funcția imunitară de bază a pacienților și modulează procesul fiziologic de replicare și sinteză a materialului genetic viral ( Qimuge, 2019 ). Componentele active ale Radix și Rhizoma Rhodiolae Crenulatae au îmbunătățit microcirculația, reduc consumul de oxigen al corpului și au avut un efect protector evident asupra șobolanilor care suferă de edem pulmonar acut ( Wang și colab., 1996;  Li și colab., 2001 ). În mod interesant, capsula LH a inhibat semnificativ replicarea SARS-COV-2, a afectat morfologia virusului și a exercitat activitate antiinflamatoare in vitro ( Li și colab., 2020 ). Aceste descoperiri sugerează că capsula LH poate proteja împotriva atacului coronavirus și poate servi drept strategie nouă de combatere a bolii COVID-19. Într-un studiu prospectiv multicentric, randomizat, controlat randomizat cu capsulă LH în cazuri confirmate cu COVID-19, pacienții au fost randomizați pentru a primi tratament standard singur sau în combinație cu LH (4 capsule, de trei ori pe zi) timp de 14 zile. Obiectivul principal a fost rata de recuperare a simptomelor (febră, oboseală, tuse). Într-adevăr, capsula LH a ameliorat considerabil simptomele clinice ale COVID-19Li și colab., 2020 ).

2.2.5.  Granule Jinhuaqinggan (JHQG)

Granulele JHQG sunt alcătuite din   decoctul Maxingshigan și  Yinqiao San , care este compus din caprifoi,  Ephedra sinensis, Gypsum fibrosum , Semen Armeniacae Amarum,  Scutellaria baicalensis , Fructus Forsythiae, Bulbus Fritillariae Thunbergii, Rhizoma Anemarrhenae, Artizae, Artemisa, Herizoma, Artemisa, Herizoma, Arctica  Glycyrrhiza . ( Liu și colab., 2020). Granulele JHQG sunt utilizate pentru ameliorarea simptomelor precum febră, durere în gât, nas înfundat, sete, tuse sau tuse cu flegmă. Extractul de Fructus Forsythiae a redus mortalitatea șoarecilor infectați cu virusul gripal, a prelungit timpul de supraviețuire și a îmbunătățit semnificativ simptomele pneumoniei la șoareci. Activitatea virusului gripal A a fost semnificativ redusă  in vitro  ( Pu și colab., 2010 ).  Du și colab. (2017) a constatat că Honeysuckle a reglat în jos expresia receptorului Toll-like 3 și kinaza 1 legată de tanc, cauzată de infecția respiratorie sincitică respiratorie și a reglat în jos expresia factorului de reglementare a interferonului fosforilat 3. Prin urmare, Honeysuckle a inhibat supraexprimarea interferonului parazitoid realizând -efecte virale și evitarea inflamației și a deteriorării țesuturilor.

2.3. TCM utilizat în faza de recuperare a infecției

Conform recomandărilor spitalului Wuhan TCM,  Ginseng  și  shengmai san  au fost frecvent prescrise pacienților în faza de recuperare a infecției COVID-19. Ginsengul  este utilizat pe scară largă la pacienți pentru o recuperare rapidă. Shengmai san  este cunoscut pentru a îmbunătăți circulația sângelui și funcția inimii. Este de conceput că o bună circulație a sângelui îmbunătățește recuperarea leziunilor pulmonare prin îmbunătățirea microcirculației celulelor pulmonare.

3. Analiza frecvenței plantelor medicinale a apărut în formulele TCM de combatere a infecțiilor COVID-19

TCM a fost prescris pacienților cu COVID-19 în funcție de starea bolii lor. După cum se arată în  tabelul 2 , există 4 etape: ușoară, moderată, severă și critică. Conform rezultatelor statistice ale celor 31 de rețete convalescente recomandate de programul chinez de diagnostic și tratament în perioada infecției cu COVID-19, a arătat că au fost folosite 72 de plante TCM. Printre primele 5 s-au numărat  LEMN DULCE Glycyrrhiza  (de 19 ori),  Poria cocos  (de 18 ori),  coaja de mandarină  (de 18 ori),  Ophiopogon japonicus  (de 17 ori) și  Astragalus membranaceus  (de 16 ori) ( Zhang și Li, 2020). Un alt raport cu 73 de pacienți a arătat că 24 de plante medicinale au fost folosite de peste 30 de ori, printre care primele trei au fost  LEMN DULCE Glycyrrhiza  (4,28%),  Scutellaria baicalensis  (4,11%) și  coaja de mandarină  (3,37%) Yan și colab., 2020 ) . Un alt studiu a arătat că frecvența a 93 de plante medicinale utilizate în diverse rețete TCM, primele 10 plante medicinale au fost:  Astragalus membranaceus, Saposhniovia divaricata root, LEMN DULCE Glycyrrhiza, Atractylodes macrocephala, mana Maicii Domnului/ lonicera/  Honeysuckle, coaja mandarina ,  Atractylodes lancea, Agastache rugosa, Platycodon grandiflorus,  Fructus Forsythiae ( Shi și colab., 2020 ).

Rezultatele analizei privind prescripția tratamentului a 875 de pacienți confirmați au arătat că au fost angajate un total de 233 plante medicinale TCM și 20 de medicamente de înaltă frecvență au fost identificate ca:  Scutellaria baicalensis,  Fructus Forsythiae, Rhizoma Belamcandae, Agastache rugosa, Glycyrrhiza,  bulb fritilar  Szechuan, Semen Armeniacae Amarum, Yam, Radix Glycyrrhizae LEMN DULCE ,  Platycodon grandiflorus, Poria cocos,  Herba Menthae Haplocalycis etc.  Cea mai frecvent utilizată plantă medicinală a fost  Scutellaria baicalensis  -Gura lupului de Baikal Chen și colab., 2020 ). De-a lungul analizei statistice a plantelor medicinale utilizate în 149 de rețete, 14 medicamente au fost utilizate de peste 30 de ori, inclusiv:  Gliciriza, Semen Armeniacae Amarum,  Ephedra sinensis , mandarina coaja,  ghips fibrosum, Atractylodes Lancea, Agastache rugosa,  ginseng , cocos Poria, Astragalus membranaceus, Lonicera japonica , Pinelliae Rhizoma Praeparatum Cum Zingibere , Atractylodes macrocephala  și  Scutellaria baicalensis  ( Cheng și colab., 2020 ). O altă analiză a 56 de prescripții de TCM pentru prevenire și tratament în 17 spitale regionale din China a arătat că au fost angajate în total 79 de plante medicinale, iar primele cinci medicamente au fost:  Astragalus membranaceus, Lonicera japonica, Glycyrrhiza, Atractylodes macrocephala  și  Saposhniovia divaricata  rădăcinăWang și colab., 2020). Tabelul 3  rezumă utilizarea TCM în tratamentul COVID-19 urmând teoriile de bază ale medicinei chineze. Combinația de simptome clinice poate fi utilizată ca un „tip diferit de biomarkeri” pentru medicul chinez, pentru a diagnostica simptomele TCM și pentru a alege TCM adecvate.

Tabelul 3. Simptomele TCM ale COVID-19

TCMSimptomeManifestari clinice
Ma xing shi gan  decoctVântul-căldură atacă plămânii, vântul-frig transformat în căldură, atunci când  bing – qi  stadiul căldurii pulmonareTuse cu spută groasă, lipicioasă, galbenă, durere, roșu, gât umflat, sete, cu dorința de a bea lichide reci, nas curbat sau blocat cu descărcare galbenă groasă, vertij, gât uscat, amețeli, febră cu sau fără transpirație, ușoare frisoane, aversiune la vânt, cefalee, dispnee cu nări evazate și durere
Gancao ganjiang  decoctDeficiență de atrofie pulmonară rece, durere abdominală datorată deficienței de splină și stomac, sângerare din cauza  deficienței de splină  yang , febră generată extern cu frig internExtremități reci, fără sete, gât uscat, salivație excesivă cu scuipare de lichide limpezi, fără tuse, transpirație spontană, gust bland în gură, respirație rece, urinare frecventă, limpede, iritabilitate
Qingfei a plătit  decoctCăldura pulmonarăFebra mare, fără frisoane, aversiune la căldură, tuse, astm, neliniște, sete, urină galben închis
Shegan mahuang  decoctulVânt-rece cu mucus subțire rece bronzat yin , tuse și astm datorat frigului, reținerea flegmei reci în plămâniTuse pronunțată, respirație șuierătoare pronunțată, aversiune la frig, cefalee, rale, dispnee, abundență, limpede, spută apoasă orscantă, spută clară, senzație de plenitudine și o senzație înăbușitoare în piept și diafragmă, sunete zgomotoase în gât
Lianhua qingwen  capsuleDetoxifiere, ventilarea plămânilor și căldură.Febră sau febră mare, aversiune la frig, dureri musculare, congestie nazală și secreții nazale, tuse, cefalee, gât uscat, durere în gât, limbă roșie, înveliș galben sau gras
 Granule Jinhua qingganRăspândiți vântul și plămânii, căldura limpede și detoxifiereaFebra, dureri de cap și corp, dureri în gât, tuse uscată, nas înfundat, limbă roșie, acoperire cu limbă galbenă zhin
Shengmai sanLung și rinichi  qi  deficiență, inimă și plămân  qi  deficiență, plămân  qi  și  yin  deficienta, tulburarea atrofie ( wei  sindrom) din cauza căldurii pulmonare cu deficit de fluidTuse cronică cu spută rară, spută dificil de expectorat, dificultăți de respirație, transpirație spontană, gură și limbă uscate, piele uscată, palpitații cu senzație înăbușitoare în piept, oboseală, irritabilitate

4. Baza farmacologică a ierburilor chinezești utilizate frecvent în combaterea COVID-19 în Wuhan

Un total de 76 de plante medicinale au fost utilizate în mai mult de 30 de formule TCM pentru tratarea COVID-19 în China. Frecvența fiecărei plante utilizate a fost aranjată în ordine descrescătoare, cu cea mai mare în partea de sus:  LEMN DULCE Glycyrrhiza  (de 17 ori),  Scutellaria baicalensis Gura lupului de Baikal  (de 11 ori), Rhizoma Zingiberis Recens GHIMBIR (de 11 ori),   rădăcina Paeonia lactiflora 0 bujor chinezesc  (de 9 ori),  Ziziphus jujube (curmale rosii chinezesti)   ( De 9 ori), Pinelliae Rhizoma Praeparatum Cum Zingibere (de 8 ori),  Ephedra sinensis  (de 7 ori), Ramulus Cinnamomi (de 7 ori), Semen Armeniacae Amarum (de 5 ori),  Ginseng  (de 5 ori),  Bupleurum chinense  (de 5 ori),  Gips fibrosum (Sheng Shi Gao)  (de 5 ori),  Platycodon grandiflorus (De 5 ori),  Magnolia officinalis – MAGNOLIE  (de 5 ori). Ierburile TCM rămase au apărut de mai puțin de 5 ori.

Pe baza analizei statistice, primele 15 plante TCM utilizate frecvent care luptă împotriva COVID-19 au fost identificate și revizuite pentru obiectivele și profilurile lor farmacologice specifice, pentru a încuraja investigația de urmărire a compușilor bioactivi care pot juca un rol clar și mai bun luptând cu COVID-19.

4.1. Ephedra sinensis

Efedra  metil-efedrină conține L-efedrină și pseudoefedrină D, care au activitate a virusului antigripal prin inhibarea căilor de replicare virală, modularea reacției inflamatorii și ajustarea receptorilor gazdă de tip Toll (TLRs; Zhang și colab., 2019) și acid retinoic inducerea proteinelor genetice (RIG-I) ( Wei și colab., 2019 ). Efedrina a inhibat infecția celulelor renale canine de virusul gripei H1N1 într-o manieră dependentă de concentrație ( Hyuga și colab., 2016 ). Acidul tanic al  extractului de  Ephedra sinensis a inhibat acidificarea endozomilor și lizozomilor într-o manieră dependentă de concentrație, inhibând astfel dezvoltarea virusului gripal A în celulele renale canine ( Mantani și colab., 1999). Între timp, echipa de cercetare a descoperit că (+) -catechina din  Ephedra sinensis,  inhibă acidificarea adenilatului și creșterea virusului gripal PR8, demonstrând că (+) -catechina era una dintre componentele active antivirale din   extractul de Ephedra sinensis ( Mantani și colab., 2001 ).

4.2. Astragalus membranaceus

Astragalus membranaceus  are o varietate de efecte farmacologice, cum ar fi activitatea antivirală, reglarea funcției imune a organismului etc. Este utilizat pe scară largă în practica clinică și are efecte curative semnificative.  Astragalus membranaceus  reglează secreția mucoaselor căilor respiratorii și îmbunătățește funcția imună a sistemului respirator ( Qin și colab., 2017 ).  Astragalus membranaceus  nu numai că crește numărul de celule albe din sânge multinucleate și celule albe din sânge, promovează imunitatea celulară și imunitatea umorală, dar servește și ca agent de îmbunătățire a imunității și joacă un rol de reglare bidirecțională.  Astragalus membranaceus a redus nivelul transmițătorilor inflamatori, a indus rezistența la interferon la viruși și a jucat un rol de antiviral cu spectru larg ( Wang și colab., 2017 ).  Polizaharidele Astragalus  (APS), ca una dintre componentele principale ale  Astragalus membranaceus, s-  a dovedit a fi un imunomodulator ( Deng și colab., 2016 ) și reglează secreția membranei mucoase a sistemului respirator și a sistemului digestiv. De asemenea, are o influență importantă asupra primei linii de apărare imună a corpului uman.  Astragalus flavones a promovat activarea limfocitelor, macrofagelor și neutrofilelor, a îmbunătățit fagocitoza macrofagelor, a răspuns rapid la agenții patogeni invadatori și a avut efecte anti-infecții nespecifice (Qin și colab., 2007). Un studiu recent a sugerat că infecțiile virale precum COVID-19 nu sunt asociate doar cu infecția pulmonară, ci și cu disfuncția imunitară ( Xu și colab., 2020 ). Studii recente au arătat că leziunile multiple ale organelor cauzate de COVID- 19  pot fi legate de furtuni inflamatorii și acumularea de radicali liberi fără stres oxidativ în organism.  Astragalus membranaceus a inhibat activarea căii de semnalizare MAPK / NF-B, a reglat nivelul de IL-6, IL-8, TNF-α și alți factori inflamatori și chimiocine și a redus răspunsul inflamator. Astragaloside IV a  activat calea de semnalizare PI3K / Akt / mTOR, a reglat nivelul de superoxid dismutază (SOD), a întărit eliminarea radicalilor liberi și a protejat corpul ( Zhang și colab., 2020 ).

4.3. Agastache rugosa _MENTA COREEANA

Agastache rugosa  a inhibat puternic replicarea virusului gripal H1N1  in vitro  ( Wu și colab., 2013 ). La modelul de șoarece cu niveluri letale de FM1, alcoolul patchouli (PA) a îmbunătățit semnificativ rata de supraviețuire și a prelungit timpul de supraviețuire al șoarecilor infectați cu virusul gripal și a redus semnificativ inflamația pulmonară. Acest efect a fost atins prin reglarea nivelului de citokine inflamatorii în plămâni ( Li și colab., 2012 ). Efectul antiviral al uleiului de patchouli  in vitro  s-a dovedit a fi anti-adenovirus, posibil prin distrugerea genei Hexon a proteinei capsidelor virusului și prevenirea virusului de la adsorbția celulelor ( Wei și colab., 2013 ). PA este un extract de metanol din  Agastache rugosa, care conține componenta bioactivă principală a  Agastache rugosa  ( Kiyohara și colab., 2012 ).

4.4. Gliciriza LEMN DULCE

SARS-CoV-2 intră în celule prin receptorul celulei enzimei de conversie a angiotensinei II (ACE2). Glicirizina ,  componenta bioactive majoră a  Glycyrrhiza , a fost confirmată pentru a interacționa direct cu ACE2, prin urmare, ceea ce sugerează că glicirizina poate fi un potențial agent terapeutic împotriva COVID-19 ( Zhou et al., 2020 ). În căutarea medicamentelor antivirale pentru tratarea SARS, a fost evaluat potențialul antiviral al ribavirinei, 6-citidinei, pirazolfurinei, acidului micofenolic și glicirizinei către două tulpini de coronavirus (FFM-1 și FFM-2) ( Cinatl și colab., 2003). Glicirizina a fost cel mai activ compus care a inhibat replicarea virușilor FFM-1 și FFM-2 printre acești compuși. Glicirizina nu a inhibat doar replicarea virușilor FFM-1 și FFM-2, ci a interferat și cu ciclul de adsorbție și de replicare osmotică a celor doi viruși. Mai mult, extractul de apă a avut activitate anti-herpes simplex 1 (HSV-1), iar mecanismul de acțiune poate prin puternica sa aderență, care a inhibat direct procesul de atașare a virusului HSV-1 ( Sabouri Ghannad și colab., 2014 ).

4.5. Caprifoi (Flos Lonicerae Japonicae) MANA MAICII DOMNULUI

Caprifoiul (Flos Lonicerae Japonicae) are un spectru larg de efecte antivirale asupra virusului gripal, virusului sincițial respirator (RSV), virusului gripei aviare subtip H9 (H9-AIV), enterovirus EV71, virus herpes și așa mai departe ( Liu și colab., 2020b ). Extractul de alcool a redus semnificativ umflarea urechii cauzată de xilen și umflarea piciorului cauzată de caragenină la șoareci într-o manieră dependentă de doză ( Zhang și Chen, 2019 ). Acești autori au raportat o metodă modificată de sulf de var de extragere a   ingredientelor active Lonicera japonica și o metodă de cerc bacteriostatic pentru a evalua efectele antibacteriene împotriva  Bacillus subtilis, E. coli, Pseudomonas aeruginosa  și  Staphylococcus aureus. Lonicera japonica extractul a exercitat efecte antibacteriene bune pentru tratamentul bolilor infecțioase bacteriene ( Zhang și colab., 2019 ). Lonicera japonica  apă extract inhibat de o varietate de bacterii (coci, bacili și  pneumonie Klebsiella ), în plus față de efectul său bun inhibitor asupra virusului gripal A ( Hu și colab., 2015 ).

4.6. Polygonum cuspidat

Extractul de acetat de etil din  cuspidatul Polygonum a  avut efecte antiinflamatorii, care pot fi cauzate de inhibarea sintezei prostaglandinei E2 (PGE2) proinflamatoare, inhibarea imunității celulare și fiind legată de sistemul cortexului hipofizo-suprarenal. Emodin și alți compuși antrachinonici din  cuspidatul Polygonum  au confirmat efectele lor antivirale. Rezultatele pozitive împotriva hepatitei B favorizează utilizarea acesteia pentru tratamentul hepatitei icterice acute și a hepatitei cronice ( Zhang și colab., 2003 ).  Cuspidatul Polygonum a  inhibat în mod direct proliferarea și a blocat infecția tulpinii hs-1 a virusului herpes simplex (HSV-1), care a fost mai puternică decât medicamentul de control aciclovir ( Wang și colab., 1999). Compușii antrachinonici au avut efecte anti-HIV, printre care emodina din  cuspidatul Polygonum a  avut o activitate anti-hiv-1 de IC50 de 36,3 umol / L ( Schinazi și colab., 1990 ). Mai mult, emodina a avut activitate inhibitoare împotriva HSV-1 și HSV-2, a pseudorabiei gripale, a virusurilor parainfluenza, a virusului vaccinia etc. ( Sydisk și colab., 1991 ). Staphylococcus aureus  și  Hepatita dicoccus  au fost inhibate de emodin, emodin-8-glucozid etc. Emodin are, de asemenea, activitate antibacteriană ( Zhu și colab., 1985 ).

4.7. Scutellaria baicalensis

Baicalina și baicalina din  Scutellaria baicalensis  inhibă creșterea multor bacterii Gram-pozitive și -negative.  Scutellaria baicalensis a  avut efecte antibacteriene și antivirale puternice și a inhibat semnificativ ciuperca patogenă a pielii ( Li, 2018 ).  Scutellaria baicalensis a  avut efecte antibacteriene și antivirale puternice și a inhibat semnificativ ciuperca patogenă a pielii a redus creșterea   tulpinii Acinetobacter acetat de calciu ndm-1 și a eliminat în mod eficient plasmidele rezistente la medicamente. Dintre diferitele metode de extracție, extracția alcoolică a fost mai eficientă pentru a inhiba transmiterea infecțiilor clinice ale  Acinetobacterului hiperrezistent  ( Liu și colab., 2017). Activitatea antibacteriană a  Scutellaria baicalensis a  fost bună, în special împotriva  Bacillus subtilis, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli, Vibrio parahaemolyticus, Vibrio alginosa etc. ( Bai și colab., 2018 ).

4.8. Rheum palmatum

Rheum palmatum a  prezentat un efect antiviral considerabil și este utilizat în mod regulat pentru tratarea bolilor respiratorii. Compușii antrachinonici extrasați din  Rheum palmatum au  inhibat infectivitatea unor viruși, au inhibat în mod eficient sinteza și replicarea virusului și chiar au inactivat direct virusul ( Xie și colab., 2013 ).

4.9. Isatis tinctoria

Alcaloizii sunt componentele cheie ale acțiunii antivirus ale  Isatis tinctoria.  Alcaloizii totali ai  Isatis tinctoria  au avut un efect protector asupra șoarecilor infectați cu virusul gripei A ( He et al., 2014 ). Extractul de metanol, indigo și indiindiu nu numai că au inhibat activitatea virusului encefalitei japoneze (JEV), dar au fost, de asemenea, mai puțin citotoxice decât alte componente. În special, indiindiul a avut un efect protector puternic asupra șoarecilor infectați cu JEV ( Chang et al., 2012 ). De fapt, indiindiul nu a inhibat direct virusul, ci a inhibat expresia chemokinelor activate (celule T normale și factorul secretor RANTES) în celulele epiteliale bronșice umane infectate cu virusul gripal ( Mak și colab., 2004 ).

4.10. Atractylodes lancea

Extractul de etanol de  Atractylodes lancea  administrat șoarecilor prin gavaj continuu timp de 7 zile a îmbunătățit semnificativ rata de eliminare a carbonului în sistemul reticuloendotelial murin, a îmbunătățit semnificativ gradul de umflare a urechii șoarecilor cauzate de sensibilizarea dinitroclorobenzenului și a rezistat scăderii nivelului seric al hemolizinei serice. prin imunitatea celulelor roșii din sânge ( Xu și colab., 2005 ). Uleiul volatil al  Atractylodes lancea,  extractul de apă al  Atractylodes lancea  pentru îndepărtarea uleiului volatil, pasta uscată a soluției după extracția apei și precipitarea alcoolică a  Atractylodes lancea  au stimulat proliferarea limfocitelor splinei  in vitro. Componentele active ale  Atractylodes lancea au  îmbunătățit imunitatea nespecifică, imunitatea celulară specifică și imunitatea umorală ( Zhu și colab., 2007 ). Chen și colab. a stabilit un model de deficiență imună murină prin ciclofosfamidă și a observat efectul extractului de medicină chineză asupra funcției imune a șoarecilor cu deficiență imună. Atractylodes lancea a  îmbunătățit semnificativ activitatea și fagocitoza macrofagelor mononucleare, obținând astfel efectul de a promova imunitatea înnăscută ( Chen și colab., 2015 ).

4.11. Coaja de mandarină

Coaja de mandarină  conține în principal flavonoide și alte ingrediente comestibile și medicinale.   Extractul de coajă de mandarină a inhibat puternic oxidarea unturii și eliminarea radicalilor liberi hidroxilici (• OH).   Experimentele in vivo au arătat că extractul de apă din coaja de mandarină a inhibat puternic peroxidarea lipidelor în țesuturile creierului, inimii și ficatului șoarecilor și a îmbunătățit semnificativ activitatea relativă a SOD ( Jing și colab., 2003). Radicalii hidroxil au cauzat peroxidarea lipidică a membranelor eritrocitare și au crescut semnificativ conținutul de malondialdehidă (MDA), în timp ce hesperidina, compusul bioactiv major din coaja de mandarină a redus semnificativ conținutul de MDA al membranei, a îmbunătățit semnificativ fluiditatea lipidelor membranei și capacitatea de re-etanșare a membranei și a fost protejat de oxidarea membranei deteriora. Hesperidina a avut un efect semnificativ de eliminare a • OH în mod dependent de concentrație.   Extractul de coajă de mandarină a eliminat radicalii liberi ai anionului superoxid produs de sistemul de hipoxantină oxidază și OH produs de reacția Fenton și a inhibat peroxidul țesutului omogenat miocardic de șobolan indus de sistemul de generare a radicalilor liberi de oxigen, indicând faptul că coaja de mandarină are un puternic efect antioxidant ( Wang et. al., 2000 ).

4.12. Poria cocos

Poria cocos a  îmbunătățit funcția imunitară celulară specifică a șoarecilor. În plus,  cocosii Poria  au avut efecte de eliminare a radicalilor liberi, sugerând că poate avea efect asupra întârzierii procesului de îmbătrânire.  Extractul Poria cocos a inhibat respingerea acută a transplantului cardiac heterotopic la șobolani. Polizaharida Tuckahoe a îmbunătățit imunitatea organismului, iar efectele sale de îmbunătățire a imunității s-au manifestat în principal în atrofia anti-timică, mărirea anti-splenică și creșterea antitumorală și îmbunătățirea imunității celulare și umorale ( Duan și colab., 2016 ). Poria cocos a promovat în mod semnificativ creșterea liniei de celule epiteliale intestinale de șobolan IEC-6 și a reglementat imunitatea întregului corp prin reglarea celulelor epiteliale intestinale ( Tu și colab., 2016 ). Derivații esterificați ai triterpenoidului 1 și triterpenoidului 12 au favorizat proliferarea celulelor T la șoareci. Derivații esterificați ai triterpenoidului 12 și triterpenoidului 1 au inhibat proliferarea, în timp ce triterpenoidul 15 a reglementat funcțiile imune ( Li și colab., 2016 ).

4.13. Atractylodes macrocephala

Atractylodes  polizaharidele stimulează sistemul imunitar.   Polizaharidele Atractylodes au îmbunătățit funcția fagocitotică a macrofagelor, au crescut expresia TLR4 și au promovat secreția de TNF-α, IFN-γ și NO ( Ji și colab., 2014 ). Prin adăugarea   polizaharidei Atractylodes cu cap mare la vaccinul cu ovalbumină, s-au găsit niveluri semnificative de anticorpi specifici anti-ovalbumină și subclasele de anticorpi în serul șoarecilor ( Chai și colab., 2013 ).   Polizaharida Atractylodes a îmbunătățit fagocitoza și activitatea fosfatazei acide intracelulare a celulelor Kupffer de șoarece pe roșu neutru A540 ( Jiao și colab., 2013 ).  Atractylodes polizaharida a favorizat proliferarea limfocitelor de șoarece. Cu cât gradul de purificare al   polizaharidei Atractylodes era mai mare, cu atât efectul său de promovare era mai puternic ( Guo și colab., 2012 ).  Antigenul polizaharidic Atractylodes nu numai că a stimulat organismul să producă anticorpi IgG, ci a stimulat și producerea de anticorpi încrucișați, astfel încât să producă funcții imune ( Sun și colab., 2011 ).

4.14. Bupleurum chinense

Bupleurum chinense a  redus semnificativ temperatura corpului șobolanilor induși de drojdie uscată, iar  Bupleurum chinense a  crescut vasopresina arginină (AVP) în plasma de șobolan, dar nu s-a observat niciun efect asupra fosfatului de adenozină ciclic (c AMP) ( Li și colab., 2015 ). Mecanismul antipiretic al   saponinei Bupleurum și al   decoctului de Bupleurum a fost legat de scăderea fosfatului de adenozin ciclic (AMPc) și PKA (proteină kinază dependentă de AMPc) în hipotalamus, scăderea nivelului AVP în creier și sept abdominal și creșterea nivelului AVP. în plasmă și inhibarea creșterii IL-1 în sângele periferic ( Lu și colab., 2013 ; Sun și colab., 2016 ). Tratamentul cu  decoctul xiaochaihu combinat cu antibiotice utilizate în mod obișnuit a redus semnificativ febra pe termen lung și temperatura corpului pacientului, a redus recurența febrei mari, a îmbunătățit eficacitatea medicamentelor și a redus frecvența reacțiilor adverse ( Yu, 2016 ).  Bupleurum  saponin-A și  Bupleurum  saponin-D au inhibat activitatea lipopolizaharidelor (LPS) și au redus expresia ciclooxigenazei-2 (COX-2) și a oxidului nitric sintază (iNOS) în celule, ducând în cele din urmă la o scădere celulară a prostaglandinei E2 ( PGE2) și oxid nitric (NO) ( Tu și colab., 2016 ). În plus, atât  Bupleurum  saponin-A, cât și  Bupleurum saponina-D a arătat activități anti-inflamatorii semnificative în experimentele de umflare a piciorului indusă de caragenină la șobolani și a crescut permeabilitatea vasculară la șoareci indusă de acid acetic ( Lu și colab., 2012 ).

4.15. Radix Rehmanniae

Radix Rehmanniae  este un ingredient comun utilizat în multe formule TCM pentru tratarea infecției virale. S-a raportat că Catalpol, o glicozidă iridoidă extrasă din rădăcinile brute ale  Rehmanniei , protejează împotriva leziunilor pulmonare acute induse de LPS printr-o cale de semnalizare NF-kB mediată de receptorul Toll-4 (TLR-4) ( Ma și colab. , 2014 ). Zhang și colab. ( Zhang și colab., 2016) a demonstrat că post-tratament cu catalpol (10 mg / kg) ameliorează hiperpermeabilitatea microvasculară indusă de LPS și hemoragia; mortalitate redusă; ameliorat modificarea distribuției claudinei-5 și a moleculei de aderență joncțională-1, precum și degradarea colagenului IV și a lamininei; și a atenuat creșterea nivelului TLR-4, fosforilarea Src tirozin kinazei, fosfatidil inozitol 3-kinazei, adeziunii focale kinazei și activării catepsinei B. În plus, rezonanța plasmonei de suprafață a arătat că catalpolul se poate lega direct de TLR-4 și Src. Aceste rezultate au demonstrat în mod clar că catalpol a restabilit tulburarea de microcirculare provocată de LPS prin reglarea unei rețele de semnalizare care implică inhibarea TLR-4 și SRC. Septicemie,caracterizată prin tulburare de microcirculație cu coagulare intravasculară diseminată (DIC) este o complicație care pune viața în pericol și o stare clinică a infecției COVID-19. Aceasta va duce la insuficiența organelor și la moarte fără o intervenție adecvată. Cu toate acestea, nu există o terapie sigură și eficientă. Catalpol a oferit un caz excelent pentru a susține eficacitatea clinică a Radix Rehmanniae  în tratarea pacienților cu COVID-19 în terapie intensivă cu o imagine clară a mecanismului acțiunilor.

5. TCM îmbunătățește sistemul imunitar

Sistemul imunitar este un sistem important pentru protejarea ființei umane. Necesită o verificare și un echilibru constant pentru a ne proteja corpul de substanțe infecțioase și dăunătoare. Dacă sistemul imunitar este activat, acesta va răspunde la antigenele asociate bolilor infecțioase. TCM a folosit abordări holistice și vede corpul ca un tot organic. Corelațiile dintre organe și țesuturi, precum și mediul uman și cel de viață, sunt organizate într-o ordine specifică, care dau naștere unui echilibru reciproc între fiecare funcție fiziologică. Această stabilitate integrală și armonie sunt rădăcina apărării bolii și a menținerii sănătății. În circumstanțe normale, organismul se bazează pe sistemul imunitar pentru a lupta împotriva diferitelor infecții și pentru a curăța materialele dăunătoare pentru a păstra un mediu curat.TCM îndeplinesc dublu rol în reglarea imunologică: activarea imunologică și suprimarea imunologică (Ma, 2013 ). Celulele infectate cu agenți patogeni pot declanșa imunități umorale și celulare ale gazdei, care sunt esențiale pentru eliminarea infecției virale ( Florindo, 2020 ). Prin urmare, inducerea unui răspuns imun al gazdei echilibrat este crucială pentru controlul și eliminarea infecției, folosind răspunsuri imune adaptive și înnăscute, precum și evenimente mediate de sistemul complementar. Două abordări importante pentru a obține o imunitate echilibrată pentru a combate infecțiile. Acumularea de dovezi indică faptul că TCM-urile și componentele lor pot activa răspunsurile imune în cea mai timpurie etapă, vizând funcțiile cheie ale celulelor dendritice, inclusiv diferențierea, maturarea, producția de citokine, supraviețuirea, absorbția și prezentarea antigenului și traficul ( Ma, 2013). Acțiunile TCM asupra limfocitelor T au fost validate. Aceste rezultate sugerează că TCM pot promova proliferarea și transformarea limfocitelor T, stimula generarea de limfocite T citotoxice, pot ajusta dezechilibrul răspunsurilor TH1 și TH2, pot afecta subseturile de celule T și pot regla imunitatea mediată de celulele T ( Jiang și colab., 2010 ). De exemplu, s-a raportat că ginsenozidele, ingredientele bioactive ale ginsengului Panax, cresc activitatea imunitară a celulelor T CD4 +. Multe preparate TCM, cum ar fi pastilele de revigorare a splinei de ginseng și  cola corii asini,  sunt utilizate pentru a induce hematopoieza, pentru a spori imunitatea celulară și pentru a conferi radioprotecție ( Attele și colab., 1999 ;  Lee și colab., 2004 ;  Lee și Han, 2006). Studii recente au sugerat că un număr de TCM au efecte asupra citokinelor precum IL-4, IL-6, IL-10, TNF și IFN-γ ( Calixto și colab., 2004 ;  Spelman și colab., 2006 ). În ultimii ani, au fost întreprinse studii pentru a investiga rolul posibil al TCM asupra sistemului imunitar. Cercetarea în TCM a stârnit recent interese reînnoite în dezvoltarea de noi strategii terapeutice pentru a suprima inflamația anormală pentru a trata alergia.

6. Concluzie și perspective

TCM a jucat întotdeauna un rol esențial în tratarea bolilor și menținerea sănătății de mii de ani și reprezintă o mărturie a unei abordări holistice. Din păcate, mecanismele de acțiune ale TCM sunt încă în mare parte necunoscute și sunt în curs de investigare. În viziunea generală a Occidentului, TCM pare a fi anecdotică și non-științifică. Abordarea occidentală pune accentul pe ameliorarea rapidă a simptomelor la locul bolii, în special în condiții critice. Cu toate acestea, entitățile chimice unice care vizează site-uri cu un singur receptor pot să nu fie suficiente pentru a restabili echilibrul funcțional al corpului. Abordarea holistică a câștigat popularitate din ce în ce mai mare, deoarece medicina pe bază de plante cu abordarea sa multi-componentă, multi-țintită se concentrează pe echilibrul funcțional al întregului corp. Prin urmare, într-o perspectivă mai largă,medicina pe bază de plante ar trebui să aibă anumite avantaje în tratarea bolilor umane complexe cu echilibru imunitar distorsionat, în special în cazul infecției epidemice. Progresele recente în fiziologie și biologia sistemelor oferă dovezi că bolile umane sunt extrem de complexe și că există un echilibru important de imunitate pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populației. Credem că dezvoltarea și progresia bolii sunt strâns legate de inflamația disfuncțională și imunitatea, indiferent de natura lor fizică, de mediu sau psihologică. Mai important, TCM are o istorie lungă de vizionare a unei persoane sau a unui pacient în ansamblu. Această filozofie holistică a TCM este acum recunoscută de farmacologia rețelelor emergente și de biologia rețelei și de împărtășirea cerințelor comune de depășire a bolilor umane complexe, cum ar fi cancerul, într-un mod sistematic. Prin urmare,pledăm pentru un stil de viață cu imunitate echilibrată la nivel de pacient, precum și la nivel local și național, pentru a îmbunătăți sănătatea populației – în special în tratarea infecțiilor epidemice.

Pe baza frecvenței apariției fiecărei plante medicinale și a activităților farmacologice corespunzătoare, următoarea formulă TCM a fost reconstruită cu potențialul de tratare a infecției COVID-19. Această formulă TCM conține patru plante de top listate și plante cu activitate antivirus evidențiată, împreună cu reducerea febrei, îndepărtarea umezelii, expulzarea flegmei și stoparea tusei. Include  Bupleurum chinense  (10 g), Ramulus Cinnamomi (10 g),  Scutellaria baicalensis  (10 g),  Glycyrrhiza  (15 g),  Atractylodes macrocephala  (10 g), Rhizoma Zingiberis (10 g),  Agastache rugosa  (10 g),  Rădăcină Stephania tetrandra  (10 g),  Polygonum cuspidate  (10 g), Rheum palmatum  (10 g), coajă de mandarină (10 g), Semen Armeniacae Amarum (10 g) și   rădăcină de Ophiopogon japonicus (10 g). Formula a fost combinată cu   decoctul chaihu guizhi și decoctul de   ghimbir uscat Glycyrrhiza din „Tratatul privind bolile febrile și diverse în zilele noastre” (伤寒 杂 病 论:  Shanghan Zabing Lun,  220 d.Hr.). Ambele două formule au fost utilizate pentru tratamentul bolilor exogene cauzate de factori patogeni la rece. Acestea sunt utilizate în prezent în acest focar, care se conformează și caracteristicilor covid-19 ca boală exogenă. În acest compus din plantele chinezești,  Bupleurum chinense , Ramulus Cinnamomi,  Scutellaria baicalensis  și  Glycyrrhiza pot reconcilia  shaoyang , armonia  ying-wei, Atractylodes macrocephala  revigorează splina și întărește rezistența corpului, Rhizoma Zingiberis,  Agastache rugosa  încălzesc și promovează diureza, în același timp,  rădăcina Four Stamen  Stephania și  Polygonum cuspidate  au și efectul de a elimina umezeala , coaja de mandarină și Semen Armeniacae Amarum sunt utilizate pentru ameliorarea simptomelor tusei și ale plămânilor. În plus, în farmacologia modernă,  Rheum palmatum  și  Polygonum cuspidate  au efecte antivirale semnificative datorită conținutului bogat în emodină. Prescripția completă a 12 medicamente, pentru tratamentul clinic al COVID-19, va obține rezultate satisfăcătoare.

În analiza retrospectivă a eficacității combaterii TCM COVID-19 în Wuhan și în alte părți ale Chinei, a ajuns la un consens important că TCM este eficient în faza incipientă și în faza de tratament a infecției cu virus. În comparație cu tratamentul occidental, TCM a arătat superioritate în prevenirea trecerii pacienților infectați la cazuri severe și a redus numărul pacienților internați la ATI. În spitalul Jin-Chang, rata de eficacitate a tratamentului TCM a fost de aproape 100% (99,2%). TCM este, de asemenea, utilizat în mod regulat pentru a ajuta pacienții din ATI care primesc tratamente occidentale. La pacienții eliberați din terapia intensivă, TCM a demonstrat, de asemenea, eficacitate în faza de recuperare a infecției. Deși, TCM a fost utilizat pe scară largă în China, totuși,siguranța și eficacitatea acesteia au fost evidențiate în mod clar în aproape toate spitalele din Wuhan și întreaga China și au fost recunoscute de publicul larg și oficialii guvernamentali. TCM ar trebui să joace un rol mai important în tratarea bolilor umane, în special în cazul bolilor infecțioase, în viitor. Cu toate acestea, pentru a convinge lumea din afara Chinei, trebuie validată baza științifică a TCM în tratarea COVID-19. În special, teoria TCM, cum ar fi sistemul meridian care ghidează toate tratamentele TCM ale bolilor umane, nu a fost acceptată în lumea occidentală. În această revizuire, oferim date științifice puternice care susțin tratamentul infecției COVID-19 cu formule TCM, în special pentru tratamentul leziunilor pulmonare acute (ALI), care este un simptom comun la pacienții cu COVID-19 și nu există alte medicamente eficiente. . De exemplu,MXSGT este o formulă TCM utilizată pentru tratamentul bolilor sistemului respirator, care a fost investigată în ALI de șobolan induse de LPS, în special cu accent pe efectul său asupra hiperpermeabilității microvasculare pulmonare și a reacției inflamatorii. Post-tratament cu hipersensibilitate microvasculară pulmonară MXSGT și reacție inflamatorie ameliorată, rezultând o creștere a ratei de supraviețuire a șobolanilor după expunerea la LPS (Ma și colab., 2014 ). După cum știm, este posibil ca TCM să nu fie cea mai bună strategie în uciderea directă a coronavirusului sau prevenirea infecției la nivel de intrare. Studiul lui Ma a indicat implicarea TLR-4, SRC și NF-kB în calea de semnalizare ca factor responsabil pentru efectul tratamentului MXSGT asupra ALI. Prin urmare, este de conceput că formula TCM, cum ar fi MXSGT, ar putea fi utilizată ca o terapie sigură și eficientă care vizează ameliorarea acumulării de lichide pulmonare și a infiltrării inflamatorii. Având în vedere necesitatea urgentă de a vindeca pacienții cu COVID-19 cu leziuni pulmonare acute, TCM ar trebui să joace un rol important și activ în combaterea pandemiei COVID-19 la nivel mondial.

Acest articol de revizuire încearcă să ofere informații medicului occidental pentru o mai bună înțelegere a TCM în tratarea infecțiilor epidemice, inclusiv COVID-19, și a efectelor farmacologice ale compușilor bioactivi folosiți frecvent în formulele TCM. Din fericire, putem beneficia de înțelepciunea TCM vechi prin utilizarea de  știință și tehnologii de varf ale  secolului 21.

Autori

DYWL este responsabil pentru proiectarea conceptuală a lucrării și scrierea proiectului QYL și JL sunt implicate în activitatea clinică și au contribuit la scrierea părților clinice. TE a participat la scrierea, corectarea și editarea manuscrisului. Toate datele au fost generate în interior și nu a fost folosită nicio fabrică de hârtie. Toți autorii sunt de acord să răspundă pentru toate aspectele muncii, asigurând integritatea și acuratețea

Declarația de interes concurent

Dorim să confirmăm că nu există conflicte de interese cunoscute asociate cu această publicație și că nu a existat un sprijin financiar semnificativ pentru această lucrare care ar fi putut influența rezultatul acesteia.

References

Attele et al., 1999A.S. Attele, J.A. Wu, C.S. YuanGinseng pharmacology: multiple constituents and multiple actionsBiochem Pharmacol, 58 (1999), pp. 1685-1693ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarBai et al., 2018M. Bai, CJ. Zheng, Y. CaiThe chemical constituents and antibacterial activities of Scutellaria luzonica Rolfe varJ Hainan Normal Univ, 31 (2018), pp. 143-146View Record in ScopusGoogle ScholarBeigel et al., 2020J.H. Beigel, K.M. Tomashek, L.E. Dodd, et al.Remdesivir for the treatment of Covid-19 – Final reportN Engl J Med (2020)NEJMoa2007764 [published online ahead of print]Google ScholarCalixto et al., 2004J.B. Calixto, M.M. Campos, M.F. Otuki, A.R. SantosAnti-inflammatory compounds of plant origin. Part II. modulation of pro-inflammatory cytokines, chemokines and adhesion moleculesPlanta Med, 70 (2004), pp. 93-103View Record in ScopusGoogle ScholarChang et al., 2012S.J. Chang, Y.C. Chang, K.Z. Lu, et al.Antiviral activity of Isatis indigotica extract and its derived indirubin against Japanese encephalitis virusEvid-Based Complem Altern Med, 2012 (2012), p. 7CrossRefGoogle ScholarChai et al., 2013R.Y. Chai, F. Xie, J.J. GeEffect of five kinds of Qinghai-Tibetan herbal medicines on phosphodiesterase 4 activityJ Trad Chin Vet Med, 32 (2013), pp. 20-22View Record in ScopusGoogle ScholarChen et al., 2020L. Chen, F. Liu, X.X. Wang, et al.Medication rules and pharmaceutical care of 875 cases of COVID-19 treated by traditional Chinese medicineChin J Exp Trad Med Formulae (2020), p. 26, 10.13422/j.cnki.syfjx.20201412View Record in ScopusGoogle ScholarChen J et al., 2020aW.Y Chen J, Y Gao, LS Hu, JW Yang, JR Wang, WJ Sun, ZQ Liang, YM Cao, YB. CaoProtection against COVID-19 injury by Qingfei Paidu decoction via anti-viral, anti-inflammatory activity and metabolic programmingBiomed Pharmacother, 129 (2020), Article 110281Google ScholarChen et al., 2020bH. Chen, J.H. Chen, X.B. ShenEffect of Shegan Mahuang decoction on pulmonary inflammatory response and immune response in rats with asthmatic pneumoniaJ Guangzhou Univ Trad Chin Med, 37 (2020), pp. 317-323View Record in ScopusGoogle ScholarCheng et al., 2020Y.Q. Cheng, X. Chen, Y.Q. WuAnalysis on rules of TCM prescriptions in treating and preventing COVID-19 based on data miningShanghai J Trad Chin Med, 54 (2020), pp. 5-12CrossRefGoogle ScholarChen et al., 2015R.M. Chen, X.L. Zhang, F. LiA Study on immune effect of anti-rheumatics-effect on immunity of immune-deficient mice induced by cyclophosphamideChin Arch Trad Chin Med, 33 (2015), pp. 1171-1174View Record in ScopusGoogle ScholarChina-CDC 2020China-CDC, 2020. Epidemic update and risk assessment of 2019 Novel Coronavirus, in: CDC), C.C.f.D.C.a.P.C. (Ed.). China-CDC, China, p. 2.Google ScholarCinatl et al., 2003J Cinatl, B Morgenstern, G Bauer, et al.Glycyrrhizin, an active component of liquorice roots, and replication of SARS-associated coronavirusLancet, 361 (2003), pp. 2045-2046ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarDeng et al., 2016X.X. Deng, Q.S. Li, Z. Chen, J.Y. Chen, Y. Wang, S.Q. Lin, H.N. LiuAdvances in antitumor mechanisms of Radix AstragaliTrad Chin Drug Res Clin Pharmacol, 27 (2016), pp. 307-312View Record in ScopusGoogle ScholarDu, 2017J. DuRegulation effect of chlorogenic acid on TLR3 signal transduction pathway in RAW264.7 cells infected with RSVJ Qiqihar Univ Med, 38 (2017), pp. 626-628View Record in ScopusGoogle ScholarDuan et al., 2016C. Duan, G.H. Xu, D.D. WangContent determination and antioxidant activity of polysaccharide from fermentation broth of Poria cocosDeterg Cosmet, 39 (2016), pp. 31-34View Record in ScopusGoogle ScholarEng et al., 2019YS Eng, CH Lee, WC Lee, CC Huang, JS. ChangUnraveling the molecular mechanism of traditional Chinese medicine: Formulas against acute airway viral infections as examplesMolecules, 24 (2019), p. 3505CrossRefGoogle ScholarFlorindo et al., 2020H.F. Florindo, R. Kleiner, D. Vaskovich-Koubi, et al.Immune-mediated approaches against COVID-19Nat. Nanotechnol, 15 (2020), pp. 630-645CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarGuo et al., 2007H. Guo, J. Yang, J.N. GongEffect of Lianhua Qingwen capsule on T lymphocyte subsets of mice infected with influenza virusJ Liaoning Univ Trad Chin Med, 9 (2007), p. 141CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarGeleris et al., 2020J. Geleris, Y. Sun, J. Platt, et al.Observational study of hydroxychloroquine in hospitalized patients with Covid-19N Engl J Med, 382 (2020), pp. 2411-2418CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarGuo et al., 2012Z.X. Guo, Z. Liang, L.Q. LouIsolation, purification and activity analysis of polysaccharides from Rhizoma Atractylodis MacrocephalaeJ Anhui Agricult Sci, 40 (2012), pp. 12011-12013View Record in ScopusGoogle ScholarHe et al., 2014L.W. He, X.P. Wu, J.Y. YangStudy on extraction and purification of total alkaloids from Radix Isatidis and its antiviral pharmacological actionChin Trad Patent Med, 36 (2014), pp. 2611-2614View Record in ScopusGoogle ScholarHu and Li, 2015X. Hu, W.D. LiExperimental study on antimicrobial and antiviral activities of tetraploid Lonicerae Japonicae Flos in vitroMod Chin Med, 17 (2015)1160-1163+1170Google ScholarHyuga et al., 2016S Hyuga, M Hyuga, N Oshima, et al.Ephedrine alkaloids-free Ephedra herb extract: Asafer alternative to Ephedra with comparable analgesic, anticancer, and anti-influenza activitiesJ Nat Med, 70 (2016), pp. 571-583CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarJi, 2014G.Q. JiEffects of the active ingredients of Atractylodes macrocephala on macrophages and dentritic Cells (Doctoral dissertation)South China University of Technology, China (2014)Google ScholarJia et al., 2018W. Jia, S.M. Mao, P.P. ZhangStudy on antiviral effect of Lonicera japonica Thumb polysaccharide in vivoJ Liaoning Univ Trad Chin Med, 20 (2018), pp. 25-27View Record in ScopusGoogle ScholarJia et al., 2015W. Jia, C. Wang, Y. Wang, G. Pan, M. Jiang, Z. Li, Y. ZhuQualitative and quantitative analysis of the major constituents in Chinese medical preparation Lianhua-Qingwen capsule by UPLC-DAD-QTOF-MSSci World J, 2015 (2015), Article 731765Google ScholarJiang et al., 2010M.H. Jiang, L. Zhu, J.G. JiangImmunoregulatory actions of polysaccharides from Chinese herbal medicineExpert Opin Ther Targets, 14 (2010), pp. 1367-1402CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarJiao et al., 2013Y. Jiao, N. Tang, C.H. WangActivation of the immunologic function of mice Kupffer cells by the polysaccharide of Atractylodes macrocephala KoidzNorthwest Pharm J, 28 (2013), pp. 607-610View Record in ScopusGoogle ScholarJing et al., 2003P. Jing, X.W. Ding, Y. SuAntioxidant effect of the extract from Citrus peel in miceJ Southwest Agricult Univ, 25 (2003), p. 265View Record in ScopusGoogle ScholarKiyohara et al., 2012H Kiyohara, C Ichino, Y Kawamura, et al.Patchouli alcohol in vitro direct anti-influenza virus sesquiterpene in Pogostemon cablin BenthJ Nat Med, 66 (2012), pp. 55-61CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarLee et al., 2004E.J. Lee, E. Ko, J. Lee, S. Rho, S. Ko, M.K. Shin, B.I. Min, M.C. Hong, S.Y. Kim, H. BaeGinsenoside Rg1 enhances CD4(+) T-cell activities and modulates Th1/Th2 differentiationInt Immunopharmacol, 4 (2004), pp. 235-244ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarLee and Han, 2006J.H. Lee, Y. HanGinsenoside Rg1 helps mice resist to disseminated candidiasis by Th1 type differentiation of CD4+ T cellInt Immunopharmacol, 6 (2006), pp. 1424-1430ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarLi et al., 2012Y.C. Li, S.Z. Peng, H.M. Chen, F.X. Zhang, P.P. Xu, J.H. Xie, J.J. He, J.N. Chen, X.P. Lai, Z.R. SuOral administration of patchouli alcohol isolated from Pogostemonis Herba augments protection against influenza viral infection in miceInt Immunopharmacol, 12 (2012), pp. 294-301ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarLi et al., 2016H. Li, S. Huang, L.H. ShanStudy on triterpenoid acid constituents from the surface layer of Poria cocosWest China J Pharm Sci, 31 (2016), pp. 6-10View Record in ScopusGoogle ScholarLi, 2018J.J. LiResearch progress on pharmacological of Scutellaria baicalensisNei Mongol J Trad Chin Med, 37 (2018), pp. 117-118View Record in ScopusGoogle ScholarLi and Li, 2001Q.Y. Li, X. LiThe protective effect of Rhodiala on the acute pulmonary edema in ratPharmacol Clin Chin Materia Med, 17 (2001), pp. 40-41View Record in ScopusGoogle ScholarLi et al., 2017L. Li, K. Wei, F.G. LuEffect of Maxing Shigan decoction against type A influenza virus infection in mice induced by viral lung injury based on TLR4-MyD88-TRAF6 signal pathwaysChin Trad Herbal Drugs, 48 (2017), pp. 1591-1596View Record in ScopusGoogle ScholarLi et al., 2018L. Li, J.M. Wu, J.J. OuyangStudy on screening and mechanism of effective Chinese medicine for influenza virus pneumoniaChin J Immunol, 34 (2018), pp. 1168-1173View Record in ScopusGoogle ScholarLi, 2015J.Y. LiExperimental study on the material basis efficacy and mechanism of Chaihu antipyreticSpec Collection Clin Med (2015), pp. 1822-1823Special IssueView Record in ScopusGoogle ScholarLi et al., 2020L.C. Li, Z.H. Zhang, W.C. Zhou, et al.Lianhua Qingwen prescription for coronavirus disease 2019 (COVID-19) treatment: Advances and prospectsBiomed Pharmacother, 130 (2020), Article 110641ArticleDownload PDFGoogle ScholarLin et al., 2020CC Lin, YY Wang, SM Chen, et al.Shegan-Mahuang decoction ameliorates asthmatic airway hyperresponsiveness by downregulating Th2/Th17 cells but upregulating CD4+FoxP3+ TregsJ Ethnopharmacol, 253 (2020), Article 112656ArticleDownload PDFGoogle ScholarLiu et al., 2020aJ. Liu, Y. Cui, M. BaiStudy on application of traditional Chinese medicine in prevention and treatment of novel coronavirus pneumoniaChinese traditional and herbal drugs (2020)http://kns.cnki.net/kcms/detail/12.1108.R.20200212.1133.002.htmlGoogle ScholarLiu et al., 2020bN Liu, SQ Li, KL Fan, et al.The prevention and treatment of COVID-19 with Qingfei Paidu decoction in ShanxiChina. TMR Modern Herbal Medicine, 3 (2020), pp. 173-177CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarLiu et al., 2017Y.J. Liu, Y.J. Zhang, X. JiAntibacterial and NDM-1 plasmid elimination effects of Radix Scutellariae Baicalensis on Acinetobacter calcoaceticusChin Pharm J, 52 (2017), pp. 1018-1022View Record in ScopusGoogle ScholarLiu et al., 2012X. Liu, M. Zhang, L. He, Y. LiChinese herbs combined with Western medicine for severe acute respiratory syndrome (SARS)Cochrane Database Syst Rev, 10 (2012)CD004882Google ScholarLiu et al., 2020Z. Liu, X. Li, C. Gou, L. Li, X. Luo, et al.Effect of Jinhua Qinggan granules on novel coronavirus pneumonia in patientsJ Tradit Chin Med, 40 (2020), pp. 467-472View Record in ScopusGoogle ScholarLu et al., 2020R. Lu, X. Zhao, J. Li, et al.Genomic characterisation and epidemiology of 2019 novel coronavirus: implications for virus origins and receptor bindingLancet, 395 (2020), pp. 565-574ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarLu and Lu, 2020Z.Z. Lu, X.S LuQingfei Paidu decoction demonstrates the anti-epidemic effects and self-confidence of traditional Chinese medicineJ Trad Chin Med, 61 (2020), pp. 833-834View Record in ScopusGoogle ScholarLu, 2013Q.D. LuResearch on material basis and mechanism of Bupleuri Radix’s antipyretic effects (Master dissertation)Shandong University of Traditional Chinese Medicine, China (2013)Google ScholarLu et al., 2012H.I. Lu, I Yuan, XL Zhang, et al.Saikosaponin A and its epimer saikosaponin D exhibit anti- inflammatory activity by suppressing activation of NF-κB signaling pathwayInt Immunopharmacol, 14 (2012), pp. 121-126CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarMa et al., 2013H. Ma, Y. Deng, Z. Tian, et al.Traditional Chinese medicine and immune regulationClinic Rev Allerg Immunol, 44 (2013), pp. 229-241CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarMa et al., 2014L.Q. Ma, C.S. Pan, N. Yang, et al.Posttreatment with Ma-Xing-Shi-Gan-Tang, a Chinese medicine formula, ameliorates lipopolysaccharide-induced lung microvessel hyperpermeability and inflammatory reaction in ratMicrocirculation, 21 (2014), pp. 649-663CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarMak et al., 2004N.K. Mak, C.Y. Leung, X.Y Wei, et al.Inhibition of RANTES expression by indirubin in influenza virus-infected human bronchial epithelial cellsBiochem Pharmacol, 67 (2004), pp. 167-174ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarMantani et al., 1999N. Mantani, T. Andoh, H. Kawamata, K. Terasawa, H. OchiaiInhibitory effect of Ephedrae herba, an oriental traditional medicine, on the growth of influenza A/PR/8 virus in MDCK cellsAntivir Res, 44 (1999), pp. 193-200ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarMantani et al., 2001N. Mantani, N. Imanishi, H. Kawamata, K. Terasawa, H. OchiaiInhibitory effect of (+)-catechin on the growth of influenza A/PR/8 virus in MDCK cellsPlanta Med, 67 (2001), pp. 240-243View Record in ScopusGoogle ScholarQimuge, 2019N. QimugeSystematic analysis of the efficacy and safety of Lianhuaqingwen capsule in the treatment of viral coldJ Clin Med Lit, 6 (2019), p. 165View Record in ScopusGoogle ScholarPeng, 2016Y.C. PengAntiviral effect of Lianhua Qingwen capsuleJ Clin Med Lit, 3 (2016), pp. 5612-5613View Record in ScopusGoogle ScholarPu et al., 2010X.Y. Pu, J.P. Liang, X.H. WangInhibition of Hypericum perforatum extract on influenza A virusChin Trad Herbal Drugs, 41 (2010), pp. 259-264View Record in ScopusGoogle ScholarQin et al., 2017S.M. Qin, J.Y. Lin, K.E.E. HuangImmune regulation effects of Astragali RadixChin Arch Trad Chin Med, 35 (2017), pp. 699-702View Record in ScopusGoogle ScholarSabouri Ghannad et al., 2014M. Sabouri Ghannad, A. Mohammadi, S. Safiallahy, J. Faradmal, M. Azizi, Z. AhmadvandThe effect of aqueous extract of Glycyrrhiza glabra on herpes simplex virus 1Jundishapur J Microbiol, 7 (2014), p. e11616Google ScholarSchinazi et al., 1990R.F. Schinazi, C.K. Chu, J.R. Babu, B.J. Oswald, V. Saalmann, D.L. Cannon, B.F. Eriksson, M. NasrAnthraquinones as a new class of antiviral agents against human immunodeficiency virusAntiviral Res, 13 (1990), pp. 265-272ArticleDownload PDFView Record in ScopusGoogle ScholarShi et al., 2020M.F. Shi, C.C. Wang, J.Q. HuAnalysis on prevention prescription of corona virus disease 2019 (COVID-19) by traditional Chinese medicine. Modernization of traditional Chinese medicine and materia medicaWorld Sci Technol (2020)http://kns.cnki.net/kcms/detail/11.5699.R.20200302.1307.004.htmlGoogle ScholarSong et al., 2011J. Song, H.M. Zhang, J.Y. ShiPreliminary study on serum proteomics of Flos lonicerae preventing and curing mouse influenza model induced by influenza virusLishizhen Med Materia Medica Res, 22 (2011), pp. 2653-2655View Record in ScopusGoogle ScholarSpelman et al., 2006K. Spelman, J. Burns, D. Nichols, N. Winters, S. Ottersberg, M. TenborgModulation of cytokine expression by traditional medicines: a review of herbal immunomodulatorsAltern Med Rev, 11 (2006), pp. 128-150View Record in ScopusGoogle ScholarSui et al., 2017aB.W. Sui, M.S. Li, D. WangEffect of Shegan Mahuang decoction on airway inflammation and IL-17A, TNF-α in asthmatic mice modelJ Emerg Trad Chin Med, 26 (2017)581-583+618Google ScholarSui et al., 2017bB.W. Sui, M.H. Li, P.P. ZhaiEffect of Shegan Mahuang decoction on asthma mouse model of airway inflammation and serum IL-6 and IL-10 levelsJ Emerg Trad Chin Med, 26 (2017), pp. 783-785Google ScholarSun et al., 2016X.H. Sun, Z.H. Yang, D.Y. SunFunction of saikosaponin A in reducing body temperature of febrile rats and its relativity with cAMPPKA. Chin Arch Trad Chin Med, 34 (2016), pp. 2534-2536View Record in ScopusGoogle ScholarSun et al., 2011W.P. Sun, F.S. Li, C. ChenImmunomodulation of Atractylodis polysaccharides in miceChin J Microecol, 23 (2011), pp. 881-882View Record in ScopusGoogle ScholarSydisk-is et al., 1991R.J. Sydisk-is, D.C. Owen, J.I. Lohr, et al.Inactivation of enveloped virus by anthraquinones extracted from plantsAntimicrob Agents Chemother, 35 (1991), pp. 2463-2469CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarTu et al., 2016X.H. Tu, R.L. Li, J. DengEffect of Sijunzi decoction polysaccharide on IEC-6 cell migration, potassium channel and membrane potentialJ Chin Med Mat, 39 (2016), pp. 856-862View Record in ScopusGoogle ScholarWang, 1999Z.J. WangThe primary investigation of effects on HSV-2 and CVB3 virus of emodin of Rhizoma Polygoni CuspidatiJ Anhui Trad Chin Med Coll, 18 (1999), pp. 42-44View Record in ScopusGoogle ScholarWang, 2017G.F. WangPharmacological effect and clinical application of AstragalusJ Clin Med Lit, 4 (2017), pp. 3115-3116View Record in ScopusGoogle ScholarWang and He, 2000S.M. Wang, C.M. HeAnti-lipid peroxidation and oxygen free radical scavenging activity of Pericarpium Citri Reticulatae extractJ China Pharm Univ, 22 (2000), p. 416View Record in ScopusGoogle ScholarWang et al., 2020D. Wang, K.K. Yan, Q. CaoStudy on the medication regularity of traditional Chinese medicine in the prevention of novel coronavirus pneumonia in various regions based on data miningJ Chin Med Mat, 43 (2020), pp. 1035-1040View Record in ScopusGoogle ScholarWang et al., 1996X.S. Wang, J.Z. Fang, X.Y. ZhangEffects of Rhodiola saponin and Rhodiola ketone on cardiovascular function in ratsJ Normam Bethune Univ Med Sci, 22 (1996), pp. 7-9View Record in ScopusGoogle ScholarWei et al., 2019W.Y. Wei, H.T. Wan, X.Q. Peng, et al.Screening of antiviral components of Ma Huang Tang and investigation on the Ephedra alkaloids efficacy on influenza virus type AFront Pharmacol, 10 (2019), p. 961View Record in ScopusGoogle ScholarXu et al., 2020Z. Xu, L. Shi, Y.J. Wang, et al.Pathological findings of COVID-19 associated with acute respiratory distress syndromeLancet Resp Med, 8 (2020), pp. P420-P422Google ScholarWu et al., 2013X.L. Wu, D.H. Ju, J. Chen, et al.Immunologic mechanism of patchouli alcohol anti-H1N1 influenza virus may through regulation of the RLH signal pathway in vitroCurr Microbiol, 67 (2013), pp. 431-436ArticleDownload PDFCrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarWei, 2013X.L. WeiStudy on the material basis of Pogostemon cablin oil for antiviral (Doctoral dissertation)Chengdu Univ TCM, China (2013)Google ScholarXie et al., 2013Z. Xie, Y. Zhou, Y. ChenEffects of compatible herbs and pH value conditions on change rule of anthraquinones in Rhei Radix et RhizomaChin Trad Herbal Drugs, 44 (2013), pp. 3476-3481View Record in ScopusGoogle ScholarXu et al., 2005L. Xu, Z. Ni, T.H. FangStudy on anti-inflammation and anti-immunity of Cangzhu capsuleShanxi J Trad Chin Med, 26 (2005), pp. 719-721View Record in ScopusGoogle ScholarYan and Dong, 2020Y.F. Yan, P. DongAnalysis of characteristics of Chinese herbal COVID-19 recovery period patients in ShanghaiJiangsu J Trad Chin Med, 52 (2020), pp. 80-83View Record in ScopusGoogle ScholarYang et al., 2015S. Yang, G.W. Luo, X.P. HuThe effect of Shegan Mahuang decoction on T cell functions of asthmaticsGlobal Traditional Chinese Medicine, 8 (2015), pp. 912-915View Record in ScopusGoogle ScholarYang et al., 2020aY. Yang, M.S. Islam, J. Wang, Y. Li, X. ChenTraditional Chinese medicine in the treatment of patients infected with 2019-new coronavirus (SARS-CoV-2): A review and perspectiveInt J Biol Sci, 16 (2020), pp. 1708-1717CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarYang et al., 2020bR Yang, H Liu, C Bai, et al.Chemical composition and pharmacological mechanism of Qingfei Paidu decoction and Ma Xing Shi Gan decoction against coronavirus disease 2019 (COVID-19): In silico and experimental studyPharmacol Res, 157 (2020), Article 104820ArticleDownload PDFGoogle ScholarYu, 2016D.H. YuXiaochaihu decoction in the treatment of long-term fever for 65 casesChin Med Mod Distance Educ China, 14 (2016), pp. 93-94View Record in ScopusGoogle ScholarZhang et al., 2019S.Y. Zhang, G.L. He, F.G. LuMechanism research of anti-influenza virus of Ephedra decocted earlier Maxing Shigan decoction from the expression level of IFN-α/β protein mediated by TLR7/8China J Trad Chin Med Pharmacy, 34 (2019), pp. 1188-1193CrossRefView Record in ScopusGoogle ScholarZhang et al., 2020Y. Zhang, D.Z. Tang, B. Shu, W.X. Li, J.L. Zhang, Y. Li, F. Ding, R. Feng, M.C. He, N. Chen, Q. Shi, Y.J. WangMechanism of Chinese medicine in the treatment of COVID-19 pneumonia based on the literatureJ Trad Chin Med (2020)http://kns.cnki.net/kcms/detail/11.2166.R.20200224.0938.002.htmlGoogle ScholarZhang and Li, 2020J. Zhang, X.D. LiStudy on the law of Chinese medicine prescription in convalescence period of corona virus disease-19 (COVID-19) in various regions based on data miningJ Hubei Univ Chin Med (2020)http://kns.cnki.net/kcms/detail/42.1844.R.20200330.1654.002.htmlGoogle ScholarZhang et al., 2014T.Y. Zhang, J.C. Zhang, M. LiuEffect of relaxing large intestine therapy on contents of SP and VIP in lung tissues of rat models with chronic obstructive pulmonary diseasesWorld Chin Med, 9 (2014), pp. 409-414View Record in ScopusGoogle ScholarZhang and Chen, 2019Y.D. Zhang, Y. ChenStudy on the anti-inflammatory and analgesic effects of Honeysuckle extract on inflammatory miceZhejiang J Trad Chin Med, 54 (2019), pp. 457-458View Record in ScopusGoogle ScholarZhang et al., 2019Z.B. Zhang, H.K. Shen, Y.F. SunStudied on phenolic acids extracting of Lonicera japonica Thunb and its antimicrobial effectChin J Ethnomed Ethnopharm, 28 (2019), pp. 27-29View Record in ScopusGoogle ScholarZhang et al., 2003H.F. Zhang, C.G. Dou, X.H. LiuAn experimental study on anti-inflammatory effects of extract of Rhizoma Polygoni CuspidatiProg Pharm Sci, 27 (2003), pp. 230-233View Record in ScopusGoogle ScholarZhang et al., 2016Y.P. Zhang, C.S. Pan, L. Yan, Y.Y. Liu, B.H. Hu, X. Chang, Q. Li, D.D. Huang, H.Y. Sun, G. Fu, K. Sun, J.Y. Fan, J.Y. HanCatalpol restores LPS-elicited rat microcirculation disorder by regulation of a network of signaling involving inhibition of TLR-4 and SRCAm J Physiol Gastrointest Liver Physiol, 311 (2016), pp. G1091-G1104CrossRefView Record in Scopus