Arhive etichetă | covid19

Studiu publicat în Jurnalul European de Epidemiologie: Vaccinarea nu diminuează infectarea, ba chiar dimpotrivă. Autorii sunt cercetători la Harvard iar redactorul șef al revistei este președintele Departamentului de Epidemiologie al Universității


Un studiu
 al unui profesor de Sănătatea Populației de la Universitatea Harvard realizat împreună cu un stagiar la Centrul de Analiză Geografică al Universității Harvard și publicat de Jurnalul European de Epidemiologie demonstrează că vaccinarea nu diminuează numărul infectărilor cu coronavirus, ceea ce răstoarnă rău de tot carul de vacciniști cu tot cu discursul lor oficial, care acum se poate rezuma probabil doar la textul că vaccinatul decedat a avut o moarte mai ușoară. Statisticile prezentate de cei doi cercetători de la Harvard arată că în țările sau regiunile cele mai vaccinate ale lumii nu numai că nu a scăzut numărul celor infectați dar în multe cazuri acestea au devenit și puternice focare de infecție – realitate expusă, adeseori, și de ActiveNews. Nu mai departe de zilele trecute am arătat că și la nivelul României, cele mai infectate orașe sau/și județe sunt și cele mai vaccinate, în cap cu Bucureștii.
 Autorii studiului de la Harvard au analizat 68 de țări și 2.947 de comitate/județe ale SUA. Din păcate, România lipsește din studiu dar în schimb sunt prezente vecinele noastre „nevacciniste” Bulgaria, cu 17% injectați și Ucraina, cu doar 9% înțepați, ignorată din narațiunile oficiale pe tema vaccinării deși este aici, peste gard de noi. Dar are și Ivermectină și Arbidol, la farmacii.

Studiul a fost publicat online de Jurnalul European de Epidemiologie la data de 30 septembrie 2021. AICI poate fi vizualizat în format PDF. După ce cunoscutul profesor Didier Raoult l-a răspândit pe contul său Twitter generând un val de reacții, AFP Franța s-a gândit că poate să-l conteste.„Jurnalul European de Epidemiologie, al cărui editor sunt și eu, este cea mai bine cotată publicație de specialitate din lume în domeniul epidemiologiei. Aici, publicația demonstrează lipsa de corelație între politica de vaccinare și numărul de cazuri.”, a scris Didier pe Twitter pe 8 octombrie 2021. Într-o încercare tâmpă de a discredita studiul, un cearșaf întreg semnat de tot „AFP Franța”-ul concluzionează pe 14 octombrie că e „un studiu limitat și greșit interpretat”. Cercetând și noi cine e „AFP Franța”-ul – dincolo de trecutul istoric care prezintă agenția cam penetrată adânc de spionajul sovietic – am găsit o echipă de factcecări de vreo 12 capete, dintre care 6-7 născute între 1989 și 1996. Nici unul nu este însă de formație medic sau sociolog ci majoritatea a terminat jurnalismul, unul dreptul, altul istoria sau limbile străine. Mai lipsea un profesor de fizică. Cu toate acestea echipa semnatară anonim AFP Franța s-a gândit să-l chestioneze pe redactorul-șef al revistei, Dr. Albert Hofman, care este chiar președintele Departamentului de Epidemiologie al micuței Universități Harvard, cea mai veche instituție de învățământ superior din Statele Unite (1636) și una dintre cele mai prestigioase din lume. Dr. Hofman i-a trimis la plimbare pe „controlorii” AFP-iști explicându-le omenește căeste vorba de un articol științific care a fost evaluat de colectivul de specialiști al revistei, adicălea e „peer-reviewed”, ceea ce înseamnă pe românește că este de nivel academic. Desigur, probabil nu la nivelul laricsului autohton dar, cum se zice pe la noi, fiecare cu laboratorul lui și eprubeta din care provine.https://4f9e267203ca48436ef86e7981b29a60.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.html De altfel, chiar producătorul celui mai bine mediatizat ser experimental, Pfizer/Comirnaty, recunoaște în prospectul său oficial publicat de Agenția Europeană a Medicamentului că „Impactul vaccinării cu Comirnaty asupra răspândirii virusului SARS-CoV-2 în comunitate nu este încă cunoscut.” De asemenea, „Nu se știe încă cât de mult oamenii vaccinați pot să poarte și să răspândească virusul”. În plus, „În prezent nu se știe cât durează protecția dată de Comirnaty. Persoanele vaccinate în studiul clinic vor continua să fie urmărite timp de 2 ani pentru a aduna mai multe informații despre durata protecției.”
 Dar hei, cine să mai citească prospectul când avem atâția actori care să-l interpreteze la TV sau în scenetele ieftine plătite cu bani negri unor vedete prostituate și oricum deja bine injectate, ba chiar ciuruite? O să ne mai vedem noi după 2 ani, vorba producătorului dar și a lui Gigi Becali.
 Studiul cercetătorilor de la Harvard are în prezent (19 octombrie 2021, ora 9.00, ora României) 935.000 de accesări, ceea ce înseamnă că a fost citit de câteva milioane bune de oameni din întreaga lume. Studiul a fost semnalat în premieră în România (tot) de ActiveNews, pe 8 octombrie 2021, printr-o preluare de la publicația The Defender / Apărătorul, a organizației internaționale conduse de Robert F. Kennedy Jr, Children’s Health Defense. Având în vedere importanța lui, mai ales în noul context propagandistic dement din România, ActiveNews revine asupra lui pentru a prezenta (probabil tot singular) în limba română, fragmentele cele mai relevante ale Studiului:

Creșterea numărului cazurilor de COVID-19 nu are legătură cu nivelul de vaccinare în 68 de țări și 2947 de comitate ale Statele Unite

Vaccinurile constituie, în prezent, principala strategie pentru combaterea Covid-19 în întreaga lume. De exemplu, se argumentează că relatările despre creșterea continuă a numărului de cazuri noi în Statele Unite (SUA) sunt rezultatul ratelor scăzute de vaccinare din anumite zone. O narațiune similară a fost observată și în țări precum Germania și Regatul Unit. În același timp, Israelul, care a fost lăudat pentru ratele sale rapide și ridicate de vaccinare, a înregistrat, totodată, o revenire în forță a cazurilor de COVID-19. Investigăm relația dintre procentul populației complet vaccinate și noile cazuri de COVID-19 în 68 de țări și în 2.947 de comitate ale SUA. […]https://4f9e267203ca48436ef86e7981b29a60.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.html
Constatări
La nivel de țări, nu pare să existe o relație sesizabilă între procentul de populație complet vaccinată și noile cazuri de COVID-19 din ultimele 7 zile (Fig. 1). De fapt, linia de tendință sugerează o asociere marginal pozitivă, astfel încât țările cu un procent mai mare de populație complet vaccinată au un număr mai mare de cazuri COVID-19 la 1 milion de persoane. De remarcat că Israelul, cu peste 60% din populație complet vaccinată, a înregistrat cele mai multe cazuri de COVID-19 la 1 milion de persoane în ultimele 7 zile. Lipsa unei asocieri semnificative între procentul populației complet vaccinate și noile cazuri COVID-19 este exemplificată și mai mult, de exemplu, prin compararea Islandei și a Portugaliei. Ambele țări au peste 75% din populație complet vaccinată și au mai multe cazuri COVID-19 la 1 milion de persoane decât țări precum Vietnam și Africa de Sud, care au aproximativ 10% din populație complet vaccinată.

De asemenea, la nivelul comitatelor din SUA, mediana cazurilor noi de COVID-19 la 100.000 de persoane în ultimele 7 zile este în mare măsură foarte asemănătoare la toate categoriile de procente de populație complet vaccinată (Fig. 2). Se observă, de asemenea, o variație substanțială la nivel de comitat în ceea ce privește numărul de cazuri noi de COVID-19 din cadrul categoriilor de procentaj al populației complet vaccinate. De asemenea, nu pare să existe o sesizare semnificativă a scăderii numărului de cazuri COVID-19 odată cu creșterea procentului de populație complet vaccinată (Fig. 3). 

https://4f9e267203ca48436ef86e7981b29a60.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.html
Dintre primele 5 comitate cu cel mai mare procent de populație complet vaccinată (99,9-84,3%), Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA identifică 4 dintre ele ca fiind comitate cu transmitere „ridicată”. Comitatele Chattahoochee (Georgia), McKinley (New Mexico) și Arecibo (Puerto Rico) au peste 90% din populație complet vaccinată, toate trei fiind încadrate la categoria cu transmitere „ridicată”. În schimb, dintre cele 57 de comitate care au fost clasificate de CDC drept comitate cu transmitere „scăzută”, 26,3% (15) au un procentaj al populației complet vaccinate sub 20%.
Întrucât se crede că imunitatea completă conferită de vaccin se obține după aproximativ 2 săptămâni de la a doua doză, am efectuat analize de sensibilitate folosind un decalaj de o lună pentru procentul de populație complet vaccinată, pentru fiecare țară (a lumii) și comitat din SUA. Constatările de mai sus privind lipsa unei asocieri vizibile între cazurile de COVID-19 și nivelurile de vaccinare completă au fost observate și atunci când am analizat nivelul de vaccinare completă cu un decalaj de o lună.
Trebuie menționat faptul că datele COVID-19 se referă la cazurile confirmate, ceea ce este o funcție atât a factorilor de ofertă (de exemplu, diferențele în ceea ce privește capacitățile de testare sau practicile de raportare), cât și a celor de cerere (de exemplu, diferențele în ceea ce privește decizia oamenilor în legătură cu momentul în care trebuie să se testeze).
Interpretare
Încrederea exclusivă în vaccinare ca strategie principală de limitare a COVID-19 și a consecințelor sale adverse trebuie reevaluată, în special având în vedere varianta Delta (B.1.617.2) și probabilitatea apariției unor variante viitoare. Este posibil să fie nevoie și de alte intervenții farmacologice și non-farmacologice (…). O astfel de corectare a direcției, în special în ceea ce privește narațiunea strategică, devine extrem de importantă, având în vedere dovezile științifice emergente referitoare la nivelul de eficacitate al vaccinurilor în lumea reală.
De exemplu, într-un raport publicat de Ministerul Sănătății din Israel, eficacitatea a 2 doze de vaccin BNT162b2 (Pfizer-BioNTech) împotriva prevenirii infecției cu COVID-19 a fost raportată ca fiind de 39%, considerabil mai mică decât eficacitatea de 96%, conform studiilor clinice. De asemenea, se pare că imunitatea derivată din vaccinul Pfizer-BioNTech ar putea să nu fie la fel de puternică precum imunitatea dobândită prin recuperarea din COVID-19. S-a raportat, de asemenea, o scădere semnificativă a imunității la 6 luni după injectarea cu vaccinurile cu ARNm. Chiar dacă vaccinarea oferă protecție împotriva spitalizărilor cu forme grave și a deceselor, CDC a raportat o creștere de la 0,01 la 9% și de la 0 la 15,1% (între ianuarie și mai 2021) a ratelor de spitalizare și, respectiv, de deces, în rândul celor complet vaccinați. […]”

Iată și țările cercetate, cu rezultatele specificate în tabel:

Date despre autori și publicare:
Autorii studiului – trimis în data de 17 august Jurnalului European de Epidemiologie, acceptat de revistă, după o revizuire inter-pares, la 9 septembrie și publicat online pe 30 septembrie 2021 – sunt S. V. Subramanian și Akhil KumarS. V. Subramanian este cercetător la Centrul Harvard pentru Studii ale Populației și Dezvoltării, din Cambridge, Massachusetts, SUA, și profesor la Departamentul de științe sociale și comportamentale al Facultății de Sănătate Publică „T.H. Chan” cât și profesor afiliat la Departamentul de Sociologie din cadrul universității Harvard, din Boston, MA, SUA, iar Akhil Kumar este un student eminent de la Turner Fenton Secondary School, Brampton, Ontario, Canada, și stagiar la Centrul de Analiză Geografică al Universității Harvard și este autor sau co-autor a numeroase studii științifice Bibliografia, în original:

References

  1. 1.Vaccinations CDC. CDC COVID data tracker. Centers for Disease Control and Prevention. 2021. https://covid.cdc.gov/covid-data-tracker/#vaccinations.
  2. 2.Nicolas E. Germany mulls restrictions for unvaccinated as cases soar. EUobserver; 2021. https://euobserver.com/coronavirus/152534.
  3. 3.Estrin D. Highly vaccinated Israel is seeing a dramatic surge in New COVID cases. Here’s why. NPR; 2021. https://www.npr.org/sections/goatsandsoda/2021/08/20/1029628471/highly-vaccinated-israel-is-seeing-a-dramatic-surge-in-new-covid-cases-heres-why.
  4. 4.Ritchie H, Ortiz-Ospina E, Beltekian D, Mathieu E, Hasell J, Macdonald B, Giattino C, Appel C, Rodés-Guirao L, Roser M. Coronavirus pandemic (COVID-19). 2020. Published online at OurWorldInData.org. Retrieved from: https://ourworldindata.org/coronavirus.
  5. 5.ADVERTISEMENThttps://4f9e267203ca48436ef86e7981b29a60.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.htmlWhite House COVID-19 Team. COVID-19 community profile report. 2020. HealthData.gov. https://healthdata.gov/Health/COVID-19-Community-Profile-Report/gqxm-d9w9.
  6. 6.Ministry of Health Israel. Two-dose vaccination data. Government of Israel; 2021. https://www.gov.il/BlobFolder/reports/vaccine-efficacy-safety-follow-up-committee/he/files_publications_corona_two-dose-vaccination-data.pdf.
  7. 7.Thomas SJ, Moreira ED, Kitchin N, Absalon J, Gurtman A, Lockhart S, Perez JL, et al. Six Month safety and efficacy of the BNT162b2 Mrna Covid-19 vaccine. MedRxiv. 2021. https://doi.org/10.1101/2021.07.28.21261159.ADVERTISEMENThttps://4f9e267203ca48436ef86e7981b29a60.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.htmlArticle  PubMed  PubMed Central  Google Scholar 
  8. 8.Gazit S, Shlezinger R, Perez G, Lotan R, Peretz A, Ben-Tov A, Cohen D, Muhsen K, Chodick G, Patalon T. Comparing sars-cov-2 natural immunity to vaccine-induced immunity: reinfections versus breakthrough infections. MedRxiv. 2021. https://doi.org/10.1101/2021.08.24.21262415.Article  Google Scholar 
  9. 9.Canaday DH, Oyebanji OA, Keresztesy D, Payne M, Wilk D, Carias L, Aung H, Denis KS, Lam EC, Rowley CF, Berry SD, Cameron CM, Cameron MJ, Wilson B, Balazs AB, King CL, Gravenstein S. Significant reduction in humoral Immunity among healthcare workers and nursing home residents 6 months AFTER COVID-19 BNT162b2 mRNA vaccination. MedRxiv. 2021. https://doi.org/10.1101/2021.08.15.21262067.Article  PubMed  PubMed Central  Google Scholar 
  10. 10.McMorrow M. (rep.). Improving communications around vaccine breakthrough and vaccine effectiveness. 2021. Retrieved from https://context-cdn.washingtonpost.com/notes/prod/default/documents/8a726408-07bd-46bd-a945-3af0ae2f3c37/note/57c98604-3b54-44f0-8b44-b148d8f75165.

https://www.activenews.ro/covid-dezvaluiri-covid/Studiu-publicat-in-Jurnalul-European-de-Epidemiologie-Vaccinarea-nu-diminueaza-infectarea-ba-chiar-dimpotriva.-Autorii-sunt-cercetatori-la-Harvard-iar-redactorul-sef-al-revistei-este-presedintele-Departamentului-de-Epidemiologie-al-Universitatii-170090

Imunitatea dobandita natural prin infectarea cu Sars-cov-2 ofera protectie impotriva tulpinei Delta de 13 ori mai buna comparativ cu 2 doze vaccin Pfizer(BionTech)

Un nou studiu din Israel sugerează că imunitatea câștigată după recuperarea după o infectie/vindecare de COVID-19 este mai protectoare împotriva noii variante Delta decât imunitatea indusă de vaccin. S-a estimat că imunitatea naturală este de aproximativ 13 ori mai puternică decât administrarea a două doze de vaccin Pfizer-BioNTech.

Cercetătorii scriu:

Acest studiu a demonstrat că imunitatea naturală conferă o protecție mai durabilă și mai puternică împotriva infecțiilor, bolilor simptomatice și spitalizării cauzate de varianta Delta a SARS-CoV-2, comparativ cu imunitatea indusă de vaccinul cu două doze BNT162b2.

Cu toate acestea, vaccinurile pot adăuga un plus de protecție la persoanele care s-au recuperat de la COVID-19(cu riscurile aferente). Rezultatele au arătat că o doză unică de vaccin cu imunitate naturală asigura o protecție mai mare împotriva reinfecției decât persoanele cu imunitate naturală singură.Studiu: Compararea imunității naturale a SARS-CoV-2 cu imunitatea indusă de vaccin: reinfecții versus infecții descoperite.  Credit de imagine: ktsdesign / ShutterstockStudiu: Compararea imunității naturale a SARS-CoV-2 cu imunitatea indusă de vaccin: reinfecții versus infecții descoperite . Credit de imagine: ktsdesign / Shutterstock

Studiul „Compararea imunității naturale SARS-CoV-2 cu imunitatea indusă de vaccin: reinfecții versus infecții descoperite” este publicat pe serverul de preimprimare medRxiv *.

Cum au efectuat studiul

Echipa de cercetare a comparat rata infecției cu SARS-CoV-2, severitatea bolii, spitalizarea și decesul la vârsta de peste 16 ani, care au avut fie imunitatea indusă de vaccin, fie imunitatea naturală.

Au existat trei grupuri în studiu: 673.676 de persoane care au fost complet vaccinate cu vaccinul Pfizer-BioNTech și fără expunere prealabilă la SARS-CoV-2; 62.883 de persoane nevaccinate care s-au recuperat din COVID-19; și 42.099 persoane cu infecție prealabilă SARS-CoV-2 și care au primit o singură doză de vaccin.

Echipa de cercetare a urmărit participanții la studiu în perioada 1 iunie – 14 august 2021. Perioada de urmărire a avut loc atunci când varianta Delta era obișnuită în Israel.

Israelul a avut una dintre cele mai rapide lansări de vaccinuri la nivel global. În prezent, în țară au fost administrate peste 13 milioane de doze. Ca rezultat, descoperirile alcătuiesc cel mai mare studiu observațional din lumea reală, care compară imunitatea naturală cu cea indusă de vaccin.

Creșterea infecțiilor descoperite și a spitalizărilor la persoanele vaccinate

Persoanele vaccinate fără expunere prealabilă la SARS-CoV-2 au avut un risc crescut de 13,06 ori de a se infecta cu varianta Delta. În plus, a existat un risc crescut de 27 de ori pentru COVID-19 simptomatic.

Deși rezultatele ar putea sugera scăderea imunității naturale împotriva variantei Delta, cei vaccinați prezintă încă un risc crescut de 5,96 ori de infecție descoperită și un risc crescut de 7,13 ori de boală simptomatică comparativ cu cei infectați anterior ”, au explicat cercetătorii.

În plus, persoanele vaccinate au prezentat un risc mai mare de a necesita spitalizare din cauza unei infecții descoperite decât persoanele nevaccinate cu imunitate naturală.

Persoanele cu o singură doză de vaccin și care s-au recuperat anterior de la infecție păreau să aibă mai multă protecție împotriva Delta decât persoanele nevaccinate cu imunitate naturală.

Nu au fost observate decese legate de COVID-19 la toate cele trei grupuri.

Mai sunt necesare mai multe cercetări care să investigheze protecția pe termen lung a imunității naturale. Cu toate acestea, cercetătorii teoretizează că imunitatea naturală ar putea oferi un răspuns imun mai mare față de proteinele SARS-CoV-2 decât activarea imună a proteinei anti- spike oferită de vaccinul Pfizer-BioNTech.

limitările și punctele de luat în considerare

Este posibil ca studiul să fi subestimat numărul de infecții asimptomatice, deoarece și-a colectat datele din testele PCR. Persoanele cu infecții asimptomatice sunt mai puțin susceptibile de a fi testate pentru SARS-CoV-2, sugerând că rezultatele se aplică în primul rând infecțiilor simptomatice.

Descoperirile s-au concentrat, de asemenea, asupra pacienților care au primit vaccinul Pfizer-BioNTech la începutul anului 2021. Alte cercetări din Israel au sugerat recent că nivelurile de anticorpi induse de vaccin scad după câteva luni, dar focurile de rapel pot spori răspunsul imun. Rămâne necunoscut modul în care imunitatea naturală se compară cu imunitatea indusă de vaccin cu lovituri de rapel.

În plus, rezultatele studiului nu se traduc în vaccinuri care nu sunt bazate pe mARN, cum ar fi AstraZeneca-Oxford și vaccinurile Johnson & Johnson.

Studiul s-a axat în principal pe varianta Delta, care a devenit răspândită în multe țări, inclusiv în Israel. Deoarece Delta a fost cea mai răspândită în timpul studiului, constatările nu pot evalua modul în care imunitatea naturală protejează împotriva altor variante SARS-CoV-2.

În cele din urmă, cercetătorii recunosc că diferite comportamente de sănătate, cum ar fi aderența la distanțarea socială și purtarea măștilor, nu au putut fi controlate în cadrul studiului și ar fi putut afecta riscul de infectare.

*Notă importantă

medRxiv publică rapoarte științifice preliminare care nu sunt evaluate de colegi și, prin urmare, nu ar trebui să fie considerate concludente, să ghideze practica clinică / comportamentul legat de sănătate sau tratate ca informații stabilite.Referință jurnal:

https://www.news-medical.net/news/20210830/Does-SARS-CoV-2-natural-infection-immunity-better-protect-against-the-Delta-variant-than-vaccination.aspx

Statistici alarmante din Israel: atacurile de cord și stopurile cardiace explodează în rândul tinerilor vaccinați

Profesorul Retsef Levi, de la Sloan School of Management din cadrul renumitului MIT din Massachusetts (SUA), a dezvăluit informații îngrijorătoare, rezultate în urma unui studiu israelian recent. Ca urmare a vaccinării împotriva Covid în Israel (60% din populația acestui stat este deja complet vaccinată, iar peste 80% este vaccinată cu o singură doză), există o incidență tot mai mare a sechelelor și vătămărilor grave provocate de vaccin, care prezintă relevanță clinică sau necesită chiar terapie intensivă, informează Report24.News.
Astfel, s-a înregistrat o creștere cu 25% a cazurilor de stop cardiac și de infarct în rândul tinerilor de 16-29 de ani care au fost vaccinați. În rândul femeilor vaccinate din grupa de vârstă 20-29 de ani, atacurile de cord au crescut chiar și cu 83,6%. Potrivit studiului citat de Levi, această creștere este „în mod clar legată” de campania de vaccinare. Daunele colaterale și „efectele secundare” generate de politica Corona sunt în centrul activității lui Levi, un statistician medical de la MIT, considerat o autoritate internațională în domeniu.


Daune colaterale ale politicii de vaccinare și ale politicii Covid
Printre altele, anul trecut, el a studiat creșterea numărului de boli cardiovasculare ca urmare a neacordării sau evitării tratamentului de urgență (din cauza reticenței de a se prezenta la spital a oamenilor) în timpul primului lockdown și a publicat rezultatele șocante în studiul său „Evidence of Worse Outcomes Related to Cardiac Arrest during the COVID-19 Pandemic due to Patient Reluctance to Seek Care (2020)”.
https://75a53b134cd3e68e38c68056eda40d27.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.html

Israelul, care „de la campionul mondial la vaccinare a ajuns campionul mondial la infectare”, după cum comentează chiar postul public german de televiziune ZDF, a vaccinat în principal cu serul de la Pfizer/Biontech.
Între timp, ei au început deja cu cea de-a treia doză. Se pare că presupusa soluție este, de fapt, problema aici și că, încă o dată, cauza este confundată cu efectul. Nimeni nu pare să fie îngrijorat cu adevărat – așa cum se întâmplă în cazul celorlalte guverne occidentale captive ale intereselor industriei farmaceutice.

Meta-analiza studiilor randomizate de Ivermectină pentru tratarea infecției cu SARS-CoV-2

Metaanaliza studiilor randomizate cu ivermectină pentru tratarea infecției cu SARS-CoV-2 

Andrew Hill1, Anna Garratt2, Jacob Levi3, Jonathan Falconer4, Leah Ellis5, Kaitlyn McCann5, Victoria Pilkington6, Ambar Qavi5, Junzheng Wang5, Hannah Wentzel5

  1. Departamentul de farmacologie și terapie, Universitatea din Liverpool, Liverpool, L7 3NY, Marea Britanie
  2. Departamentul de Boli Infecțioase, Spitalul Universitar din Țara Galilor, Consiliul de Sănătate al Universității Cardiff și Vale, Marea Britanie
  3. Departamentul de terapie intensivă, University College London Hospital, ULCH NHS Trust, Londra, Marea Britanie
  4. Departamentul de Boli Infecțioase, Spitalul Chelsea și Westminster, Imperial NHS Trust, Londra, Marea Britanie
  5. Facultatea de Medicină, Imperial College London, Marea Britanie 6. Oxford University Clinical Academic Graduate School, University of Oxford, UK

Open Forum Boli infecțioase , ofab358, https://doi.org/10.1093/ofid/ofab358Publicat: 06 iulie 2021 Istoricul articolelor

A fost publicată o corecție:Open Forum Infectious Diseases , volumul 8, numărul 8, august 2021, ofab394, https://doi.org/10.1093/ofid/ofab394

Abstract

Ivermectina este un medicament antiparazitar care este investigat pentru reutilizarea împotriva SARS-CoV-2. Ivermectina a prezentat activitate in vitro împotriva SARS-COV-2 la concentrații mari.

Această meta-analiză a investigat ivermectina în 24 de studii clinice randomizate (3328 de pacienți) identificate prin căutări sistematice ale registrelor PUBMED, EMBASE, MedRxiv și ale studiilor.

Ivermectina a fost asociată cu markeri inflamatori reduși (C-Reactive Protein, d-dimer și feritină) și un clearance viral mai rapid prin PCR. Clearance-ul viral a fost dependent de doză și durată de tratament. În 11 studii randomizate de infecție moderată / severă, a existat o reducere cu 56% a mortalității (Risc relativ 0,44 [IÎ 95% 0,25-0,77]; p = 0,004; 35/1064 (3%) decese pe ivermectină; 93/1063 ( 9%) decese la controale) cu recuperare clinică favorabilă și spitalizare redusă.

Multe studii incluse nu au fost evaluate de colegi și au fost evaluate o gamă largă de doze.

În prezent, OMS recomandă utilizarea ivermectinei numai în cadrul studiilor clinice. O rețea de studii clinice mari este în desfășurare pentru a valida rezultatele observate până în prezent.

Introducere
Pandemia SARS-CoV-2 continuă să crească, cu peste 350.000 de infecții noi și peste 7.000 de decese înregistrate zilnic în toată lumea în mai 2021 [1]. Vaccinurile de protecție au fost dezvoltate, dar livrările actuale sunt prea mici pentru a acoperi cererea mondială în următoarele luni [2]. Cercetătorii din întreaga lume caută de urgență intervenții pentru a preveni noi infecții sau pentru a preveni progresia bolii și pentru a reduce severitatea bolii pentru cei deja infectați.
În timp ce cercetarea asupra noilor agenți terapeutici pentru COVID-19 este esențială, există, de asemenea, un mare interes în evaluarea potențialului medicamentelor deja existente împotriva COVID-19, iar multe studii clinice sunt în curs de realizare a unor medicamente „cu scopuri speciale”, indicate în mod normal pentru alte boli. . Profilurile de siguranță cunoscute, termenele de dezvoltare scurtate și piețele bine stabilite (cu prețuri scăzute și capacitate mai mare de livrare la scară) pentru majoritatea compușilor deja existenți propuși pentru COVID-19 sunt deosebit de avantajoși în comparație cu descoperirea de noi medicamente într-o pandemie situatie. Trei medicamente antiinflamatorii re-propuse au arătat beneficii semnificative de supraviețuire până în prezent: corticosteroidul dexametazonă în studiul UK RECOVERY [3] și medicamentele antagoniste ale receptorului Interleukin-6 (IL-6), tocilizumab și sarilumab, în ​​REMAP- Procesul CAP și procesul RECUPERARE [4,5].Alți antimicrobieni reutilizați, cum ar fi, hidroxiclorochina, lopinavir / ritonavir, remdesivir și interferon-beta, nu au arătat niciun beneficiu semnificativ de supraviețuire în două studii mari, randomizate [3, 6], în ciuda rapoartelor inițiale de eficacitate, subliniind nevoia de precauție la interpretarea date precoce ale studiilor clinice.
Dexametazona este recomandată pentru utilizare de către OMS și are beneficii dovedite de supraviețuire pentru pacienții dependenți de oxigen cu COVID-19, în timp ce tocilizumab și sarilumab îmbunătățesc supraviețuirea pentru pacienții aflați în terapie intensivă [3, 4]. Datele preliminare sugerează că nitazoxanida și budesonida pot avea un rol în infecția ușoară [7,8]. Cu toate acestea, nu există tratamente aprobate pentru pacienții cu infecție ușoară cu SARS-CoV-2, fie pentru a preveni progresia bolii, fie pentru a reduce transmiterea virală. Tratamentele care cresc rata de eliminare virală pot reduce riscul transmiterii ulterioare, dar acest lucru necesită o demonstrație empirică.


Ivermectina este un medicament antiparazitar bine stabilit, utilizat la nivel mondial pentru un număr mare de paraziți și, de asemenea, pentru utilizarea topică împotriva rozaceei. Activitatea antivirală a ivermectinei a fost demonstrată recent pentru SARS-CoV-2 în celulele Vero / hSLAM [9]. Cu toate acestea, concentrațiile necesare pentru a inhiba replicarea virală in-vitro (EC50 = 2,2 – 2,8 μM; EC90 = 4,4 μM) nu sunt atinse sistemic după administrarea orală a medicamentului la oameni [9, 10].
Medicamentul se estimează că se acumulează în țesuturile pulmonare (de 2,67 ori cel al plasmei) [11], dar este, de asemenea, puțin probabil să fie suficient pentru a menține concentrațiile țintă pentru activitatea antivirală pulmonară [10, 12]. Cu toate acestea, ivermectina este de obicei prezentă ca un amestec de doi agenți și, deși este excretată în principal neschimbată la om, are doi metaboliți principali [13]. Datele actuale sunt insuficiente pentru a determina dacă forma minoră sau un metabolit circulant are o potență directă mai mare împotriva SARS-CoV-2, dar se pare că ar trebui să fie mult mai puternic decât valorile raportate.
Ivermectina a demonstrat, de asemenea, mecanisme de acțiune imunomodulatoare și antiinflamatoare în modele preclinice ale altor câteva indicații. Studiile in vitro au demonstrat că ivermectina suprimă producția mediatorilor inflamatori de oxid nitric și prostaglandină E2 [14]. Mai mult, avermectina (din care derivă ivermectina) afectează semnificativ secreția pro-inflamatorie de citokine (IL-1β și TNF-α) și crește secreția citokinei imunoregulatoare IL-10 [15]. Ivermectina a redus, de asemenea, TNF-α, IL-1 și IL-6 și a îmbunătățit supraviețuirea la șoareci cărora li s-a administrat o doză letală de lipopolizaharidă [16]. Dovezi preclinice care susțin aceste mecanisme de acțiune imunomodulatoare și antiinflamatoare au fost generate și în modelele murine [17, 18]. În cele din urmă, la hamsterii sirieni de aur infectați cu SARS-CoV-2,ivermectina subcutanată a demonstrat o reducere a raportului IL-6 / IL-10 în țesuturile pulmonare. În acest studiu, ivermectina a prevenit și deteriorarea patologică [19]. În cele din urmă, există diferite mecanisme potențiale de acțiune pentru ivermectină împotriva COVID19 și sunt în curs de investigare ulterioară, așa cum este rezumat recent într-un articol de revizuire [20].
La doze standard, de 0,2-0,4 mg / kg timp de 1-2 zile, ivermectina are un profil de siguranță bun și a fost distribuită miliardelor de pacienți din întreaga lume în cadrul programelor de administrare în masă a medicamentelor. O meta-analiză recentă nu a constatat nicio diferență semnificativă în evenimentele adverse la cei cărora li s-au administrat doze mai mari de ivermectină, de până la 2 mg / kg, și la cei care au primit cure mai lungi, de până la 4 zile, comparativ cu cei care au primit doze standard [21]. Ivermectina nu este autorizată pentru femeile însărcinate sau care alăptează sau pentru copii <15 kg.

Grupul de orientări al OMS a constatat că în 16 RCT cu 2407 de participanți ivermectina a îmbunătățit rezultatele mortalității în comparație cu controlul, dar a evaluat calitatea dovezilor disponibile ca fiind scăzută sau foarte scăzută [22]. În prezent, OMS nu recomandă utilizarea ivermectinei în afara studiilor clinice.Obiectivul acestei revizuiri sistematice și meta-analize a fost de a combina rezultatele disponibile din studiile randomizate noi publicate sau nepublicate de ivermectină în infecția cu SARS-CoV-2 pentru a informa ghidurile actuale. Metode Revizuirea sistematică și meta-analiza au fost efectuate în conformitate cu orientările PRISMA. O căutare sistematică a PUBMED și EMBASE a fost efectuată pentru a identifica studii randomizate controlate (RCT/ECA) care evaluează tratamentul cu ivermectină pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2. Studiile clinice fără braț de control sau cele care evaluează prevenirea infecției au fost excluse alături de studii non-randomizate și studii de caz-control. Datele cheie extrase au inclus caracteristici de bază (vârstă, sex, greutate, saturație de oxigen, stadiul infecției), modificări ale markerilor inflamatori, supresie virală după tratament, recuperare clinică, spitalizare și supraviețuire.Datele au fost extrase și verificate încrucișat de către doi recenzori independenți (HW și LE). Strategia de căutare și criteriile de selecție RCT au fost eligibile pentru includere dacă au comparat un regim pe bază de ivermectină cu un comparator sau standard de îngrijire (SOC) pentru tratamentul infecției cu SARS-CoV-2. Lista de verificare PRISMA, diagrama de flux PRISMA, termenii de căutare și criteriile de includere / excludere utilizate sunt detaliate în figura suplimentară 1, tabelele suplimentare 1, 2 și 3. Bazele de date ale registrului au fost căutate până la 12 mai 2021. Clinicaltrials.gov [23] a fost căutat folosind cuvintele cheie COVID, SARS-CoV-2 și ivermectină pentru identificarea studiilor. Platforma OMS International Clinical Trials Registry Platform (ICTRP) a fost accesată prin instrumentul de cartografiere al Inițiativei COVID-NMA [24] și cercetarea antivirală asupra Coronavirus a Universității Stanford.Platforma OMS International Clinical Trials Registry Platform (ICTRP) a fost accesată prin instrumentul de cartografiere al Inițiativei COVID-NMA [24] și cercetarea antivirală asupra Coronavirus a Universității Stanford.

Baza de date (CoV-RDB) [25] pentru identificarea studiilor suplimentare listate pe alte registre naționale și internaționale. Căutările de literatură prin PubMed, Embase și serverele de preimprimare MedRxiv și Researchsquare au fost efectuate pentru a identifica studiile publicate. Înregistrările duplicate, studiile non-randomizate și studiile de prevenire au fost excluse în urma discuției dintre autori. În plus, echipele de cercetare care desfășoară studii clinice nepublicate au fost contactate și li s-a solicitat să se alăture întâlnirilor periodice ale echipei internaționale din decembrie 2020 până în mai 2021. Toate rezultatele disponibile din studiile nepublicate eligibile au fost, de asemenea, incluse în această revizuire sistematică. Toate studiile clinice incluse în această meta-analiză au fost aprobate de comitetele etice locale și toți pacienții au dat consimțământul informat.Rezultatul principal a fost mortalitatea cauzată de toate cauzele, de la randomizare până la sfârșitul urmăririi. Rezultatele secundare au inclus timpul până la eliminarea virală, negativitatea PCR în ziua 7, recuperarea clinică, timpul până la recuperarea clinică, ventilația mecanică, durata spitalizării și numărul de spitalizări. Modificările markerilor inflamatori, supresia virală, recuperarea clinică și spitalizarea au fost, de asemenea, rezumate pentru studii individuale în care criteriile finale nu au putut fi combinate.

Analiza datelor

Analizele statistice pentru mortalitatea din toate cauzele, timpul până la eliminarea virală și recuperarea clinică au fost efectuate folosind rezumate de date publicate. Pentru rezultatul mortalității, studiile clinice cu cel puțin un deces raportat au fost incluse în această analiză. Mai mult, orice spitalizare în decurs de 12 ore de la randomizare a fost exclusă.Efectele tratamentului au fost exprimate ca raporturi de risc (RR) pentru rezultatele binare și diferența medie (MD) pentru rezultatele continue. Pentru fiecare rezultat, am reunit statisticile individuale ale studiului utilizând modelul de varianță inversă cu efecte aleatorii; o corecție de continuitate de 0,5 a fost aplicată brațelor de tratament fără decese. Eterogenitatea a fost evaluată de I2. Pragul de semnificație a fost stabilit la 5% (față-verso) și toate analizele au fost efectuate folosind Revman 5.3. Un grafic de pâlnie pentru rezultatul mortalității a fost creat pentru a evalua prejudecățile publicării și efectele mici ale studiului; valoarea p a fost estimată din testul Harbord bazat pe regresie pentru efecte de studiu mici. Toate studiile incluse în această analiză au fost evaluate în ceea ce privește riscul de prejudecată utilizând instrumentul de evaluare standardizat Cochrane Collaboration pentru riscul de prejudecată [26]. Rezultatul acestei evaluări este dat în tabelul suplimentar 3.Fiecare studiu a fost evaluat pentru riscul de prejudecată pentru obiectivul primar, sarcina virală și rezultatele supraviețuirii. Obiectivul principal în cadrul studiilor a avut tendința de a fi recuperarea clinică, care este mai subiectivă și probabil că va fi influențată de cunoașterea brațelor de tratament. De asemenea, a fost efectuată o evaluare a obiectivelor mai obiective, inclusiv supraviețuirea și încărcătura virală, care sunt mai puțin susceptibile de a fi influențate de această prejudecată. În cazul în care informațiile nu erau disponibile în lucrările publicate, investigatorii studiilor clinice au fost contactați proactiv pentru a informa analiza prejudecății riscului.

Rezultate

În această meta-analiză au fost incluse 24 stucii clinice controlate randomizate(aleatorii) RCT implicând un total de 3328 de participanți. Mărimea eșantionului pentru fiecare studiu a variat între 24 și 400 de participanți. Dintre cele 24 de studii incluse, opt au fost lucrări publicate, nouă au fost disponibile ca pre-tipărituri, șase au fost rezultate nepublicate împărtășite pentru această analiză,și unul a raportat rezultatele printr-un site de registru de probă. În general, nouă studii au investigat ivermectina ca doză unică (Tabelul 1A) [27-35], 15 studii au investigat dozarea pe mai multe zile până la șapte zile (Tabelul 1B) [36-50], dintre care patru studii au fost cuprinse între doze [ 28,39, 46, 48]. În studiile incluse, ivermectina a fost investigată în mare parte la participanții ușori / moderate (15 studii). În general, 18 studii au fost simple sau dublu-orb și șase au fost deschise.

Evaluarea studiilor.

O evaluare a calității studiilor incluse în această meta-analiză a fost realizată în conformitate cu instrumentul Cochrane Collaboration pentru a evalua riscul de prejudecată în următoarele rezultate: obiective primare, sarcină virală și supraviețuire. Pentru evaluarea rezultatului primar, studiile 6/24 (25%) au fost evaluate ca fiind un risc ridicat de prejudecată [Tabelul suplimentar 3A]. In orice caz,în evaluările rezultatelor mai obiective, inclusiv sarcina virală și mortalitatea, numărul studiilor cu risc ridicat a fost mai mic. În evaluarea PCR, 3/15 (20%) din studii au fost evaluate cu risc ridicat [Tabelul suplimentar 3B]. În evaluarea supraviețuirii, 1/11 (9%) din studii au fost evaluate cu risc ridicat de. [Tabelul suplimentar 3C].

Efecte asupra markerilor inflamatori

Cinci studii au furnizat rezultate ale efectului ivermectinei asupra markerilor inflamatori, inclusiv proteina C reactivă (CRP), feritina și dimerul (Tabelul 2).

Patru dintre aceste studii au demonstrat reduceri semnificative ale CRP comparativ cu controlul. Mai mult, în studiul Elgazzar [36], ivermectina a redus semnificativ nivelurile de feritină în comparație cu controlul în populația severă de pacienți, în timp ce nu s-a demonstrat nicio diferență semnificativă în populația ușoară / moderată.Studiul Okumus [47] a arătat reduceri semnificativ mai mari ale feritinei în ziua 10 de urmărire pentru ivermectină versus control. Studiile Chaccour [35] și Ahmed [46] nu au arătat nicio diferență semnificativă în numărul de feritină între ivermectină și martor. Elgazzar [36] a arătat diferențe semnificative în dimerul d între ivermectină și martor atât la populațiile ușoare / moderate, cât și la cele severe. Okumus [47] a prezentat diferențe semnificative în dimerul d în ziua 5, în timp ce Chaccour [35] nu a găsit diferențe semnificative în dimerul d între ivermectină și martor, dar cu o dimensiune mai mică a eșantionului.

Efecte asupra eliminării virale

Au fost utilizate trei obiective diferite pentru a analiza clearance-ul viral: procentul de pacienți nedetectabili într-o zi stabilită (Tabelul 3A), numărul de zile de la randomizare la negativitate (Tabelul 3B),și alte măsuri, cum ar fi valorile ciclului de timp (Ct) și corelațiile doză-răspuns (Tabelul 3C). Studiile Kirti [43] și Okumus [47] au inclus analiza încărcăturii virale numai la un subgrup de pacienți. Efectele ivermectinei asupra clearance-ului viral au fost, în general, mai mici atunci când s-a administrat o singură zi. Mai multe studii nu au arătat niciun efect semnificativ statistic al ivermectinei asupra clearance-ului viral [28, 29, 34]. Cele trei studii randomizând pacienții la doze sau durate diferite de ivermectină au arătat efecte aparente dependente de doză asupra clearance-ului viral. În primul rând, în studiul Babalola (n = 60) [48], doza de 0,4 mg / kg a arătat tendințe de eliminare virală mai rapidă decât doza de 0,2 mg / kg. În al doilea rând, în studiul Mohan (n = 125) [28], doza de 0,4 mg / kg de ivermectină a condus la un procent numeric mai mare de pacienți cu clearance viral în ziua a cincea decât doza de 0,2 mg / kg. Al treilea,în studiul Ahmed (n = 72) [46], tratamentul cu ivermectină timp de cinci zile a condus la un procent mai mare de pacienți cu clearance viral în ziua 13 comparativ cu o zi de tratament. În cele din urmă, în Krolewiecki (n = 45) [50], corelațiile PK / PD au arătat un clearance viral semnificativ mai rapid pentru pacienții cu expuneri la PK peste 160ng / mL.

Efectul ivermectinei asupra clearance-ului viral a fost cel mai pronunțat în studiile randomizate care au evaluat doze de până la cinci zile de ivermectină folosind doze de 0,4 mg / kg. La aceste doze, au existat efecte semnificative statistic asupra clearance-ului viral în toate cele patru studii randomizate. Într-o meta-analiză a clearance-ului viral cu subgrupuri de durată a dozei, au existat diferențe semnificative în timp până la clearance-ul viral în favoarea ivermectinei (Diferența medie -3,00 zile [IÎ 95% -4,96, -1,03]; p = 0,003, Figura 1A ].Într-o analiză de sensibilitate, excluzând studiile cu risc ridicat de prejudecată, s-au observat efecte similare ale ivermectinei la timp cu clearance-ul viral [Figura suplimentară 2]. Mai mult, într-o altă analiză, ivermectina a prezentat un clearance viral îmbunătățit în ziua 7 (Risc relativ 1,35 [95% CI 1,05-1,75]; p = 0,02, Figura 1B].

Efecte asupra recuperării clinice și duratei spitalizării

Definițiile recuperării clinice au variat între studii , așa cum se arată în Tabelul 4. În Tabelul 4A, trei dintre cele șase studii au arătat un timp semnificativ mai rapid până la recuperarea clinică a ivermectinei comparativ cu martorul. metaanaliza recuperării clinice cu subgrupuri de durată a dozei,au existat diferențe semnificative în timp până la recuperarea clinică în favoarea ivermectinei (Diferența medie -1,58 zile [95% CI -2,80, -0,35]; p = 0,01, Figura 1C]. În plus, ivermectina a arătat o îmbunătățire cu 29% a recuperării clinice în o analiză cu subgrupuri de durată a dozei (RR 1,29 [IÎ 95% 1,12-1,47]; p = 0,0003, Figura 1D]. Ivermectina a demonstrat o durată mai mică de spitalizare comparativ cu martorul (Diferența medie -4,27 zile [IÎ 95% -8,60- 0,06]; p = 0,05, Figura 1E). Ivermectina nu a fost asociată cu un risc mai mic de spitalizare comparativ cu martorul (RR 0,40 [IC 95% 0,14-1,08]; p = 0,07, Figura 1F). Cu toate acestea, această analiză a implicat doar patru studii la 704 de participanți. Într-o analiză de sensibilitate, incluzând orice spitalizare în decurs de 12 ore de la randomizare, au existat semnificativ mai puține spitalizări comparativ cu controlul (RR 0,32 [95% CI 0.13-0.80]; p = 0,01, Figura suplimentară 3).

Efectele asupra supraviețuirii

11 studii randomizate au raportat că cel puțin o persoană a murit după randomizare și a fost inclusă în analiză (Tabelul 5). Pe parcursul acestor 11 studii la 2127 de pacienți, au existat 35/1064 (3%) decese în brațele cu ivermectină, comparativ cu 93/1063 (9%) decese în brațele de control. Într-o analiză combinată utilizând ponderarea inversă a varianței, ivermectina a arătat o reducere cu 56% a mortalității (RR 0,44 [95% CI 0,25-0,77]; p = 0,004, Figura 1G). Heterogenitatea a fost moderată, I2 = 43%. A existat o îmbunătățire cu 70% a supraviețuirii în subgrupul de participanți ușori / moderate (RR 0,30 [IC 95% 0,15-0,58]; p = 0,0004). Numărul total de decese a fost mic, analiza sa bazat pe 128 de decese și nu a existat nicio diferență semnificativă între ivermectină și martor în subgrupul sever (0,58 [IÎ 95% 0,25-1,32]; p = 0,19).Rezultate consistente au fost observate într-o analiză, excluzând studiile cu risc ridicat de prejudecată (RR 0,45 (IÎ 95% 0,24-0,82); p = 0,01, Figura suplimentară 4). Când au fost incluse doar studii cu risc scăzut de prejudecată, acest rezultat a fost, de asemenea, menținut (RR 0,31 [IÎ 95% 0,10-0,90]; p = 0,03, Figura suplimentară 5). O analiză suplimentară a subgrupului a rezultatului mortalității cu studii separate prin doză-durată, orbire și grup de control a arătat un beneficiu de supraviețuire consistent și nu s-au găsit diferențe semnificative de subgrup (Figurile Suplimentare 6, 7 și 8). A fost efectuată o analiză a sensibilității la o singură ieșire și niciun studiu unic nu a avut un efect substanțial asupra dimensiunii globale a efectului (Tabelul suplimentar 4). Un grafic de pâlnie pentru rezultatul mortalității nu a arătat efecte semnificative ale prejudecății publicării: efectele tratamentului au fost similare în studii de dimensiuni diferite, p = 0.618 (Figura suplimentară 9).

Ivermectina nu a fost asociată cu un risc mai mic de ventilație mecanică (RR 0,97 [IC 95% 0,57-1,67]; p = 0,92, Figura 1H]. Cu toate acestea, această estimare s-a bazat pe cinci studii efectuate pe 641 de participanți, incluzând doar 49 de evenimente. revizuirea și meta-analiza a 24 RCT/ ECA (n = 3328) au arătat că tratamentul cu ivermectină reduce markerii inflamatori, realizează clearance-ul viral mai rapid și îmbunătățește supraviețuirea în comparație cu SOC. Efectele ivermectinei asupra clearance-ului viral au fost mai puternice pentru doze mai mari și durate mai mari de tratament. Aceste efecte au fost observate într-o gamă largă de RCT/ECA efectuate în mai multe țări diferite. Rezultatele acestei analize au apărut în cadrul reuniunilor echipei internaționale a proiectului Ivermectin în perioada decembrie 2020 – mai 2021.Echipe independente de cercetare desfășurau testele în 16 țări și au convenit să împărtășească datele lor, care erau adesea nepublicate, pentru a accelera viteza de raportare și pentru a asigura că cercetarea fragmentată, răspândită în întreaga lume, ar putea contribui la învățarea globală. Clearance-ul viral a fost evaluat prin teste de reacție în lanț polimerazică (PCR) în toate studiile. Am inclus doar studii clinice randomizate în această meta-analiză. Cele 24 RCT/ECA incluse au fost concepute și realizate independent, cu rezultate combinate în mai 2021. Cu toate acestea, fiecare studiu individual a fost mic și a inclus o gamă largă de tipuri de populație. Definițiile de recuperare clinică au diferit între studii și nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește supraviețuirea la participanții severi.

Obiective secundare

Obiective secundare pentru unele RCT/ECR au inclus biomarkeri de severitate a bolii.Unele dintre acestea oferă dovezi pentru un mecanism antiinflamator de acțiune al ivermectinei la pacienții infectați cu SARS-CoV-2. Metaanalizele anterioare au demonstrat că nivelurile ridicate de CRP, feritină, dimer d și limfocitopenie sunt legate de severitatea COVID-19 și de hiperinflamarea [51, 52]. Studiile asupra antagoniștilor receptorilor IL-6 s-au dovedit a reduce nivelul CRP și dimerul d la pacienții cu COVID-19 [5].

Ivermectina poate avea, de asemenea, un rol în prevenirea pe termen scurt a infecției cu SARS-CoV-2, sugerată de studii pilot [53, 54]. Acest beneficiu potențial trebuie validat și în studii randomizate mai mari.

Mecanismul de acțiune

În momentul scrierii, lipsurile de cunoștințe împiedică o concluzie solidă cu privire la mecanismul de acțiune al ivermectinei. S-a propus că efectele antivirale cu spectru larg ale Ivermectinei sunt legate de impactul său asupra căii NF-κB și prin legarea la celula gazdă importin α / β1 heterodimer, proteine ​​de transport nuclear responsabile de intrarea nucleară a încărcăturilor și aceste efecte în rândul său, de asemenea, preveni replicarea virală. După cum sa discutat în introducere, estimările actuale in vitro EC50 (2,2 μ, 2,4 μM și 2,8 μM în funcție de testul genetic analizat prin RT-qPCR) sunt încă de 35 de ori mai mari decât concentrațiile plasmatice după dozarea orală normală.Chiar și dozele de 8,5 ori mai mari decât cele recomandate de FDA 200 μg / kg de 1,7 mg / kg ating doar concentrații plasmatice de 0,28 μM [55]. Biodisponibilitatea crescută în starea de hrănire și concentrațiile mai mari observate în țesutul pulmonar comparativ cu plasma este încă sub rezultatele EC50 publicate curent. Cu toate acestea, rezultatele EC50 pot varia foarte mult în funcție de metodologia de laborator; linia celulară, metodele de cuantificare virală, tulpina virusului cultivat și Multiplicitatea infecției utilizate. Acesta este un fenomen stabilit: polimorfismele virale ale gripei au demonstrat o variație de 5 ori în EC50 a diferitelor teste de neuraminidază care au analizat susceptibilitatea izolatelor de câmp ale virusului gripal împotriva oseltamivirului [56]. În mod specific în SARS-CoV-2, EC50 pentru medicamentele reutilizate anterior au variat semnificativ. Remdesivir, acum licențiat pentru SARS-CoV-2, a efectuat>De 10 ori mai bine în celulele A549 augmentate hACE2 (0.115 μM) decât Vero E6 (1.28μM) [57]. întrucât alte exemple de medicamente reutilizate, cum ar fi sofosbuvirul, au demonstrat o variație de peste 10 ori a EC50 atunci când sunt utilizate în celulele Vero E6 față de HUH7 [58]. În consecință, EC50 demonstrat până acum pentru ivermectină împotriva SARS-CoV-2 ar trebui interpretat cu prudență, deoarece este puțin probabil să fie o valoare stabilită și susceptibil de a se modifica în funcție de metodologia de laborator utilizată. Testele in vitro pentru ivermectină trebuie repetate pentru diferite tipuri de celule utilizând diferite măsuri de activitate.EC50 demonstrat până acum pentru ivermectină împotriva SARS-CoV-2 ar trebui interpretat cu prudență, deoarece este puțin probabil să fie o valoare stabilită și să poată fi modificată în funcție de metodologia de laborator utilizată. Testele in vitro pentru ivermectină trebuie repetate pentru diferite tipuri de celule utilizând diferite măsuri de activitate.EC50 demonstrat până acum pentru ivermectină împotriva SARS-CoV-2 ar trebui interpretat cu prudență, deoarece este puțin probabil să fie o valoare stabilită și susceptibil de a se modifica în funcție de metodologia de laborator utilizată. Testele in vitro pentru ivermectină trebuie repetate pentru diferite tipuri de celule utilizând diferite măsuri de activitate.
Limitări

O limitare cheie a acestei meta-analize este comparabilitatea datelor, cu studii diferite în ceea ce privește dozarea, durata tratamentului și criteriile de includere. Mai mult, standardul de îngrijire utilizat în brațul de control a diferit între studii. În această meta-analiză, studiile care au utilizat controale active precum hidroxiclorochina sau lopinavir / ritonavir au fost combinate împreună cu cele care au utilizat placebo sau îngrijire standard. Cu toate acestea, lopinavir / ritonavir și hidroxiclorochina nu au arătat niciun beneficiu general sau vătămare în studiile randomizate și meta-analize mari. [7, 59-61] Mai mult, analize suplimentare în această lucrare care separă studiile pe subgrupuri de îngrijire standard / placebo și control activ nu au arătat nicio diferență semnificativă între grupuri. O altă limitare este că ivermectina a fost administrată în asociere cu doxiciclina în trei studii.Este posibil ca studiile individuale să nu aibă puterea de a detecta efectele tratamentului asupra unor obiective rare, cum ar fi supraviețuirea. Măsurile de rezultat nu au fost standardizate; clearance-ul viral a fost măsurat în majoritatea studiilor, dar în momente de timp diferite și cu praguri diferite ale ciclului PCR. Fiabilitatea testelor PCR în scopuri de cuantificare a făcut obiectul unei dezbateri de fond. Majoritatea studiilor au fost efectuate la populații cu infecție ușoară / moderată, iar unele studii au exclus pacienții cu comorbidități multiple. Pentru studiile deschise, există un risc de părtinire în evaluarea obiectivelor subiective, cum ar fi recuperarea clinică și externarea la spital. Cu toate acestea, riscul este mai mic pentru obiectivele finale obiective, cum ar fi clearance-ul viral și supraviețuirea. Am încercat să controlăm prejudecățile de publicare contactând fiecare echipă de cercetare care efectuează testele direct.Acest lucru a generat mai multe rezultate decât ar fi evident dintr-un sondaj de studii clinice publicate numai, dar înseamnă că multe dintre studiile incluse nu au fost evaluate de colegi. Revizuirea și publicarea ECR durează în general trei până la șase luni. A devenit o practică obișnuită pentru studiile clinice ale tratamentelor cheie COVID-19 care trebuie evaluate din pre-tipăriri, cum ar fi studiile OMS SOLIDARITATE, RECUPERARE și REMAP-CAP [4,5,7].


Aceste RCT au fost efectuate într-o gamă largă de țări, adesea în condiții de resurse reduse și sisteme de sănătate supraîncărcate. În prezent sunt în curs de desfășurare ECA mai mari în Spania, America de Sud, Africa și America de Nord, cu rezultate de la alți 5000 de participanți așteptați în vara anului 2021 (Tabelul suplimentar 5). În ciuda limitărilor, această analiză sugerează o doză și un impact dependent de durată de ivermectină asupra ratei clearance-ului viral. Aceste studii au evaluat o gamă largă de dozare a ivermectinei, de la 0,2 mg / kg timp de 1 zi la 0,6 mg / kg timp de 5 zile. Această gamă largă de doze a permis o estimare a dependenței de doză de clearance-ul viral, dar reduce numărul pacienților incluși cărora li s-a administrat în mod constant aceeași doză pentru aceeași durată. Doza maximă eficientă de ivermectină nu este încă clară, iar noile studii clinice evaluează doze mai mari,până la 1,2 mg / kg timp de 5 zile. Beneficiul de supraviețuire de 56% observat în această meta-analiză se bazează pe 128 de decese, în 11 studii clinice diferite. Acesta este un număr total mai mic de decese decât procesul RECUPERARE, care a condus la aprobarea dexametazonei și se bazează pe 1592 de decese. Cu toate acestea, beneficiul de supraviețuire observat de 56% în ivermectină este mai puternic decât pentru alte medicamente reutilizate, necesitând să se demonstreze o dimensiune mai mică a eșantionului. Rezultatele emergente ale mortalității din studii mai ample de ivermectină vor necesita o evaluare atentă și pot schimba concluziile din analiza actuală. Mai multe alte medicamente reutilizate s-au dovedit promițătoare în studiile timpurii mai mici, de exemplu sofosbuvir / daclatasvir, colchicină și remdesivir, dar beneficiul nu a fost văzut mai târziu în studiile mai mari

.Această meta-analiză a 24 studii clinice randomizate cu brate control RCT / ECA la 3328 de pacienți a arătat o îmbunătățire a supraviețuirii cu 56%, un timp mai rapid până la recuperarea clinică și semne ale unui efect dependent de doză al clearance-ului viral la pacienții cărora li s-a administrat ivermectină versus tratament de control. Acest beneficiu trebuie validat în studii de confirmare mai mari.


Mulțumiri
Dorim să mulțumim întregului personal clinic, echipelor de cercetare și pacienților care au participat la aceste studii.
Finanțare: Fundația apei de ploaie
Conflicte de interese potențiale: Niciunul dintre autori nu a declarat un conflict de interese
Declarație de consimțământ al pacientului: Toate studiile clinice incluse în această meta-analiză au fost aprobate de comitetele etice locale și toți pacienții au semnat consimțământul informat

referinte si tabele si figuri in pdf

150 de STUDII și articole despre efectele adverse ale vaccinurilor Covid și afecțiunile cauzate, de la copii și adolescenți la adulți și bătrâni.

Iata o lista cu cazuri reale de efecte adverse si reactii secundare, dupa administrarea vaccinurilor anti-COVID-19. Am ordonat lista astfel incat sa incep cu studii clare despre efectele secundare de la nivelul inimii si am inceput lista cu cazurile de adolescenti, tocmai pentru ca cei care sunt interesati sa isi protejeze copiii, sa poata lua aceste studii de caz si sa le prezinte medicilor de familie, astfel incat sa demonstreze ca sunt informati si ca nu mai suporta dezinformarea masiva a majoritatii mass-mediei care ascunde aceste adevaruri stiintifice, in loc sa informeze corect si complet.

I. AFECTARE CARDIACA:

A. ADOLESCENTI (PANA IN 18 ANI):

1. Association of Myocarditis With BNT162b2 Messenger RNA COVID-19 Vaccine in a Case Series of Children:

https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/fullarticle/2783052

2. Recurrence of Acute Myocarditis Temporally Associated with Receipt of the mRNA Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Vaccine in a Male Adolescent:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8216855/

3. Myopericarditis in a previously healthy adolescent male following COVID-19 vaccination: A case report:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/acem.14322

4. COVID-19 Vaccination-Associated Myocarditis in Adolescents:

https://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/early/2021/08/12/peds.2021-053427.full.pdf

5. Symptomatic Acute Myocarditis in 7 Adolescents After Pfizer-BioNTech COVID-19 Vaccination:

https://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/early/2021/08/12/peds.2021-052478.full.pdf

6. Myopericarditis after the Pfizer mRNA COVID-19 Vaccine in Adolescents:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S002234762100665X

B. TINERI ADULTI (INTRE 19 SI 23 DE ANI):

1. Perimyocarditis following first dose of the mRNA-1273 SARS-CoV-2 (Moderna) vaccine in a healthy young male: a case report:

https://link.springer.com/article/10.1186/s12872-021-02183-3

2. Cardiac Imaging of Acute Myocarditis Following COVID-19 mRNA Vaccination:

https://jkms.org/DOIx.php?id=10.3346/jkms.2021.36.e229

3. COVID-19 mRNA Vaccine and Myocarditis:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8276934/

4. Myocarditis after BNT162b2 vaccination in a healthy male:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8238643/

5. Myopericarditis in young adults presenting to the emergency department after receiving a second COVID-19 mRNA vaccine:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/acem.14307

C. ADULTI (PESTE 24 DE ANI):

1. Unusual Presentation of Acute Perimyocarditis Following SARS-COV-2 mRNA-1237 Moderna Vaccination:

https://www.cureus.com/articles/64219-unusual-presentation-of-acute-perimyocarditis-following-sars-cov-2-mrna-1237-moderna-vaccination

2. Myocarditis and Pericarditis After Vaccination for COVID-19:

https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2782900?resultClick=1

3. Myocarditis Following Immunization With mRNA COVID-19 Vaccines in Members of the US Military:

https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/fullarticle/2781601?resultClick=1

4. Myocarditis Occurring After Immunization With mRNA-Based COVID-19 Vaccines:

https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/fullarticle/2781600?resultClick=1

5. Acute myocarditis after a second dose of the mRNA COVID-19 vaccine: a report of two cases:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8216670/

6. Myocarditis and Other Cardiovascular Complications of the mRNA-Based COVID-19 Vaccines:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8270057/

7. A Series of Patients With Myocarditis Following SARS-CoV-2 Vaccination With mRNA-1279 and BNT162b2:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8219373/

8. COVID-19 vaccine-induced myocarditis: Case report with literature review:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8270733/

9. Hyper-eosinophilic syndrome with myocarditis after inactivated SARS-CoV-2 vaccination: A case study:

https://www.researchsquare.com/article/rs-806335/v1

10. Acute myocarditis following Comirnaty vaccination in a healthy man with previous SARS-CoV-2 infection:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1930043321005549

11. Myocarditis, Pericarditis and Cardiomyopathy After COVID-19 Vaccination:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1443950621011562

12. Takotsubo Cardiomyopathy After mRNA COVID-19 Vaccination:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1443950621011331

13. Acute Myocarditis Following mRNA-1273 SARS-CoV-2 Vaccination:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2589790X21001931

14. Myocarditis following mRNA vaccination against SARS-CoV-2, a case series:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666602221000409?via%3Dihub

15. Acute myocarditis after SARS-CoV-2 vaccination in a 24-year-old man:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0870255121003243?via%3Dihub#fig0005

16. Myocarditis after Covid-19 mRNA Vaccination:

https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMc2109975?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%20%200pubmed

II. AFECTARE PIELE SI MUCOASE:

1. BCG Scar Local Skin Inflammation as a Novel Reaction Following mRNA COVID-19 Vaccines in Two International Healthcare Workers:

https://www.cureus.com/articles/55547-bcg-scar-local-skin-inflammation-as-a-novel-reaction-following-mrna-covid-19-vaccines-in-two-international-healthcare-workers

2. Toxic Epidermal Necrolysis Post COVID-19 Vaccination – First Reported Case:

https://www.cureus.com/articles/68051-toxic-epidermal-necrolysis-post-covid-19-vaccination–first-reported-case

3. Varicella-zoster virus reactivation after SARS-CoV-2 BNT162b2 mRNA vaccination: Report of 5 cases:

https://www.jaadcasereports.org/article/S2352-5126(21)00281-2/fulltext#relatedArticles

4. Cutaneous small vessel vasculitis following single-dose Janssen Ad26.COV2.S vaccination:

https://www.jaadcasereports.org/article/S2352-5126(21)00474-4/fulltext

5. Skin necrosis at both COVID-19 vaccine injection sites:

https://www.jaadcasereports.org/article/S2352-5126(21)00510-5/fulltext

6. Association of Facial Pustular Neutrophilic Eruption With Messenger RNA–1273 SARS-CoV-2 Vaccine:

https://jamanetwork.com/journals/jamadermatology/fullarticle/2782441?resultClick=1

7. Incidence of Cutaneous Reactions After Messenger RNA COVID-19:

https://jamanetwork.com/journals/jamadermatology/fullarticle/2781364?resultClick=1

8. Herpes zoster and the risk of ischemic and hemorrhagic stroke: A systematic review and meta-analysis:

https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0171182

9. A case of reactivation of varicella–zoster virus after BNT162b2 vaccine second dose?:

https://link.springer.com/article/10.1007/s00011-021-01491-w

10. Reactivation of Varicella Zoster Virus after Vaccination for SARS-CoV-2:

https://www.mdpi.com/2076-393X/9/6/572/htm

11. „COVID Toes” After mRNA COVID-19 Vaccines:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8214806/

12. Cutaneous lymphocytic vasculitis after administration of COVID-19 mRNA vaccine:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/dth.15076

13. Exacerbation of psoriasis following COVID-19 vaccination in a patient previously treated with PD-1 inhibitor:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/dth.15055

14. Exacerbation of subacute cutaneous lupus erythematosus following vaccination with BNT162b2 mRNA vaccine:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/dth.15017

15. Recurrent varicella following SARS-CoV-2 vaccination with BNT162b2:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ijd.15660

16. Herpes zoster after ChAdOx1 nCoV-19 vaccine: a case series:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jdv.17576

17. Covid-19 vaccine induced Steven-Johnson syndrome: a case report:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ced.14784

18. Development of severe pemphigus vulgaris following SARS-CoV-2 vaccination with BNT162b2:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jdv.17480

19. Post Covid-19 vaccination papulovesicular pityriasis rosea-like eruption in a young male:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/dth.15040

20. New-onset cutaneous lichen planus triggered by COVID-19 vaccination:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jdv.17504

21. Vitiligo in a COVID-19-vaccinated patient with ulcerative colitis: coincidence?:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ced.14842

22. Widespread purpura annularis telangiectodes following mRNA SARS-CoV-2 vaccine:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jdv.17497

23. Cutaneous thrombosis associated with skin necrosis following Oxford-AstraZeneca COVID-19 vaccination:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/ced.14819

24. Immune thrombocytopenic purpura after SARS‐CoV‐2 vaccine:

https://www.researchgate.net/publication/351284881_Immune_thrombocytopenic_purpura_after_SARS-CoV-2_vaccine

25. Varicella zoster virus reactivation and mRNA vaccines as a trigger:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352512621004914

26. Stevens-Johnson syndrome post second dose of Pfizer COVID-19 vaccine: a case report:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212440321005058

27. Reactivation of IgA vasculitis after COVID-19 vaccination:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2665991321002113

28. A case of severe cutaneous adverse reaction following administration of the Janssen Ad26.COV2.S COVID-19 vaccine:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8149168/

29. Ribonucleic acid COVID-19 vaccine-associated cutaneous adverse drug events: a case series of two patients:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ced.14673

III. AEFCTARE SANGE SI VASE SANGVINE:

1. Acute Immune Thrombocytopenia (ITP) Following COVID-19 Vaccination in a Patient With Previously Stable ITP:

https://academic.oup.com/ofid/article/8/7/ofab343/6308965

2. Autoimmune and complement-mediated hematologic condition recrudescence following SARS-CoV-2 vaccination:

https://ashpublications.org/bloodadvances/article/5/13/2794/476324/Autoimmune-and-complement-mediated-hematologic

3. A Case of Autoimmune Hemolytic Anemia Following COVID-19 Messenger Ribonucleic Acid Vaccination:

https://www.cureus.com/articles/58777-a-case-of-autoimmune-hemolytic-anemia-following-covid-19-messenger-ribonucleic-acid-vaccination

4. Newly Diagnosed Idiopathic Thrombocytopenia Post COVID-19 Vaccine Administration:

https://www.cureus.com/articles/56899-newly-diagnosed-idiopathic-thrombocytopenia-post-covid-19-vaccine-administration

5. Severe, Refractory Immune Thrombocytopenia Occurring After SARS-CoV-2 Vaccine:

https://www.dovepress.com/severe-refractory-immune-thrombocytopenia-occurring-after-sars-cov-2-v-peer-reviewed-fulltext-article-JBM

6. COVID-19 vaccination associated severe immune thrombocytopenia:

https://ehoonline.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40164-021-00235-0

7. SARS-CoV-2 vaccine-induced cerebral venous thrombosis:

https://www.ejinme.com/article/S0953-6205(21)00185-0/fulltext

8. Thrombosis with Thrombocytopenia Syndrome associated with viral vector COVID-19 vaccines:

https://www.ejinme.com/article/S0953-6205(21)00190-4/fulltext

9. Primary adrenal insufficiency associated with Oxford-AstraZeneca ChAdOx1 nCoV-19 vaccine-induced immune thrombotic thrombocytopenia (VITT):

https://www.ejinme.com/article/S0953-6205(21)00236-3/fulltext

10. Blood pressure increase after Pfizer/BioNTech SARS-CoV-2 vaccine:

https://www.ejinme.com/article/S0953-6205(21)00212-0/fulltext

11. Deep vein thrombosis (DVT) occurring shortly after the second dose of mRNA SARS-CoV-2 vaccine:

https://link.springer.com/article/10.1007/s11739-021-02685-0

12. Vaccine-induced thrombotic thrombocytopenia: the elusive link between thrombosis and adenovirus-based SARS-CoV-2 vaccines:

https://link.springer.com/article/10.1007/s11739-021-02793-x

13. Thrombosis and thrombocytopenia after vaccination against and infection with SARS-CoV-2: a population-based cohort analysis:

https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.07.29.21261348v1.full

14. Thromboembolism after COVID-19 vaccine in patients with preexisting thrombocytopenia:

https://www.nature.com/articles/s41419-021-04058-z

15. First-dose ChAdOx1 and BNT162b2 COVID-19 vaccines and thrombocytopenic, thromboembolic and hemorrhagic events in Scotland:

https://www.nature.com/articles/s41591-021-01408-4

16. De novo vasculitis after mRNA-1273 (Moderna) vaccination:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8166777/

17. Autoimmune Hematologic Disorders in Two Patients After mRNA COVID-19 Vaccine:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8274740/

18. Pulmonary embolism, transient ischaemic attack and thrombocytopenia after the Johnson & Johnson COVID-19 vaccine:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8280905/

19. SARS-CoV-2 Vaccine–Induced Immune Thrombotic Thrombocytopenia:

https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMe2106315

20. A case report of acquired hemophilia following COVID-19 vaccine:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/jth.15291

21. A case of severe autoimmune hemolytic anemia after a receipt of a first dose of SARS-CoV-2 vaccine:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ijlh.13653

22. Exacerbation of immune thrombocytopenia following COVID-19 vaccination:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/bjh.17645

23. Thrombocytopenia following Pfizer and Moderna SARS-CoV-2 vaccination:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ajh.26132

24. Haemophagocytosis and atypical vacuolated lymphocytes in bone marrow and blood films after SARS-CoV-2 vaccination:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/bjh.17660

25. Three cases of acute venous thromboembolism in females following vaccination for COVID-19:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2213333X21003929?via%3Dihub

IV. AFECTARE RINICHI SI GLANDE SUPRARENALE:

1. Nephrotic syndrome and vasculitis following SARS-CoV-2 vaccine: true association or circumstantial?:

https://academic.oup.com/ndt/advance-article/doi/10.1093/ndt/gfab215/6318785

2. Minimal Change Disease (Boala cu schimbare minima – Sindrom nefrotic) Following the Pfizer-BioNTech COVID-19 Vaccine:

https://www.ajkd.org/article/S0272-6386(21)00509-6/fulltext

3. Relapse of Minimal Change Disease Following the Pfizer-BioNTech COVID-19 Vaccine:

https://www.ajkd.org/article/S0272-6386(21)00627-2/fulltext

4. IgA Nephropathy After SARS-CoV-2 Vaccination:

https://www.kidneymedicinejournal.org/article/S2590-0595(21)00155-2/fulltext

5. Nephrotic Syndrome Following ChAdOx1 nCoV-19 Vaccine Against SARScoV-2:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8257404/

6. Minimal change disease relapse following SARS-CoV-2 mRNA vaccine:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8098029/

7. Minimal change disease following the Moderna mRNA-1273 SARS-CoV-2 vaccine:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8149162/

8. IgA nephropathy presenting as macroscopic hematuria in 2 pediatric patients after receiving the Pfizer COVID-19 vaccine:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8256683/

9. Gross hematuria following SARS-CoV-2 vaccination in patients with IgA nephropathy:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8166778/

10. Gross hematuria following vaccination for severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 in 2 patients with IgA nephropathy:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7987498/

11. A case of gross hematuria and IgA nephropathy flare-up following SARS-CoV-2 vaccination:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8079938/

12. A Case of Membranous Nephropathy Following Pfizer-BioNTech mRNA vaccine against Coronavirus 2019:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0085253821007353

13. Scleroderma renal crisis following mRNA vaccination against SARS-CoV-2:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0085253821007377

14. Primary adrenal insufficiency associated with Oxford-AstraZeneca ChAdOx1 nCoV-19 vaccine-induced immune thrombotic thrombocytopenia (VITT):

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0953620521002363

IV. AFECTARE SISTEM NERVOS CENTRAL SI CREIER:

1. Neurological Complications of COVID-19: Guillain-Barre Syndrome Following Pfizer COVID-19 Vaccine:

https://www.cureus.com/articles/52295-neurological-complications-of-covid-19-guillain-barre-syndrome-following-pfizer-covid-19-vaccine

2. An Unusual Case of Acute Hemorrhagic Necrotizing Encephalomyelitis in a COVID-19 Patient:

https://www.cureus.com/articles/60949-an-unusual-case-of-acute-hemorrhagic-necrotizing-encephalomyelitis-in-a-covid-19-patient

3. Cerebral venous sinus thrombosis 2 weeks after the first dose of mRNA SARS-CoV-2 vaccine:

https://link.springer.com/article/10.1007/s00701-021-04860-w

4. Acute disseminated encephalomyelitis-like presentation after an inactivated coronavirus vaccine:

https://link.springer.com/article/10.1007/s13760-021-01699-x

5. Guillain-Barré syndrome following BNT162b2 COVID-19 vaccine:

https://link.springer.com/article/10.1007/s10072-021-05523-5

6. Malignant cerebral infarction after ChAdOx1 nCov-19 vaccination: a catastrophic variant of vaccine-induced immune thrombotic thrombocytopenia:

https://www.nature.com/articles/s41467-021-25010-x

7. Delirium triggered by COVID-19 vaccine in an elderly patient:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ggi.14163

8. The Development of Guillain Barre Syndrome Subsequent to Administration of Ad26.COV2.S Vaccine:

https://www.onlinescientificresearch.com/articles/the-development-of-guillain-barre-syndrome-subsequent-to-administration-of-ad26cov2s-vaccine.pdf

9. Acute disseminated encephalomyelitis after SARS-CoV-2 vaccination:

https://www.researchgate.net/publicatio/353466948_Acute_disseminated_encephalomyelitis_after_SARS-CoV-2_vaccination

10. COVID‐19 vaccine (ChAdOx1 nCoV‐19 Corona virus vaccine (Recombinant) – COVISHIELD related MS relapse:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2667257X2100005X

11. Post-COVID-19 vaccine Guillain-Barré syndrome; first reported case from Qatar:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2049080121004908

12. Neurologic adverse events among 704,003 first-dose recipients of the BNT162b2 mRNA COVID-19 vaccine in Mexico: A nationwide descriptive study:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1521661621001236

13. New-Onset Neurologic Symptoms and Related Neuro-Oncologic Lesions Discovered After COVID-19 Vaccination: Two Neurosurgical Cases and Review of Post-Vaccine Inflammatory Responses:

https://www.cureus.com/articles/61880-new-onset-neurologic-symptoms-and-related-neuro-oncologic-lesions-discovered-after-covid-19-vaccination-two-neurosurgical-cases-and-review-of-post-vaccine-inflammatory-responses

14. First manifestation of multiple sclerosis after immunization with the Pfizer-BioNTech COVID-19 vaccine:

https://link.springer.com/article/10.1007/s00415-021-10648-w

VI. AFECTARE OCULARA:

1. Watch out for neuromyelitis optica spectrum disorder after inactivated virus vaccination for COVID-19:

https://link.springer.com/article/10.1007/s10072-021-05427-4?fbclid=IwAR2DGcW8Y5UxvdzcOQaBUPn6_RTZGQRSsNo6bzanyAm9yN6387E3Z6WrKlI

2. Acute reduction of visual acuity and visual field after Pfizer-BioNTech COVID-19 vaccine 2nd dose: a case report:

https://link.springer.com/article/10.1007/s00011-021-01476-9?fbclid=IwAR3zAvenOwPAZmuVsx9CM7bFwOliHerfJK3M3nQCMe-3BWoT4QdNCWK7cNo

3. Acute macular neuroretinopathy following COVID-19 vaccination:

https://www.nature.com/articles/s41433-021-01610-1.epdf?fbclid=IwAR1PuBuxzIdyCMPxFNRGsTbLL6YZw9zMBOROorfHrXAPoAOh_-d5rYdyWVc

4. Acute-onset central serous retinopathy after immunization with COVID-19 mRNA vaccine:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2451993621001456?via%3Dihub

5. Panuveitis following Vaccination for COVID-19:

https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/09273948.2021.1949478?journalCode=ioii20

6. Bilateral Multifocal Choroiditis following COVID-19 Vaccination:

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09273948.2021.1957123

7. Acute Uveitis following COVID-19 Vaccination:

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09273948.2021.1962917

8. Acute Macular Neuroretinopathy following Coronavirus Disease 2019 Vaccination:

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09273948.2021.1946567

9. New Onset of Unilateral Orbital Myositis following Mild COVID-19 Infection:

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09273948.2021.1887282

10. Acute Thyroiditis and Bilateral Optic Neuritis following SARS-CoV-2 Vaccination with CoronaVac: A Case Report:

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09273948.2021.1961815

VII. REACTII ALERGICE:

1. Reports of Anaphylaxis After Receipt of mRNA COVID-19 Vaccines in the US—December 14, 2020-January 18, 2021:

https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2776557?resultClick=1

2. Acute Allergic Reactions to mRNA COVID-19 Vaccines:

https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2777417?resultClick=1

3. Delayed Localized Hypersensitivity Reactions to the Moderna COVID-19 Vaccine:

https://jamanetwork.com/journals/jamadermatology/fullarticle/2779643?resultClick=1

4. Delayed Cutaneous Hypersensitivity Reaction to Vaxzevria (ChAdOx1-S) Vaccine against SARS-CoV-2:

https://link.springer.com/article/10.1007/s40268-021-00358-z

5. Local reactions to the second dose of the BNT162 COVID-19 vaccine:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/dth.15000

6. Biphasic anaphylaxis after first dose of mRNA COVID-19 vaccine with positive polysorbate 80 skin testing:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1081120621005196

7. Prolonged Anaphylaxis to Pfizer Coronavirus Disease 2019 Vaccine: A Case Report and Mechanism of Action:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8021358/

VIII. AFECTARE FICAT:

1. Autoimmune Hepatitis Developing After Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Vaccine: One or Even Several Swallows Do Not Make a Summer:

https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(21)01965-6/fulltext

2. Liver injury following SARS-CoV-2 vaccination: a multicenter case series:

https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(21)01953-X/fulltext

3. COVID-19-vaccine-pfizer-biontech Autoimmune hepatitis: case report:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8256942/

4. Autoimmune hepatitis triggered by SARS-CoV-2 vaccination:

https://www.researchgate.net/publication/353523152_Autoimmune_hepatitis_triggered_by_SARS-CoV-2_vaccination

6. Acute autoimmune-like hepatitis with atypical anti-mitochondrial antibody after mRNA COVID-19 vaccination: A novel clinical entity?:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0896841121001141

IX. AFECTARE SISTEM NERVOS PERIFERIC:

1. Trigeminal and cervical radiculitis after tozinameran vaccination against COVID-19:

https://casereports.bmj.com/content/14/6/e242344.long

2. Bell’s Palsy After 24 Hours of mRNA-1273 SARS-CoV-2 Vaccine:

https://www.cureus.com/articles/63121-bells-palsy-after-24-hours-of-mrna-1273-sars-cov-2-vaccine

3. A case of acute demyelinating polyradiculoneuropathy with bilateral facial palsy after ChAdOx1 nCoV-19 vaccine:

https://link.springer.com/article/10.1007/s10072-021-05467-w

4. Bell’s palsy and SARS-CoV-2 vaccines—an unfolding story:

https://www.researchgate.net/publication/352205118_Bell%27s_palsy_and_SARS-CoV-2_vaccines-an_unfolding_story

X. AFECTARE SISTEM IMUNITAR:

1. Hemophagocytic lymphohistiocytosis after COVID-19 vaccination:

https://jhoonline.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13045-021-01100-7

2. Immune-Mediated Disease Flares or New-Onset Disease in 27 Subjects Following mRNA/DNA SARS-CoV-2 Vaccination:

https://www.mdpi.com/2076-393X/9/5/435/htm

3. Adult-onset Still’s disease after mRNA COVID-19 vaccine:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2665991321002198

4. Autoimmune phenomena following SARS-CoV-2 vaccination:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1567576921006068

XI. AFECTARE SISTEM LIMFATIC:

1. A Case of Cervical Lymphadenopathy After Vaccination Against COVID-19:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8204135/

2. P-257 Cervical lymphadenopathy following COVID-19 vaccine: Clinical characteristics and implications for head and neck cancer services:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8241354/

3. SARS-CoV-2-induced remission of Hodgkin lymphoma:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/bjh.17116

XII. AFECTARE PANCREAS:

1. Acute Pancreatitis: A Possible Side Effect of COVID-19 Vaccine:

https://www.cureus.com/articles/57700-acute-pancreatitis-a-possible-side-effect-of-covid-19-vaccine

2. Pancreatic Injury after COVID-19 Vaccine—A Case Report:

https://www.mdpi.com/2076-393X/9/6/576/htm

XIII. AFECTARE MUSCULATURA:

1. Rhabdomyolysis Secondary to COVID-19 Vaccination:

https://www.cureus.com/articles/59492-rhabdomyolysis-secondary-to-covid-19-vaccination

2. A Case of COVID-19 Vaccine Causing a Myasthenia Gravis Crisis:

https://www.cureus.com/articles/60348-a-case-of-covid-19-vaccine-causing-a-myasthenia-gravis-crisis

XIV. AFECTARE TIROIDA:

1. Three Cases of Subacute Thyroiditis Following SARS-CoV-2 Vaccine: Postvaccination ASIA Syndrome:

https://academic.oup.com/jcem/article/106/9/2600/6287003

2. Two Cases of Graves’ Disease Following SARS-CoV-2 Vaccination: An Autoimmune/Inflammatory Syndrome Induced by Adjuvants:

https://www.liebertpub.com/doi/full/10.1089/thy.2021.0142

XV. AFECTARE MADUVA SPINARII:

1. SARS-CoV-2 Vaccination-Induced Transverse Myelitis:

https://www.cureus.com/articles/63667-sars-cov-2-vaccination-induced-transverse-myelitis

XVI. AFECTARE SISTEMICA SAU MULTIORGANICA:

1. Multisystem inflammatory syndrome in an adult following the SARS-CoV-2 vaccine (MIS-V):

https://casereports.bmj.com/content/14/7/e243888

https://www.activenews.ro/stiri/150-de-STUDII-si-articole-despre-efectele-adverse-ale-vaccinurilor-Covid-si-afectiunile-cauzate-de-la-copii-si-adolescenti-la-adulti-si-batrani.-Resursa-de-date-a-Cititorului-ActiveNews-168807

Vitamina C în tratamentul COVID-19

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8065688/

Abstract

Vitamina C este un nutrient esențial care servește ca antioxidant și joacă un rol major ca co-factor și modulator al diferitelor căi ale sistemului imunitar. Efectul său terapeutic în timpul infecțiilor a fost un subiect de dezbatere, cu rezultate contradictorii în studiile infecțiilor respiratorii și la pacienții cu boli critice. Această revizuire cuprinzătoare a avut ca scop rezumarea dovezilor actuale privind utilizarea vitaminei C în prevenirea sau tratamentul pacienților cu infecție SARS-CoV2, pe baza publicațiilor disponibile în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021. În general, 21 de publicații au fost incluse în această revizuire, constând în de rapoarte de cazuri și serii de cazuri, studii observaționale și unele studii clinice. În multe dintre publicații, datele au fost incomplete, iar în majoritatea studiilor clinice rezultatele sunt încă în așteptare.Nu s-au găsit studii privind prevenirea COVID-19 cu supliment de vitamina C. Deși unele observații clinice au raportat o stare medicală îmbunătățită la pacienții cu COVID-19 tratați cu vitamina C, datele disponibile din studiile controlate sunt rare și neconcludente. Pe baza contextului teoretic prezentat în acest articol și a unor studii preliminare încurajatoare, rolul vitaminei C în tratamentul pacienților cu infecție cu SARS-CoV-2 ar trebui investigat în continuare.rolul vitaminei C în tratamentul pacienților cu infecție cu SARS-CoV-2 ar trebui investigat în continuare.rolul vitaminei C în tratamentul pacienților cu infecție cu SARS-CoV-2 ar trebui investigat în continuare.Cuvinte cheie: acid ascorbic, SARS-CoV-2, antioxidant, reglare imunăMergi la:

1. Introducere

Vitamina C (acid ascorbic) este o vitamină solubilă în apă care joacă un rol major ca antioxidant și ca co-factor al diferitelor căi biosintetice din sistemul imunitar. Este un nutrient esențial care nu poate fi sintetizat de corpul uman [ 1]. Efectul său antioxidant este derivat din capacitatea de a dona electroni și, astfel, de a proteja moleculele de deteriorarea oxidativă. Pe lângă importanța sa în menținerea barierei epiteliale a pielii, vitamina C are roluri majore în funcția și reglarea sistemului imunitar. Leucocitele și neutrofilele acumulează vitamina C intracelular, în funcție de disponibilitatea plasmatică. La neutrofile, vitamina C influențează procesul de chemotaxie, precum și fagocitoza microbilor. În plus, datorită capacității sale antioxidante și de eliminare, vitamina C protejează neutrofilele și fagocitele de daunele care apar după explozia lor oxidativă și, de asemenea, activează o cascadă dependentă de caspază care promovează apoptoza programată și inhibă necroza [ 2 , 3]]. Efect similar de protecție împotriva stresului oxidativ se observă și la limfocite. Alte influențe ale vitaminei C asupra reglării inflamatorii implică modularea factorului de transcripție nucleară kappa B (NFkB) și atenuarea producției de citokine pro-inflamatorii [ 4 ].

Deficitul de vitamina C și sindromul său clinic scorbut sunt asociate cu susceptibilitatea la infecții, în special infecții ale căilor respiratorii și pneumonie. În timpul infecției, rolul antioxidant al vitaminei C poate fi cel mai important, deoarece stresul oxidativ este crescut [ 5 ]. Cerința sporită de antioxidanți și consumul de către leucocite ar putea explica reducerea nivelurilor de vitamina C observate în timpul infecțiilor în general, în timpul infecțiilor pulmonare în special [ 6 , 7 ] și la pacienții cu boli critice [ 8 , 9 ]. Dincolo de efectul antioxidant, funcțiile benefice ale vitaminei C în timpul pneumoniei acționează prin căi de semnalizare a suprimării inflamației și îmbunătățirea imunoreglării [10 ].

Utilizarea suplimentelor cu vitamina C pentru prevenirea sau scurtarea duratei infecțiilor tractului respirator și a răcelii obișnuite au fost dezbătute timp de decenii, cu rezultate contradictorii în diferite studii [ 11 , 12 ]. O revizuire cuprinzătoare a Cochrane a concluzionat că o anumită reducere a duratei și severității răcelii obișnuite poate fi observată în studiile regulate de suplimentare, fără efect consecvent în studiile terapeutice [ 13].]. Persoanele cu stres fizic extrem pot merita o atenție specială în ceea ce privește beneficiile suplimentării cu vitamina C. În ceea ce privește pneumonia, datele privind suplimentarea orală sunt rare și se bazează în principal pe studii și observații mici. O recenzie recentă Cochrane și meta-analiza pe această temă au concluzionat că dovezile actuale sunt insuficiente pentru a susține efectul benefic al suplimentării cu vitamina C asupra prevenirii și tratamentului pneumoniei și că sunt necesare studii mai mari de înaltă calitate [ 14 ].

Spre deosebire de efectele ușoare și controversate ale suplimentării orale cu vitamina C, o administrare intravenoasă de doze mari de vitamina C poate duce la niveluri plasmatice mai ridicate prin ocolirea limitelor transportatorilor intestinali. Mai multe studii de administrare intravenoasă cu doze mari de vitamina C au arătat rezultate mixte în ceea ce privește rezultatele clinice și de laborator în diferite situații, inclusiv pacientul cu sepsis sever în unitățile de terapie intensivă (UCI), pacienții cu leziuni pulmonare acute și sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) ) [ 15 , 16 , 17]. O revizuire sistematică și meta-analiză a tratamentului intravenos cu vitamina C la pacienții cu afecțiuni critice, publicată în 2017, a demonstrat rezultate favorabile în ceea ce privește economisirea vasopresorilor și într-o nevoie redusă de ventilație mecanică, fără a afecta mortalitatea generală [ 18 ]. O revizuire sistematică mai recentă și meta-analiză nu au arătat niciun efect semnificativ al tratamentului intravenos cu vitamina C la pacienții cu afecțiuni critice în ceea ce privește episoadele de infecție, durata șederii în UCI și durata ventilației mecanice, dar o tendință ușoară spre reducerea mortalității [ 19 ] . Dimpotrivă, s-a constatat o reducere a duratei ventilației mecanice într-o metaanaliză recentă diferită [ 20 ].

Pe baza acestei baze teoretice și a experienței anterioare de utilizare a vitaminei C la pacienții cu boli critice și la pacienții cu infecții respiratorii și care se confruntă cu povara imensă a morbidității și mortalității secundare pandemiei CoronaVirus Disease 19 (COVID-19) la nivel mondial, un mare interes este prezent în posibilul rol benefic al tratamentului cu vitamina C în cadrul infecției cu sindrom respirator acut sever Coronavirus 2 (SARS-CoV2). În ultimul an au apărut mai multe publicații, care raportează tratamentul cu vitamina C la pacienții cu COVID-19 în diferite condiții. Majoritatea publicațiilor au raportat cazuri individuale sau serii mici de cazuri; unele au efectuat studii observaționale, în timp ce studiile clinice sunt rare, multe studii în curs de desfășurare sunt încă în așteptarea rezultatelor.Prezentăm prin prezenta o revizuire cuprinzătoare care rezumă datele disponibile în literatura de specialitate despre experiența cu tratamentul cu vitamina C la pacienții cu infecție SARS-CoV2.Mergi la:

2. Material și metode

În această revizuire cuprinzătoare a literaturii, două baze de date electronice (PubMed și EMBASE) au fost căutate de la 1 ianuarie 2020 până la 15 februarie 2021 folosind următoarea strategie de căutare: („acid ascorbic” SAU „vitamina C” SAU „vitamina C” SAU „vit C” SAU „L-ascorbic”) ȘI („coronavirus” SAU „virus corona” SAU „COVID” SAU „COVID19” SAU „COVID 19” SAU „COVID-19” SAU „SARS-CoV2”). Doi autori (MM și AGM) au efectuat căutarea și au examinat independent toate studiile identificate în bazele de date. În cazurile de discrepanțe în identificarea studiului, toate studiile eligibile au fost incluse după revizuirea autorilor.

Toate tipurile de studiu au fost incluse dacă au fost publicate în limba engleză, populația studiului a constat în pacienți umani (copii sau adulți) cu infecție cu SARS-CoV-2, iar vitamina C a fost utilizată fie ca intervenție terapeutică, fie profilactică. Din fiecare studiu inclus, au fost extrase următoarele informații: titlul, numele autorului și anul publicării, țara studiului, datele demografice ale pacienților și condițiile clinice inițiale, doza de vitamina C și durata terapiei, rezultatele și concluziile. Selecția studiului este prezentată într-o schemă PRISMA dinfigura 1.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este nutrients-13-01172-g001.jpg

figura 1

Organigrama PRISMA.Mergi la:

3. Rezultate

Căutarea inițială a studiului a dus la 153 de studii. După citirea titlurilor și rezumatelor și eliminarea duplicatelor ( n = 50), procesul de selecție a condus la includerea a 21 de studii. Șase au fost raportate de caz, trei au fost serii de cazuri, trei au fost studii retrospective observaționale, unul a fost un studiu transversal, unul a fost un studiu clinic de fază 1, patru au fost studii clinice randomizate (ECA) și trei au fost ECC în curs de desfășurare. În timp ce majoritatea studiilor s-au concentrat asupra efectelor terapeutice ale vitaminei C, doar un articol a raportat efectele sale asupra prevenirii COVID-19. Țările în care au fost efectuate studiile incluse au fost SUA ( n = 8) și China ( n = 7), urmate de Iran ( n = 2), Pakistan ( n = 2), Italia (n = 1) și Tunisia ( n = 1). În toate studiile și rapoartele menționate anterior, numărul total de pacienți cu infecție cu SARS-CoV-2 care au primit vitamina C a fost de 568. În 14 studii pacienții erau în stare critică, iar decesul a avut loc la 9 pacienți. Cu toate acestea, pentru unele studii au fost disponibile date incomplete. Nu s-au găsit studii care să raporteze utilizarea vitaminei C pentru prevenirea COVID-19.

3.1. Rapoarte de caz și serie de cazuri

Mai multe publicații cu un singur caz și cu mai multe cazuri au raportat o stare clinică îmbunătățită după tratamentul cu vitamina C, în principal în durata redusă a ventilației mecanice și a spitalizării sau în recuperarea mai timpurie a simptomelor.

Într-un raport de caz, o femeie în vârstă de 74 de ani din SUA cu COVID-19 ARDS a primit vitamina C mai întâi ca doză orală de 1 g de două ori pe zi (timp de 6 zile), iar mai târziu ca doză mare intravenoasă (IV) ( doză: 11 g / zi sub formă de perfuzie continuă, timp de 10 zile) datorită dezvoltării ARDS și șocului septic [ 21 ]. În decurs de 5 zile, starea clinică a pacientului s-a îmbunătățit și a reușit să înțărceze ventilația mecanică.

O serie de cazuri din SUA a raportat administrarea de vitamina C IV (doză: 1 g la fiecare 8 ore, timp de 3 zile) la 17 pacienți care au testat pozitiv SARS-CoV-2 (vârsta medie 64 ± 14 ani; M: F = 10 : 7) [ 22 ]. Tratamentul cu vitamina C a fost început la o medie de 3 zile (interval 0-11) după internarea în spital și 8 zile (interval 3-18) după debutul simptomelor. Autorii au raportat o scădere semnificativă a nivelurilor de feritină și dimer D și o tendință de scădere a fracției de inspirație necesară oxigen (FiO 2 ) după administrarea vitaminei C.

Un singur raport de caz din China a raportat un pacient bărbat tânăr (34 de ani) sănătos anterior, fără comorbidități cu simptome asociate COVID-19 (tuse uscată, oboseală, apetit slab și febră subiectivă) care a primit vitamina C (doză: 3 g o dată pe zi) împreună cu tratamente antivirale și antimicrobiene [ 23 ]. Dupa doua saptamani de tratament combinat, simptomele pacientului și SpO 2 îmbunătățit și a fost considerat clinic vindecat.

Într-un alt raport de caz unic din China, vitamina C (doză: 200 mg de 3 ori / zi, pe cale orală) a fost administrată cu glicirizinat de diammoniu oral (o moleculă tradițională chineză asemănătoare unui steroid) la o pacientă de sex feminin (66 de ani) cu COVID sever -19 – dificultăți de respirație și febră persistentă [ 24 ]. Istoricul ei a fost deosebit, deoarece nu a avut niciodată rezultate pozitive ale testului PCR, dar boala ei a fost confirmată prin testul anticorpilor după recuperare. Într-o săptămână, toate simptomele ei severe au fost rezolvate și s-a vindecat complet.

Într-o serie de cazuri retrospective chineze de 12 pacienți cu COVID sever ( n = 6, vârsta mediană 56 ani (IQR 32-65)) sau critic (n = 6; vârsta mediană 63 ani (IQR 60-82)) pneumonie [ 25 ], doza mare de vitamina C a fost administrată în decurs de 24 de ore după agravarea bolii. Intervalul mediu de la primul simptom la inițierea vitaminei C a fost de 3,5-8 zile în grupul sever și de 5-19 zile în cel critic, în timp ce doza mediană de vitamina C a fost respectiv 162,7 mg / kg / zi (71,1-328,6) și 178,6 mg / kg / zi (133,3-350,6). Administrarea de vitamina C a fost asociată cu o scădere semnificativă a numărului de proteine ​​C reactive, limfocite și celule T CD4 +, precum și o îmbunătățire a PaO 2 / FiO 2 și scorul de evaluare a insuficienței organice (SOFA), care a fost mai bun în grupul sever comparativ cu cel critic.

În plus, utilizarea vitaminei C (doză: 3 g / zi) la doi pacienți cu infecție SARS-CoV-2 și sindrom de scurgere capilară pulmonară și care au avut un rezultat bun a fost descrisă într-un studiu de caz din Tunisia 26 ]. 

Pe de altă parte, alte studii nu au găsit niciun rezultat pozitiv asociat cu administrarea de vitamina C. Două rapoarte de cazuri diferite din SUA au raportat mortalitatea la pacienții cu afecțiuni critice care au fost tratați și cu vitamina C. Într-un raport de caz [ 27]], un pacient de sex masculin în vârstă de 29 de ani cu COVID-19 a dezvoltat pneumonie complicată de ARDS sever și insuficiență multi-organică. A primit tratament cu vitamina C împreună cu terapia prin inhalare și măsuri de susținere, dar starea sa s-a înrăutățit în ciuda acestor terapii și a murit. În mod similar, într-un alt raport de caz, o femeie în vârstă de 77 de ani a primit doză mare de vitamina C (6 g de 2 ori pe zi, apoi 1 g / zi – FOARTE PUTIN!!!) împreună cu tratamente antivirale și alte tratamente [ 28 ]. Pacientul a dezvoltat insuficiență de organ și a murit în ciuda acestor eforturi.

Un efect advers asociat cu administrarea intravenoasă de doză mare de vitamina C (doză: 200 mg / kg / zi, timp de 96 de ore) a fost raportat într-un studiu italian pe doi pacienți cu sepsis asociat COVID-19 [ 29]. Pacienții au dezvoltat o leziune tubulară acută (ATI) și nefropatie oxalată după 2 și 8 zile de tratament. Primul pacient a fost un bărbat de 50 de ani care a primit o doză mare de vitamina C (doză totală: 112 g) care nu a reușit să prevină șocul septic. El a dezvoltat o leziune renală acută, dar starea respiratorie sa îmbunătățit și a fost ulterior extubată și externată acasă. Celălalt pacient a fost un bărbat de 71 de ani (doză totală: 160 g) care a dezvoltat o insuficiență renală care necesită înlocuire renală prin hemodializă. Cu toate acestea, starea respiratorie a pacientului s-a îmbunătățit și a fost externat acasă. Ambele probe de biopsie renală ale pacienților au prezentat ATI extins cu cristale de oxalat de calciu și, conform autorilor, cea mai probabilă cauză a hiperoxaluriei a fost administrarea de vitamina C, prin conversia acidului ascorbic în oxalat.

3.2. Studii observaționale

Într-un studiu retrospectiv efectuat în SUA [ 30 ], din 102 pacienți admiși la serviciul de terapie intensivă cu COVID-19, 73 de pacienți au primit suplimente cu vitamina C și zinc (71,6%; 36 afro-americani, 24 hispanici, 5 caucazieni) . Rezultatele acestui studiu au arătat o mortalitate globală ridicată și nicio modificare a supraviețuirii globale a pacienților tratați cu suplimente de vitamina C și zinc.

În schimb, un studiu retrospectiv american pe 79 de pacienți cu pneumonie COVID-19 care necesită ventilație mecanică a constatat că pacienții tratați cu vitamina C au un risc scăzut de mortalitate (OR = 0,39, IÎ 95% 0,20-0,77) [ 31 ].

Există studii observaționale suplimentare care raportează utilizarea obișnuită a vitaminei C în cohorte mari, fără a furniza date privind rezultatele acestor pacienți. Un studiu retrospectiv chinez pe 596 de pacienți cu COVID-19 [ 32 ] a raportat un total de 95 de subiecți tratați cu vitamina C, mai frecvent în rândul pacienților cu boli cardiovasculare decât fără (23,3% față de 11,8%). Cu toate acestea, nu au fost furnizate date privind rezultatul clinic al grupului tratat. Un alt studiu transversal chinez pe 58 de pacienți cu COVID-19 [ 33 ] a raportat administrarea de vitamina C la un total de 40 de pacienți, dar nu au fost furnizate informații despre rezultatul asociat acestei terapii.

3.3. Studii clinice

Într-un studiu clinic de fază 1 efectuat în Iran [ 34 ], cinci pacienți (M: F = 2: 3, vârsta medie 62,8 ± 16 ani) cu pneumonie COVID-19 în stadiul final (nivel scăzut de conștiință și / sau suferință respiratorie) li s-a administrat o combinație de albastru de metilen-vitamina C (doză: 1500 mg / kg-N-acetil cisteină ca terapie compasională. În timp ce patru pacienți și-au îmbunătățit atât simptomele respiratorii, cât și saturația de oxigen și, în consecință, au fost externate la o medie de 10 (4-23) zile, un pacient a întrerupt terapia din cauza limitărilor neașteptate ale preparatului medicamentos și a decedat în a doua zi.

Un mic ECA deschis deschis efectuat în Pakistan [ 35 ] a comparat efectul a 1,5 g vitamina C IV la fiecare 6 ore timp de 5 zile plus lopinavir / ritonavir și hidroxiclorochină orală vs. Covid19 infecție. Autorii nu au găsit nicio diferență în durata șederii în terapia intensivă ( p   > 0,05), rata de intubație ( p   > 0,05) și rata mortalității (trei cazuri în fiecare braț, p   > 0,05) între cele două grupuri. Pe de altă parte, temperatura corpului a fost mai mică (36,8 ± 0,5 vs. 37,2 ± 0,7, p = 0,001) și SatO 2 mai mare (90,5 [88,0-92,0] vs. 88,0 [80,0-91,0], p= 0,014) la pacienții cărora li s-a administrat vitamina C în comparație cu grupul martor. Cu toate acestea, durata spitalizării a fost mai mare (8,5 zile față de 6,5 zile, p = 0,028) la pacienții tratați cu vitamina C decât la cei fără.

Într-un RCT multicentric efectuat în China [ 36 ], 56 de pacienți cu infecție severă cu SARS-CoV-2 au fost randomizați pentru a primi fie placebo, fie doză mare de vitamina C (doză: 12 g / 50 ml la fiecare 12 H timp de 7 zile, 12 mL / h). Nu s-a găsit nicio diferență în ceea ce privește zilele invazive fără ventilație mecanică în 28 de zile și mortalitatea de 28 de zile, în timp ce grupul cu vitamina C a raportat o creștere a PaO 2 / FiO 2 (229 față de 151 mmHg, IC 95% 33 la 122) și niveluri mai scăzute de IL-6 în ziua 7 (19,4 vs. 158,0, IC 95% -301,7 până la -29,8). În plus, mortalitatea ICU a pacienților severi cu scor SOFA ≥ 3 a fost îmbunătățită după administrarea vitaminei C (HR = 0,22, IC 95% 0,1-0,9).

Într-un ECA deschis deschis efectuat în Pakistan [ 37 ] la 150 de pacienți cu infecție severă COVID-19, brațul de control ( n = 75) a primit o terapie standard (antipiretice, dexametazona și antibiotice profilactice) în timp ce brațul intervențional ( n = 75) ) a primit terapia standard si în plus vitamina C IV (doză: 50 mg / kg / zi). Ultimul grup a devenit lipsit de simptome mai devreme (7,1 ± 1,8 vs. 9,6 ± 2,1 zile) și a raportat o durată mai mică de spitalizare (8,1 ± 1,8 vs. 10,7 ± 2,2 zile) comparativ cu grupul de control, în timp ce nu s-a găsit nicio diferență semnificativă în nevoia de ventilație mecanică și mortalitate.

Într-un alt ECA multicentric deschis deschis efectuat în SUA [ 38 ], 214 pacienți cu infecție SARS-CoV-2 gestionată în ambulatorii au primit repartizarea acidului ascorbic (8000 mg), gluconat de zinc (50 mg), ambii agenți, sau standard de îngrijire timp de zece zile. Studiul a fost oprit devreme pentru inutilitate, deoarece puterea condiționată a fost <30% pentru cele trei grupuri de tratament comparativ cu placebo.

Caracteristicile și constatările cheie ale studiilor încheiate, atât observaționale, cât și intervenționale, sunt date în tabelul 1.

tabelul 1

Caracteristicile și constatările studiilor observaționale și intervenționale încheiate care investighează efectul vitaminei C la pacienții cu infecție SARS-CoV-2.

Primul autor, anul și țaraPopulațiaDesign de studiuExpunere / Intervenție cu dozareRezultateDescoperiri cheie
Capone S. și colab., SUA, 2020 [ 30 ]102 pacienți
(vârsta medie 63 de ani) afectați de SARS-CoV-2 și gestionați de
echipa de terapie intensivă
Observațional, retrospectivSuplimentarea
vitaminei C (plus zinc). Posologia nu este specificată
Supraviețuirea generală72% au primit
suplimente cu
vitamina C și zinc. Nu s-a observat nicio
asociere între
vitamina C și
supraviețuirea generală
Krishnana S. și colab., SUA, 2020 [ 31 ]152 de pacienți
(vârsta mediană de 68 de ani) afectați de SARS-CoV-2,
care necesită ventilație mecanică
Observațional, retrospectivSuplimentarea vitaminei C. Posologia nu este specificatăSupraviețuirea generală52% au primit suplimentarea cu vitamina C. Supraviețuirea a fost mai mare la pacienții tratați cu vitamina C (65%, față de 43%, p = 0,007)
Li J. și colab., China, 2020 [ 32 ]596 pacienți (vârsta medie 56 ani) afectați de SARS-CoV-2, evaluați la spitalObservațional, retrospectivSuplimentarea vitaminei C. Posologia nu este specificatăPrognosticul pacienților cu și fără boli cardiovasculare16% au primit vitamina C. Pacienții cu boli cardiovasculare au primit vitamina C mai frecvent (23% față de 12%, p <0,001) decât pacienții fără. Nu au fost disponibile date privind prognosticul legat de suplimentarea cu vitamina C
Liu XH și colab., China, 2020 [ 33 ]58 de pacienți (vârsta mediană de 29 de ani) au fost internați la spital cu o infecție cu SARS-CoV-2Observațional, retrospectivSuplimentarea vitaminei C. Posologia nu este specificatăClinical characteristics69% received vitamin C. No data about the association between vitamin C and clinical outcomes were available
Alamdari DH et al., Iran, 2020 [34]5 patients (mean age 63 years) admitted to ICU for respiratory distress due to SARS-CoV-2 infectionPhase-I clinical trialAdministration of vitamin C (1500 mg/kg) both oral and intravenousRespiratory symptoms and safetyFour patients showed improvement both in respiratory symptoms and oxygen saturation after vitamin C administration. The patients were discharged in 10 (4–23) days. One patient discontinued the therapy due to limitations of the drug preparation and expired on the second day of admission
JamaliMoghadamSiahkali S. et al., Pakistan, 2020 [35]A total of 60 patients with a severe SARS-CoV-2 infection: 30 patients (mean age 58 years) received lopinavir/rito- navir and hydroxychloroquine plus vitamin C and 30 (mean age 61 years) only lopinavir/rito- navir and hydroxychloroquineRandomized open-label clinical trialAdministration of intravenous vitamin C (1.5 g every six hours, total 6 g daily)The main outcomes were: decrease in mortality, length of hospitalization, and number of patients admitted to ICU. Secondary outcomes were: increase in SpO2 and improvements in vital signs and overall wellbeingPatients managed with and without vitamin C did not differ for any of the outcomes, except for body temperature (36.8 ± 0.5 vs. 37.2 ± 0.7, respectively, p = 0.001) and SpO2 (90.5 [88.0–92.0] vs. 88.0 [80.0–91.0], respectively p = 0.014) on third day of hospitalization. On the contrary, length of hospitalization was higher in patients managed with vitamin C (8.5 days vs. 6.5 days, p = 0.028)
Zang J. et al., China, 2021 [36]56 patients (mean age 67 years) with a SARS-CoV-2 infection admitted to intensive careRandomized,
controlled, clinical trial
Administration of intravenous vitamin C (12 g every 12 h, total 24 g daily) for 7 daysThe main outcome was invasive mechanical ventilation-free days in 28 days. Secondary outcomes were 28-day mortality, organ failure severity, and interleukin-6 levelsPatients managed with and without vitamin C showed no difference in terms of invasive mechanical ventilation-free days in 28 days and 28-day mortality. A rise in the PaO2/FiO2 (229 vs. 151 mmHg, 95% CI 33 to 122) and lower levels of IL-6 on day 7 (19.42 vs. 158.00, 95% CI −301.72 to −29.79), lower ICU mortality (Hazard Ratio = 0.22, 95% CI 0.1–0.9) in patients with severe multiorgan score failure were observed in patients managed with vitamin C.
Kumari P. et al., Pakistan, 2020 [37]A total of 150 patients admitted for a SARS-CoV-2 infection: 75 (mean age 52 years) were managed with vitamin C and 75 (mean age 53 years) withoutRandomized controlled trialAdministration of intravenous vitamin C (50 mg/kg/day). Length of the intervention not specifiedThe endpoints were: number of days before symptoms disappearance, length of hospital stay, need for ventilation and mortalityPatients managed with vitamin C were symptom-free earlier (7.1 ± 1.8 vs. 9.6 ± 2.1 days, p < 0.0001)) and had a shorter duration of hospitalization (8.1 ± 1.8 vs. 10.7 ± 2.2 days, <0.0001) compared to patients managed without vitamin C. No difference was observed in the need for mechanical ventilation and mortality
Thomas S. et al., USA, 2021 [38]Un total de 214 pacienți ambulatori cu infecție cu SARS-CoV-2: 48 (vârsta medie 46 ani) au fost tratați cu vitamina C, 50 (vârsta medie 42 ani) cu îngrijirea standard, 58 (vârsta medie 44 ani) cu zinc și 58 (vârsta medie 49 de ani) cu vitamina C și zincTest randomizat factorial deschisAdministrarea de: (1) vitamina C (8000 mg de 2-3 ori pe zi), (2) 50 mg de gluconat de zinc, (3) atât vitamina C, cât și zincRezultatul principal a fost numărul de zile pentru a obține o reducere cu 50% a simptomelor. Rezultatele secundare au fost: zile necesare pentru rezolvarea simptomelor, simptome cumulate ale scorului de severitate în ziua 5, spitalizări, medicamente prescrise adjuvant, mortalitate și siguranțăStudiul a fost încheiat din lipsă de beneficii după analiza intermediară

Deschideți într-o fereastră separată

3.4. studii clinice în curs de desfasurare

Trei ECA mari sunt încă în desfășurare, iar datele privind asocierea dintre administrarea vitaminei C și rezultatele pacienților sunt încă în așteptare. Un studiu clinic multicentric, dublu-orb, [ 39 ] efectuat în SUA la 829 de participanți, a randomizat pacienții să primească fie hidroxiclorochină, fie acid ascorbic (doză: 500 mg timp de 3 zile, apoi 250 mg timp de 11 zile pe cale orală) ca profilaxia post-expunere pentru prevenirea SARS-COV2 la adulții expuși la virus. Deși studiul s-a încheiat în octombrie 2020, rezultatele sale nu au fost publicate până acum. În mod similar, într-un studiu clinic randomizat, cu un singur orb, cu două brațe (1: 1), în paralel, cu studii clinice [ 40] efectuate în Iran la pacienții cu terapie intensivă cu COVID-19, grupul de tratament a primit vitamina A (25.000 UI pe zi), vitamina D (600.000 UI o dată), vitamina E (300 UI de două ori pe zi), vitamina B și vitamina C (doză: 500 mg, de patru ori pe zi) timp de 7 zile, în timp ce grupul de control nu a primit nici suplimente, nici placebo. De la începutul acestui studiu, în aprilie 2020, nu au fost publicate rezultate. În plus, un studiu chinez [ 41 ] multicentric prospectiv randomizat controlat cu placebo a recrutat până acum 56 de participanți cu COVID-19 pentru a primi aleatoriu 12 g de vitamina C IV (diluată în 50 ml de apă sterilă, repetată la fiecare 12 ore, total doza 24 g / zi) vs. placebo de 50 ml apă sterilă, timp de 7 zile. Ultima actualizare a avut loc în octombrie 2020, iar rezultatele acestui studiu nu sunt încă publicate.Mergi la:

4. Discutie

Această revizuire a urmărit să rezume cunoștințele actuale privind tratamentul cu vitamina C la pacienții cu COVID-19, pe baza publicațiilor disponibile de anul trecut.

Deși fundalul teoretic asupra rolului important al vitaminei C în reglarea imunitară în timpul infecțiilor este profund, efectul terapeutic al tratamentului cu vitamina C în infecțiile respiratorii și pacienții cu probleme critice este încă controversat. Utilitatea tratamentului cu vitamina C la pacienții cu COVID19 este încă în curs de investigare la nivel mondial.

Așa cum este detaliat în această revizuire, există mai multe rapoarte ale pacienților cu COVID-19 care au fost tratați cu vitamina C în diferite condiții și au experimentat îmbunătățiri clinice după administrarea administrării de vitamina C. Cu toate acestea, majoritatea publicațiilor descrise în această revizuire sunt observaționale, multe dintre ele sunt rapoarte de cazuri și serii de cazuri mici, care exclud capacitatea de a asocia orice efect benefic în mod specific tratamentului cu vitamina C. Aceste rapoarte ar trebui abordate ca observații clinice, deoarece cauzalitatea nu a putut fi susținută între administrarea de vitamina C și îmbunătățirea stării medicale a pacienților. Cu toate acestea, unele dintre studiile clinice preliminare au arătat rezultate încurajatoare în rândul grupurilor de intervenție care utilizează doză mare de vitamina C, așa cum s-a menționat în această revizuire. Rezultatele ECR în curs sunt încă în așteptare,și sunt necesare cercetări suplimentare de înaltă calitate pentru a sprijini beneficiul potențial al vitaminei C în tratamentul pacienților cu infecție cu SARS-CoV-2. Datele privind un posibil efect al vitaminei C împotriva infecției cu SARS-CoV-2 la copii nu sunt disponibile până în prezent. În plus, nu există dovezi care să susțină suplimentarea de rutină cu vitamina C a persoanelor sănătoase pentru prevenirea COVID-19.

În prezent, lipsesc dovezile care susțin utilizarea terapeutică a vitaminei C la pacienții cu COVID-19 sever și nu s-ar putea da recomandări pe această bază. Având în vedere fiziopatologia și contextul teoretic, împreună cu rapoartele preliminare și studiile menționate anterior, rolul vitaminei C în tratamentul pacienților cu infecție cu SARS-CoV-2 ar trebui investigat în continuare.Mergi la:

Contribuțiile autorului

GPM și AG-M. a conceptualizat studiul. MM și AG-M. a efectuat căutarea literaturii. GPM și MM au extras datele. Toți autorii au interpretat rezultatele, au scris manuscrisul și l-au aprobat așa cum au fost trimise. Toți autorii au citit și au acceptat versiunea publicată a manuscrisului.Mergi la:

Finanțarea

Această cercetare nu a primit finanțare externă.Mergi la:

Declarația comitetului de revizuire instituțională

Nu se aplică.Mergi la:

Declarație de consimțământ informat

Nu se aplică.Mergi la:

Declarație privind disponibilitatea datelor

La cererea rezonabilă a autorului corespunzător.Mergi la:

Conflicte de interes

Autorii nu declară niciun conflict de interese.Mergi la:

Note de subsol

Nota editorului: MDPI rămâne neutru în ceea ce privește revendicările jurisdicționale din hărțile publicate și afilierile instituționale.Mergi la:

Referințe

1. Linster CL, Van Schaftingen E. Vitamina C. Biosinteza, reciclarea și degradarea la mamifere. FEBS J. 2007; 274 : 1-22. doi: 10.1111 / j.1742-4658.2006.05607.x. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]2. Cerullo G., Negro M., Parimbelli M., Pecoraro M., Perna S., Liguori G., Rondanelli M., Cena H., D’Antona G. The Long History of Vitamin C: From Prevention of the Răceală obișnuită la ajutor potențial în tratamentul COVID-19. Față. Immunol. 2020; 11 : 2036. doi: 10.3389 / fimmu.2020.574029. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]3. Vissers MCM, deficitul de ascorbat RP Wilkie are ca rezultat afectarea apoptozei și clearance-ului neutrofilelor și este asociat cu reglarea în sus a factorului inductibil de hipoxie 1α J. Leukoc. Biol. 2007; 81 : 1236–1244. doi: 10.1189 / jlb.0806541. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]4. Carr AC, Maggini S. Vitamina C și funcția inmune. Nutrienți. 2017; 9 : 1211. doi: 10.3390 / nu9111211. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]5. Hemilä H. Vitamina C și infecțiile. Nutrienți. 2017; 29 : 339. doi: 10.3390 / nu9040339. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]6. Bakaev VV, Duntau AP Acid ascorbic în serul sanguin al pacienților cu tuberculoză pulmonară și pneumonie. Int. J. Tuberc. Disemie pulmonară. 2004; 8 : 263–266. [ PubMed ] [ Google Scholar ]7. Hemilä H. Vitamina C și răceala obișnuită. Fr. J. Nutr. 1992; 67 : 3–16. doi: 10.1079 / BJN19920004. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]8. Carr AC, Rosengrave PC, Bayer S., Chambers S., Mehrtens J., Shaw GM Hypovitaminosis C și deficiența vitaminei C la pacienții cu afecțiuni critice, în ciuda aporturilor enterale și parenterale recomandate. Crit. Îngrijire. 2017; 21 : 300. doi: 10.1186 / s13054-017-1891-y. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]9. Schorah CJ, Downing C., Piripitsi A., Gallivan L., Al-Hazaa AH, Sanderson MJ, Bodenham A. Concentrații totale de vitamina C, acid ascorbic și acid dehidroascorbic în plasmă la pacienții cu afecțiuni critice. A.m. J. Clin. Nutr. 1996; 63 : 760–765. doi: 10.1093 / ajcn / 63.5.760. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]10. Li R., Guo C., Li Y., Qin Z., Huang W. Ținte terapeutice și mecanisme de semnalizare a activității vitaminei C împotriva sepsisului: un studiu bioinformatic. Scurt Bioinf. 2020 doi: 10.1093 / bib / bbaa079. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]11. Pauling L. Semnificația dovezilor despre acidul ascorbic și răceala obișnuită. Proc. Natl. Acad. Știință. STATELE UNITE ALE AMERICII. 1971; 68 : 2678–2681. doi: 10.1073 / pnas.68.11.2678. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]12. Dykes MH, Meier P. Acid ascorbic și răceala obișnuită. Evaluarea eficacității și toxicității sale. JAMA. 1975; 231 : 1073–1079. doi: 10.1001 / jama.1975.03240220051025. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]13. Hemilä H., Chalker E. Vitamina C pentru prevenirea și tratarea răcelii obișnuite. Baza de date Cochrane Syst. Rev. 2013 doi: 10.1002 / 14651858.CD000980.pub4. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]14. Padhani ZA, Moazzam Z., Ashraf A., Bilal H., Salam RA, Das JK, Bhutta ZA Supliment de vitamina C pentru prevenirea și tratamentul pneumoniei. Baza de date Cochrane Syst. Rev. 2020; 27 doi: 10.1002 / 14651858.CD013134.pub2. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]15. Syed AA, Knowlson S., Sculthorpe R., Farthing D., DeWilde C., Farthing CA, Larus TL, Martin E., Brophy DF, Gupta S., și colab. Studiu de siguranță de fază I a acidului ascorbic intravenos la pacienții cu sepsis sever. J. Transl. Med. 2014; 12 : 32. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google Scholar ]16. Fowler AA, III, Truwit JD, Hite RD, Morris PE, DeWilde C., Priday A., Fisher B., Thacker LR, II, Natarajan R., Brophy DF și colab. Efectul perfuziei cu vitamina C asupra insuficienței organelor și a biomarkerilor de inflamație și leziuni vasculare la pacienții cu septicemie și insuficiență respiratorie acută severă: studiul clinic randomizat CITRIS-ALI. JAMA. 2019; 322 : 1261–1270. doi: 10.1001 / jama.2019.11825. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]17. Wei X.-B., Wang Z.-H., Liao X.-L., Guo W.-X., Wen J.-Y., Qin T.-H., Wang S.-H. Eficacitatea vitaminei C la pacienții cu sepsis: o meta-analiză actualizată. Euro. J. Pharmacol. 2020; 868 : 172889. doi: 10.1016 / j.ejphar.2019.172889. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]18. Zhang M., Suplimentarea cu vitamina C Jativa DF la bolnavii critici: o revizuire sistematică și meta-analiză. SAGE Open Med. 2018; 6 doi: 10.1177 / 2050312118807615. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]19. Langlois PL, Manzanares W., Adhikari NA-O., Lamontagne F., Stoppe CA-O., Hill A., Heyland DK Vitamin C Administration to the Critically Boils: A Systematic Review and Meta-Analysis. JPEN. 2019; 43 : 335-346. doi: 10.1002 / jpen.1471. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]20. Hemilä H., Chalker E. Vitamina C poate reduce durata ventilației mecanice la pacienții cu boli critice: O analiză meta-regresie. J. Terapie intensivă. 2020; 8 : 15. doi: 10.1186 / s40560-020-0432-y. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]21. Khan HMW, Parikh N., Megala SM, Predeteanu GS, Waqas Khan HM, Parikh N., Megala SM, Predeteanu GS Recuperare precoce neobișnuită a unui pacient critic COVID-19 după administrarea de vitamina C. intravenoasă Am. J. Reprezentant de caz 2020; 21 : 1–6. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google Scholar ]22. Hiedra R., Lo KB, Elbashabsheh M., Gul F., Wright RM, Albano J., Azmaiprashvili Z., Patarroyo Aponte G. Utilizarea vitaminei C IV pentru pacienții cu COVID-19: un studiu observațional cu un singur centru . Expert Rev. Anti-Infect. Ther. 2020; 18 : 1259–1261. doi: 10.1080 / 14787210.2020.1794819. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]23. Chen Y., Chen W., Zhou J., Sun C., Lei Y. Cavitate pulmonară mare în raportul cazului pacientului vindecat COVID-19. Ann. Palliat. Med. 2020; 9 doi: 10.21037 / apm-20-452. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]24. Ding H., Deng W., Ding L., Ye X., Yin S., Huang W. Acid gliciretinic și derivații săi ca medicament alternativ potențial pentru ameliorarea simptomelor la pacienții COVID-19 nehospitalizați. J. Med. Virol. 2020; 92 : 2200-2204. doi: 10.1002 / jmv.26064. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]25. Zhao B., Ling Y., Li J., Peng Y., Huang J., Wang Y., Qu H., Gao Y., Li Y., Hu B., și colab. Aspecte benefice ale dozei mari de vitamina C intravenoasă la pacienții cu pneumonie covid-19 în stare gravă: un studiu de caz retrospectiv. Ann. Palliat. Med. 2020; 9 : 1-11. doi: 10.21037 / apm-20-1387. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]26. Bahloul M., Ketata W., Lahyeni D., Mayoufi H., Kotti A., Smaoui F., Kallel N., Daoud E., Bouaziz M., Kammoun S. Sindromul de scurgere capilară pulmonară după virusul COVID-19 infecţie. J. Med. Virol. 2020 doi: 10.1002 / jmv.26152. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]27. Deliwala SS, Ponnapalli A., Seedahmed E., Berrou M., Bachuwa G., Chandran A. Un bărbat de 29 de ani cu un caz fatal de sindrom de detresă respiratorie acută covid-19 (Carduri) și indus de ventilator leziuni pulmonare (vili) Am. J. Reprezentant de caz 2020; 21 : 1–6. doi: 10.12659 / AJCR.926136. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]28. Douedi S., Miskoff J. Novel coronavirus 2019 (COVID-19) Medicină. 2020; 99 : e20207. doi: 10.1097 / MD.0000000000020207. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]29. Fontana F., Cazzato S., Giovanella S., Ballestri M., Leonelli M., Mori G., Alfano G., Ligabue G., Magistroni R., Cenacchi G., și colab. Nefropatie oxalată cauzată de administrarea excesivă de vitamina C la 2 pacienți cu COVID-19. Rinichi Int. Rep. 2020; 5 : 1815–1822. doi: 10.1016 / j.ekir.2020.07.008. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]30. Capone S., Abramyan S., Ross B., Rosenberg J., Zeibeq J., Vasudevan V., Samad R., Gerolemou L., Pinelis E., Gasperino J., și colab. Caracterizarea pacienților cu boală critică COVID-19 la un spital din Brooklyn Safety-Net. Cureus. 2020; 12 doi: 10.7759 / cureus.9809. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]31. Krishnan S., Patel K., Desai R., Sule A., Paik P., Miller A., ​​Barclay A., Cassella A., Lucaj J., Royster Y., și colab. Comorbidități clinice, caracteristici și rezultate ale pacienților ventilați mecanic în statul Michigan cu pneumonie SARS-CoV-2. J. Clin. Anestezie. 2020; 67 : 110005. doi: 10.1016 / j.jclinane.2020.110005. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]32. Li J., Guo T., Dong D., Zhang X., Chen X., Feng Y., Wei B., Zhang W., Zhao M., Wan J. Definirea riscului de deces al bolilor de inimă în COVID- 19 infecție. QJM. 2020 doi: 10.1093 / qjmed / hcaa246. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]33. Liu X.-H., Lu S.-H., Chen J., Xia L., Yang Z.-G., Charles S., Yang Y., Lin Y., Lu H.-Z. Caracteristicile clinice ale cazurilor COVID-19 importate în străinătate în Shanghai, China. Emerg. Microbii infectează. 2020; 9 : 1230–1232. doi: 10.1080 / 22221751.2020.1766383. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]34. Alamdari DH, Moghaddam AB, Amini S., Keramati MR, Zarmehri AM, Alamdari AH, Damsaz M., Banpour H., Yarahmadi A., Koliakos G. Aplicarea albastru de metilen -vitamină C-N-acetil cisteină pentru tratament a bolnavilor cu COVID-19 bolnavi critici, raportul unui studiu clinic de fază I. Euro. J. Pharmacol. 2020; 885 : 173494. doi: 10.1016 / j.ejphar.2020.173494. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]35. JamaliMoghadamSiahkali S., Zarezade B., Koolaji S., SeyedAlinaghi S., Zendehdel A., Tabarestani M., Sekhavati Moghadam E., Abbasian L., Dehghan Manshadi SA, Salehi M., și colab. Siguranța și eficacitatea dozei mari de vitamina C la pacienții cu COVID-19: un studiu clinic randomizat deschis. Euro. J. Med. Rez. 2021; 26 : 20. doi: 10.1186 / s40001-021-00490-1. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]36. Zhang J., Rao X., Li Y., Zhu Y., Liu F., Guo G., Luo G., Meng Z., De Backer D., Xiang H., și colab. Test pilot al dozei mari de vitamina C la pacienții cu COVID-19 bolnavi în stare critică. Ann. Terapie intensivă. 2021; 11 : 3-14. doi: 10.1186 / s13613-020-00792-3. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]37. Kumari P., Dembra S., Dembra P., Bhawna F., Gul A., Ali B., Sohail H., Kumar B., Memon MK, Rizwan A. Rolul vitaminei C ca terapie adjuvantă în COVID -19. Cureus. 2020; 12 : 10-13. doi: 10.7759 / cureus.11779. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]38. Thomas S., Patel D., Bittel B., Wolski K., Wang Q., Kumar A., ​​Il’Giovine ZJ, Mehra R., McWilliams C., Nissen SE și colab. Efectul suplimentării cu doză mare de zinc și acid ascorbic față de îngrijirea obișnuită asupra duratei și reducerii simptomelor la pacienții ambulatori cu infecție cu SARS-CoV-2: studiul clinic randomizat COVID A la Z. JAMA Netw. Deschis. 2021; 4 : e210369. doi: 10.1001 / jamanetworkopen.2021.0369. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]39. Barnabas RV, Brown E., Bershteyn A., Miller RS, Wener M., Celum C., Wald A., Chu H., Wesche D., Baeten JM Eficacitatea hidroxiclorochinei pentru profilaxia post-expunere pentru prevenirea acutelor severe sindrom respirator coronavirus 2 (SARS-CoV-2) infecție la adulții expuși bolii coronavirus (COVID-19): un rezumat structurat al unui protocol de studiu pentru un randomis. Încercări. 2020; 21 : 475. doi: 10.1186 / s13063-020-04446-4. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]40. Beigmohammadi MT, Bitarafan S., Hoseindokht A., Abdollahi A., Amoozadeh L., Mahmoodi Ali Abadi M., Foroumandi M. Impactul suplimentelor de vitamine A, B, C, D și E asupra îmbunătățirii și ratei mortalității în Pacienți cu terapie intensivă cu coronavirus-19: un rezumat structurat al unui protocol de studiu pentru un studiu controlat randomizat. Încercări. 2020; 21 : 614. doi: 10.1186 / s13063-020-04547-0. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]41. Liu F., Zhu Y., Zhang J., Li Y., Peng Z. Doza mare de vitamina C intravenoasă pentru tratamentul COVID-19 sever: Protocol de studiu pentru un studiu controlat randomizat multicentric. BMJ Open. 2020; 10 doi: 10.1136 / bmjopen-2020-039519. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]


Articolele de la Nutrients sunt furnizate aici prin amabilitatea Institutului de Publicare Digitală Multidisciplinară (MDPI)

Vitamina C intravenoasă cu doză mare pentru prevenirea agravării bolii a pneumoniei COVID-19 moderate. O tendință retrospectivă potrivită înainte-după studiu

www.frontiersin.orgBing Zhao  , www.frontiersin.orgMin Liu  , Ping Liu  , Yibing Peng 4 , Jun Huang 5 , www.frontiersin.orgMengjiao Li 1 , www.frontiersin.orgYihui Wang 1 , www.frontiersin.orgLiLi Xu 1 , www.frontiersin.orgSilei Sun 1 , www.frontiersin.orgXing Qi 1 , Yun Ling 6 , www.frontiersin.orgJian Li 7 , Wenhong Zhang 8 , Enqiang Mao 1 * și Jieming Qu 9 *

  • 1 Departamentul de Urgență al Spitalului Ruijin, Școala de Medicină a Universității Jiao Tong din Shanghai, Shanghai, China
  • 2 Departamentul de Gastroenterologie, Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai, Shanghai, China
  • 3 Departamentul Tuberculozei, Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai, Universitatea Fudan, Shanghai, China
  • 4 Departamentul de Medicină de Laborator, Spitalul Ruijin, Școala de Medicină Universitatea Shanghai Jiaotong, Shanghai, China
  • 5 Institutul de Hipertensiune din Shanghai, Shanghai, China
  • 6 Departamentul de Boli Infecțioase, Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai, Shanghai, China
  • 7 Centrul de cercetare clinică din spitalul Ruijin, Școala de Medicină Universitatea Shanghai Jiao Tong, Shanghai, China
  • 8 Departamentul de Boli Infecțioase al Spitalului Shanghai Huashan, Universitatea Fudan, Shanghai, China
  • 9 Departamentul de Medicină pentru Respirație și Critică al Spitalului Ruijin, Școala de Medicină a Universității Jiao Tong din Shanghai, Shanghai, China

Context: pandemia bolii Coronavirus 2019 (COVID-19) continuă să aibă un impact asupra mai multor țări din întreaga lume și se dezvoltă în continuare opțiuni de tratament eficiente. În acest studiu, investigăm potențialul de doză mare de vitamina C intravenoasă (HDIVC) în prevenirea agravării moderate a bolii COVID-19.

Metode: În acest studiu clinic retrospectiv înainte și după caz, comparăm rezultatul și cursurile clinice ale pacienților cu pacienți cu COVID-19 moderate care au fost tratați cu un protocol HDIVC (injecție intravenoasă de vitamina C, 100 mg / kg / zi, 1 g / h, timp de 7 zile de la admitere) într-o perioadă de o lună (între 18 martie și 18 aprilie 2020, grup HDIVC) cu un grup de control tratat fără protocolul HDIVC în ultimele două luni (18 ianuarie – 18 martie , 2020). Pacienții din cele două grupuri au fost asortate într-un raport 1: 1 în funcție de vârstă și sex.

Rezultate: HDIVC și grupurile de control au cuprins fiecare 55 de pacienți. Pentru rezultatele primare, a existat o diferență semnificativă în numărul de pacienți care au evoluat de la tipul moderat la sever între cele două grupuri (HDIVC: 4/55 vs. control: 12/55, risc relativ [RR] = 0,28 [0,08, 0,93], P = 0,03). Comparativ cu grupul de control, a existat o durată mai scurtă a sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) ( P = 0,0004) în prima săptămână și apariția SIRS mai mică (2/21 vs 10/22, P = 0,0086) în ziua 7 (6) –7 zile după admitere). În plus, grupul HDIVC a avut niveluri mai scăzute de proteine ​​C reactive ( P = 0,005) și un număr mai mare de celule T CD4 + din ziua 0 (la admitere) până în ziua 7 ( P= 0,04). ” Nivelurile indicatorilor de coagulare, incluzând timpul de tromboplastină parțială activată și dimerul D, au fost, de asemenea, îmbunătățite în HDIVC comparativ cu grupul de control din ziua 7.

Concluzie: HDIVC poate fi benefic în limitarea agravării bolii în stadiul incipient al pneumoniei COVID-19, care poate fi legată de îmbunătățirile sale asupra răspunsului inflamator, a funcției imune și a funcției de coagulare. Sunt necesare alte studii controlate randomizate pentru a spori aceste constatări.

Nota traducatorului: obserbati ca doza perfuzata a fost foarte MICA comparativ cu cat se perfuzeaza in cancer sau cat a fost perfuzat in China in covid (aprox 24 grame pe zi China covid19/ 30- 50 grame pe zi cancer)

Introducere

Boala potențial fatală, boala coronavirusului 2019 (COVID-19), a provocat o pandemie mondială din decembrie 2019 ( Mahase, 2020 ; Spinelli și Pellino, 2020 ). Până la 10 septembrie 2020, SARS-CoV-2 afectase peste 200 de țări, rezultând peste 28 de milioane de cazuri confirmate și peste 900.000 de decese confirmate. În afară de corticosteroizi pentru COVID-19 sever și critic, puțini agenți s-au dovedit a fi definitiv eficienți în conformitate cu cele mai recente linii directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății ( Anonim, 2020 ). În funcție de gravitate, COVID-19 este clasificat în tip ușor, moderat, sever și critic în conformitate cu orientările Comisiei Naționale de Sănătate și Planificare Familială din Republica Populară Chineză (Comisia Națională de Sănătate și Planificare Familială din Republica Populară Chineză, 2020 ).

Tipul sever se caracterizează în principal prin deteriorarea funcției respiratorii și progresia rapidă a leziunilor radiologice, în timp ce tipul critic necesită în plus ventilație mecanică și este însoțit de șoc sau insuficiență multiplă a organelor. Se raportează că aceste două tipuri sunt asociate cu o rată a mortalității de până la 66% ( Wu și colab., 2020 ). Una dintre cheile pentru îmbunătățirea prognosticului COVID-19 este prevenirea agravării bolii, mai ales atunci când severitatea bolii variază de la moderat, până la sever, la tip critic.

S-a sugerat că doza mare de vitamina C intravenoasă (HDIVC) exercită efecte benefice asupra diferitelor boli critice în studiile la animale și clinice ( Oudemans-van Straaten și colab., 2014 ). În studiul CITRIS-ALI ( Fowler și colab., 2019 ) s-a demonstrat că reducerea mortalității pe toate cauzele pe 28 de zile (29,8 vs 46,3%, P = 0,01) prin sepsis , iar acest rezultat a fost recent reanalizat de Hemilä și Chalker ( 2020) care au dezvăluit dovezi mai puternice atunci când analiza este limitată la cele patru zile în care a fost administrată vitamina C (mortalitate, 4,8 vs 22,9%, P = 0,0007). Dimpotrivă, un alt studiu recent, ACT, a constatat că o combinație de vitamina C, corticosteroizi și tiamină nu a exercitat niciun efect benefic asupra funcției organelor (Moskowitz și colab., 2020 ). Motivul administrării HDIVC în tratamentul pacienților cu COVID-19, așa cum am speculat, se bazează pe capacitatea sa de a elimina în mod eficient creșterea speciilor reactive de oxigen și răspunsul inflamator necontrolat care rezultă și disfuncția organelor. În plus, s-a demonstrat că vitamina C are proprietăți potențiale de îmbunătățire a imunității, care pot ajuta la îmbunătățirea limfopeniei, principala caracteristică a COVID-19 care este asociată cu severitatea ( Wang și colab., 2020 ). Administrarea HDIVC în COVID-19 a primit deja multă atenție ( Carr și Rowe, 2020 ; Cerullo și colab., 2020). În acest studiu retrospectiv înainte-după caz, am investigat dacă HDIVC ar putea preveni agravarea bolii de la tipul moderat la tipul sever și efectul său asupra răspunsului inflamator, funcției imune și funcției organelor.

Metode

Proiectarea studiului și participanții

Acest studiu a fost o retrospectivă electronică bazată pe dosarul de sănătate, înainte și după studiu clinic asociat cu cazurile. A fost efectuată în conformitate cu Declarația modificată de la Helsinki (revizuită în 2013) și aprobată de Comitetul de Etică Instituțională al Spitalului Ruijin, Școala de Medicină a Universității Shanghai Jiao Tong și a fost înregistrată retrospectiv în Registrul de urmări clinice din China (ChiCTR2000033050 ). Acest studiu a fost realizat la Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai. Din 18 martie 2020, am început să folosim protocolul HDIVC în tratamentul pacienților cu COVID-19. Pentru a investiga efectul HDIVC în prevenirea agravării bolii, am examinat pacienții internați în perioada 18 martie 2020 – 18 aprilie 2020 care au acceptat tratamentul HDIVC. Criteriile de includere pentru grupul HDIVC au fost:

1) Pacienți cu COVID-19 cu un diagnostic de tip moderat la internare; 2) vârsta> 18 ani; 3) paciente care nu erau însărcinate și nu prezentau tumori maligne. Diagnosticul și clasificarea severității au urmat liniile directoare ale Comisiei Naționale de Sănătate și Planificare Familială din Republica Populară Chineză ( Comisia Națională de Sănătate și Planificare Familială din Republica Populară Chineză, 2020). Pentru grupul de control, am examinat retrospectiv pacienții care au fost internați în cele două luni anterioare (între 17 ianuarie 2020 și 17 martie 2020) în conformitate cu aceleași criterii ca și cei din grupul HDIVC. Acești pacienți nu primiseră protocolul HDIVC Potrivirea scorului de propensitate a fost efectuată pentru a minimiza impactul potențialilor confundanți și a prejudecății de selecție între 2 grupuri de pacienți. Un scor de înclinație pentru fiecare pacient a fost calculat prin modelare de regresie logistică și s-au asortat covariabile de vârstă și sex. O potrivire 1: 1 a fost utilizată pentru a selecta pacienții din cele 2 grupuri, cu lățimea etrierului setată la 0,1 pentru deviația standard ( Figura 1 ).FIGURA 1

FIGURA 1 . Diagrama de studiu. HDIVC, doză mare de vitamina C intravenoasă; COVID-19, boala coronavirusului 2019.

Colectare de date

Datele au fost colectate dintr-o evidență medicală electronică și revizuite de doi medici instruiți. Perioada de observare a fost prima săptămână după internare. Informațiile sau datele au fost colectate în principal la admitere („Ziua 0”), 3-4 zile („Ziua 3”) și 6-7 zile („Ziua 7”) după admitere. Au fost obținute informații privind vârsta, sexul, greutatea corporală, bolile coexistente și epidemiologia. Definiția sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) a fost descrisă anterior ( Kaukonen și colab., 2015 ). De asemenea, au fost colectate date privind nivelurile serice ale proteinei C-reactive (CRP), viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) și apariția și durata SIRS. În plus, date privind indicatorii imuni, inclusiv numărul de celule T CD4 + , CD8 +Au fost colectate celule T și limfocite. Indicatori ai funcției organelor, inclusiv lactat dehidrogenază (LDH), bilirubină totală (TB), alanină transaminază (ALT), timp de tromboplastină parțială activată (APTT), creatin kinază (CK), troponină cardiacă I ​​(cTNI) și niveluri pre-albumină au fost, de asemenea, înregistrate.

Rezultatul principal a fost agravarea bolii, definită ca o progresie a severității bolii de la tipul moderat la admitere la tipul sever în decurs de o săptămână de la internare. Simptomele clinice de tip ușor nu sunt severe, fără pneumonie la examinarea imagistică. Tipul moderat se caracterizează prin simptome și constatări imagistice legate de pneumonie. Tipul sever este diagnosticat dacă a fost îndeplinit oricare dintre următoarele criterii: 1) frecvența respiratorie ≥30 cicluri / minut; 2) în stare de repaus, saturația oxigenului arterial (SaO2) ≤93%; presiunea parțială arterială a oxigenului / fracția de oxigen inspirat ≤300 mmHg; 3) imagistica pulmonară arată leziuni care au progresat cu mai mult de 50% în decurs de 24-48 de ore. Tipul critic este diagnosticat dacă a fost îndeplinit oricare dintre criteriile următoare: 1) pacientul necesită ventilație mecanică; 2) apare șocul;3) combinație cu alte insuficiențe de organe care necesită monitorizare și tratament ICU. Rezultatele secundare au inclus indicatori pentru răspunsul inflamator, funcția imună, funcția organelor și timpul până la sarcina virală negativ (Tabel suplimentar S1 ).

Protocol de tratament

Toți pacienții au primit tratament pe baza liniilor directoare ale Comisiei Naționale de Sănătate și Planificare Familială din Republica Populară Chineză ( Comisia Națională de Sănătate și Planificare Familială din Republica Populară Chineză, 2020 ) și de consensul experților din Shanghai privind tratamentul cuprinzător al COVID-19 ( Grupul de experți din Shanghai privind tratamentul clinic al bolilor cu coronavirus nou, 2020). Protocolul HDIVC pentru COVID-19 moderat a constat dintr-o injecție intravenoasă de vitamina C (acid ascorbic) la o doză de 100 mg / kg / zi și o rată de 1 g / h timp de 7 zile, începând cu momentul admiterii. Alte terapii asociate au inclus terapia antivirală, susținerea nutriției, heparina cu greutate moleculară mică (dacă dimerul D a depășit valoarea normală), antibioticele în cazurile de infecții bacteriene suspectate, susținerea oxigenului tubului nazal, dacă este necesar, și / sau răcirea fizică și tratament medical (antiinflamatoare nesteroidiene sau glucocorticoizi) dacă temperatura corpului a fost peste 38 ° C.

Analize statistice

Variabilele continue au fost prezentate ca mediane și interval intercuartil (IQR, prezentat între paranteze pătrate) și comparate folosind testul U Mann-Whitney, sau raportate ca medie cu deviație standard și comparate utilizând testul t conform tipului de distribuție. Variabilele categorice au fost comparate folosind testul exact al lui Fisher. Ecuațiile generalizate de estimare (GEE) au fost efectuate pentru a investiga diferența de markeri inflamatori, funcția imună și funcția organelor între HDIVC și grupurile de control. Toate analizele statistice au fost efectuate folosind SAS v. 9.2 (SAS Institute Inc., Statele Unite) și GraphPad prisma 8.0 (versiunea 8.2.0). Valorile P pe două fețe mai mici de 0,05 au fost considerate semnificative statistic.

Rezultate

Caracteristicile pacienților

Așa cum arată Figura 1 , 238 de pacienți, internați între 18 martie 2020 și 18 aprilie 2020, au fost selectați retrospectiv și 55 de pacienți au îndeplinit criteriile de incluziune pentru grupul HDIVC. Între 17 ianuarie 2020 și 17 martie 2020, 593 de pacienți internați la Centrul de Sănătate Publică din Shanghai Clinic au fost selectați în scopul potrivirii. O sută șaptezeci și opt de pacienți diagnosticați cu COVID-19 moderat la internare au fost selectați pentru a se potrivi pacienților din grupul HDIVC într-un raport 1: 1 în funcție de vârstă și sex. Cincizeci și cinci de pacienți au fost incluși în grupul de control. Caracteristicile pacienților au fost similare între HDIVC și grupurile de control ( Tabelul 1). Principalele terapii asociate în primele săptămâni de la internare au inclus terapie antivirală, antibiotice, heparină cu greutate moleculară mică și glucocorticoizi. Nu s-a găsit nicio diferență semnificativă în terapii între cele două grupuri.TABELUL 1

TABELUL 1 . Caracteristicile pacienților cu COVID-19.

Efectul dozei mari de vitamina C intravenoasă asupra rezultatului primar

Rezultatul principal este de a investiga dacă HDIVC ar putea preveni agravarea bolii. Toți pacienții înscriși au fost diagnosticați cu COVID-19 moderat la internare (ziua 0). După cum a arătat Figura 2 , la sfârșitul perioadei de observație (Ziua 7), 4 pacienți din grupul HDIVC și 12 din grupul de control au suferit agravarea bolii cu un diagnostic final de COVID-19 sever sau critic (risc relativ [RR]) 95% interval confidențial [CI] = 0,28 [0,08, 0,93], P = 0,03). IQR este afișat între paranteze drepte.FIGURA 2

FIGURA 2 . Efectul HDIVC asupra prevenirii agravării bolii. Au fost comparate numărul pacienților care au prezentat agravarea bolii în HDIVC și grupul de control (4/55 vs 12/55, RR = 0,28 [0,08, 093], P = 0,03). HDIVC, doză mare de vitamina C intravenoasă; COVID-19, boala coronavirusului 2019; RR, risc relativ; CI, interval confidențial.

Efectul dozei mari de vitamina C intravenoasă asupra rezultatelor secundare

După cum arată tabelul 2 , apariția SIRS în ziua 0 a fost similară între cele două grupuri (HDIVC: 21 / 55vs. Control: 22/55; RR = 0,93 [0,43-1,93], P = 0,86). În ziua 7, au existat mai puțini pacienți cu SIRS în grupul HDIVC ( N = 2/21) decât grupul martor ( N = 10/22, RR = 0,13 [0,02-0,68], P = 0,0086). Dintre pacienții cu SIRS la internare, durata SIRS a fost analizată în continuare și am constatat că pacienții care au acceptat protocolul HDIVC au prezentat un timp semnificativ mai scurt de SIRS (2 [1, 3], zile) decât cei care nu au (6 [1, 7], zile, P= 0,0004). Nu a existat nicio diferență semnificativă în nivelurile serice de CRP între grupul HDIVC și grupul de control în ziua 0 și ziua 3. Cu toate acestea, în ziua 7, nivelurile de CRP au fost semnificativ mai mici în grupul HDIVC decât în ​​grupul de control (0,5 [0,5 , 0,6] vs 0,5 [0,5, 7,7], mg / L, P = 0,005). Un alt indicator inflamator, VSH, nu a arătat nicio diferență semnificativă între cele două grupuri.MASA 2

TABELUL 2 . Efectul HDIVC asupra răspunsului inflamator.

După cum arată tabelul 3 , pentru pacienții cu deficit de limfocite T CD4 + (<410 / μL) la internare, HDIVC a exercitat un efect semnificativ de îmbunătățire (334 [191,9, 409,3] față de 151 [43,5, 240] P = 0,04), dar nu pentru pacienții cu deficiențe de CD8 + (190 / μL) și limfocite la internare. Nu a existat un efect evident al HDIVC asupra numărului de celule T CD4 + , numărului de celule T CD8 + și numărului de limfocite în ziua 3 și ziua 7 pentru întreaga populație de studiu ( tabelul suplimentar S2 ).TABELUL 3

TABELUL 3 . Efectul HDIVC asupra recuperării deficienței funcției imune.

După cum se arată în Tabelul 4 , nivelurile de dimeri D din grupul HDIVC (0,3 [0,2, 0,4], μg / ml) au fost mai mici decât cele din grupul martor (0,4 [0,2, 0,7], μg / ml, P = 0,05). APTT în grupul HDIVC (secunde) a fost semnificativ mai scurt decât cel din grupul de control în ziua 3 (37,7 [35,2, 39,3] vs 40,1 [36,8, 44,2], secunde, P = 0,02) și ziua 7 (36,9 (34,9, 38,9) ) vs 40,8 (36,5, 43,5), secunde, P = 0,02). Alți indicatori ai funcției organelor, inclusiv LDH, TB, ALT, D-Dimer, APTT, cTNI și CK-MB, au fost în limitele normale în ziua 0 și nu au prezentat modificări evidente în niciunul dintre cele două grupuri în ziua 3 și ziua 7.TABELUL 4

TABELUL 4 . Efectul HDIVC asupra funcțiilor organelor.

Nu s-a observat nicio diferență semnificativă în timpul realizării încărcăturii virale negative a tamponului nazofaringian ( figurile 3A, B ) și a scaunului ( figurile 3C , D ) între grupul HDIVC și grupul martor.FIGURA 3

FIGURA 3 . Efectul HDIVC asupra timpului până la încărcarea cu acid nucleic negativ. Probabilitatea globală negativă de tampon nazofaringian (A) și scaun (C) la admitere între HDIVC și grupurile de control au fost comparate și nu s-a găsit nicio diferență semnificativă. Timpul până la acidul nucleic negativ a fost comparat între HDIVC și grupurile martor pentru tampon nazofaringian (B) , mediană [IQR], zile, 14 [8, 21] vs 13 [7, 21], P = 0,79) și pentru scaun (D ) , mediană [IQR], zile, 12 [7, 17] vs 13 [10, 20], P = 0,12). HDIVC, doză mare de vitamina C intravenoasă; COVID-19, boala coronavirusului 2019. IQR, interval interquartil.

Discuţie

În acest studiu retrospectiv, am constatat că după aplicarea protocolului HIDVC începând cu 23 martie 2020, mai puțini (4/55 vs 12/55, RR = 0,28 [0,08, 0,93], P = 0,03) pacienți cu COVID-19 moderat internarea a evoluat la tipul sever în timpul săptămânii după internare. Acești pacienți au demonstrat, de asemenea, o durată SIRS mai scurtă și un nivel mai scăzut al CRP. Pacienții cu deficit de celule T CD4 + la internare care au acceptat HDIVC au arătat o capacitate mai bună de recuperare a numărului de celule T CD4 + decât cei care nu au primit HDIVC. Indicatorii funcției de coagulare, inclusiv APTT și dimerul D, au fost îmbunătățiți în grupul HDIVC comparativ cu grupul de control.

Conform raportului recent ( Chiscano-Camón și colab., 2020 ), nivelul vitaminei C este aproape nedetectabil la pacienții cu COVID-19 cu afecțiune severă sau critică. Un alt studiu recent a raportat, de asemenea, niveluri plasmatice scăzute de vitamina C la pacienții cu COVID-19, iar non-supraviețuitorii au avut jumătate din nivelul plasmatic al supraviețuitorilor ( Arvinte și colab., 2020). Prin urmare, aplicarea timpurie a HIDVC poate ajuta la recuperarea rapidă a nivelului său și poate obține beneficiile așa cum am observat. Am constatat diferențe evidente în rezultatul primar, agravarea bolii, între cele două grupuri. Această constatare implică efectul HDIVC în prevenirea agravării bolii. Acest lucru a fost parțial consecvent cu efectul de reducere a mortalității HDIVC asupra sepsisului cu sindrom de detresă respiratorie acută raportat de Folwer (studiu CITRIS-ALI) ( Fowler și colab., 2019 ) și Hemilä și colab. (reanaliza studiului CITRIS-ALI) ( Hemilä și Chalker, 2020 ).

Recent, Zhang și colab. (2021)a raportat că HDIVC (12 g la fiecare 12 ore, 7 zile) nu a reușit să îmbunătățească zilele invazive fără ventilație mecanică în 28 de zile (rezultatul primar). În comparație cu studiul nostru, pacienții înscriși în studiul lor au avut o severitate mai mare a bolii și durata de la debutul simptomului până la administrarea HDIVC (mediană [IQR], 17 [11-25], zile) din studiul lor a fost mai lungă decât a noastră (grup de control: 3 [2-7], grup HDIVC: 4 [2-6], zile). Prin urmare, se speculează că aplicarea timpurie a HDIVC în mod obișnuit în COVID-19, mai ales atunci când există un risc potențial de agravare a bolii, poate avea beneficii. Trebuie remarcat faptul că proiectarea studiului nostru a fost o comparație între două grupuri de pacienți înainte și după inițierea protocolului HDIVC. Am potrivit strict cele două grupuri, iar cealaltă terapie nu a prezentat nicio diferență semnificativă,dar pe măsură ce înțelegerea și gestionarea COVID-19 se îmbunătățește, rezultatele pot fi mai bune în timpul administrării HDIVC decât în ​​ultimele două luni. Prin urmare, studiile controlate randomizate de înaltă calitate sunt justificate pentru prevenirea agravării bolii utilizând HDIVC.

SIRS, caracterizat prin eliberarea unor cantități uriașe de citokine pro-inflamatorii, inclusiv factor de necroză tumorală-α, interleukină-1β, interleukină-6 și interferon-γ denumite „furtună de citokine”, a fost raportat a fi corelat cu o mortalitate mai mare în sepsis sever ( Kaukonen și colab., 2015 ). Furtuna de citokine este considerată o caracteristică importantă în primele etape ale COVID-19 ( Fink-Neuboeck și colab., 2016 ). Relevanța furtunii de citokine pentru COVID-19 este încă în dezbatere și sunt în curs mai multe studii clinice (NCT04306705, NCT04322773) pentru a investiga rolul său potențial ca țintă terapeutică ( Sinha și colab., 2020). Deși nu am arătat în mod direct efectul HDIVC asupra citokinelor, am demonstrat durata mai scurtă a SIRS și prevalența SIRS mai mică în HDIVC comparativ cu grupul de control în prima săptămână după internare. Nivelurile serice de CRP sunt de obicei utilizate pentru a urmări și monitoriza răspunsul inflamator cauzat de infecție datorită perioadei sale de înjumătățire scurtă de 19 ore ( Williams și colab., 2019 ). Nivelurile CRP s-au dovedit a fi reduse rapid de HDIVC (200 mg / kg / zi) într-un studiu anterior înainte-după într-o cohortă de pacienți cu sepsis ( Fowler și colab., 2014 ). În acest studiu, am constatat că nivelurile CRP din grupul HDIVC au fost semnificativ mai mici decât cele din grupul de control. Prin urmare, am concluzionat că HDIVC ar putea fi benefic pentru inhibarea răspunsului inflamator la pacienții cu COVID-19.

S- a raportat că o reducere a limfocitelor, în special în subgrupul de celule T CD4 + , se corelează cu severitatea COVID-19 ( Xu și colab., 2020 ). SARS-CoV-2 infectează și ucide celulele limfocitare T. Acest lucru s-ar putea datora inhibării creșterii și apoptozei celulelor hematopoietice prin producerea de anticorpi autoimuni ( Yang și colab., 2004 ) sau anumite citokine ( Channappanavar și colab., 2014 ). În studiul nostru, 12 din 55 de pacienți din grupul HDIVC și 18 din 55 de pacienți din grupul de control au avut deficit de celule T CD4 + la internare. Limfocitele, în special limfocitele T, au fost studiate pe larg în contextul biologiei vitaminei C ( van Gorkom și colab., 2018 ). Ambele in vitroși studiile in vivo au arătat că vitamina C este esențială pentru dezvoltarea, maturarea și proliferarea limfocitelor T funcționale, iar reglarea epigenetică a expresiei genice este unul dintre mecanismele de bază ( Manning și colab., 2013 ). Am arătat la pacienții cu deficit de celule T CD4 + la internare, creșterea CD4 + a fost mai evidentă în grupul HDIVC decât în ​​grupul de control. Această constatare ar putea implica proprietatea imunitară a HDIVC în tratamentul COVID-19.

Coagulopatia este o caracteristică comună a infecției cu SARS-CoV-2 și o creștere a nivelului dimerului D este cea mai frecventă constatare ( Iba și colab., 2020a ), care apare în 43% din cazurile non-severe ( Guan și colab., 2020 ). S-a raportat că nivelurile mai ridicate ale produsului de dimer D și fibrină, timpul de protrombină mai lung și APTT mai lungi se corelează cu severitatea bolii ( Cheng, 2020). În studiul nostru, valorile APTT și dimer D au fost, de asemenea, în intervalul normal la admitere și am constatat că APTT a fost mai scurt în HDIVC decât în ​​grupul de control în ziua 3, precum și în ziua 7, și nivelul D -Dimerul a fost mai mic în grupul HDIVC decât în ​​grupul martor în ziua 7. Acest lucru a confirmat efectul benefic al HDIVC asupra tulburărilor de coagulare. Această constatare s-ar putea explica prin faptul că vitamina C exercită un efect îmbunătățitor asupra leziunilor endoteliale ( Barabutis și colab., 2017 ), care promovează formarea cheagurilor microvasculare și angiopatia în pneumonia COVID-19 ( Iba și colab., 2020b ).

Concluzie

În această retrospectivă înainte-după studiu, am constatat că mai puțini pacienți cu pneumonie COVID-19 au suferit agravarea bolii după aplicarea HDIVC. S- au găsit diferențe semnificative între durata SIRS, nivelul CRP, recuperarea celulelor T CD4 + și funcțiile de coagulare între HDIVC și grupurile de control. Aceste rezultate implică faptul că HDIVC poate avea un rol în prevenirea agravării bolii, posibil datorită îmbunătățirii răspunsului inflamator, a funcției imune și a funcției de coagulare. Oricum, aceste observații necesită evaluare în studiile clinice prospective.

Acest studiu a fost realizat în conformitate cu Declarația modificată de la Helsinki (revizuită în 2013) și aprobată de consiliul de etică instituțional al Spitalului Ruijin, Școala de Medicină a Universității Shanghai Jiao Tong. Consimțământul oral a fost obținut de la fiecare pacient participat .; Consimțământul pentru publicare; Toți autorii au aprobat publicația .; Disponibilitatea datelor suport; Toate datele sunt pe deplin disponibile fără restricții .; Interese concurente; Autorii declară că nu au interese concurente.

Declarație privind disponibilitatea datelor

Contribuțiile inițiale prezentate în studiu sunt incluse în articol / Material suplimentar , întrebări suplimentare pot fi direcționate către autorii corespunzători.

Declarație de etică

Studiile care au implicat participanți umani au fost revizuite și aprobate de Spitalul Ruijin, școala de medicină a Universității Shanghai Jiaotong. Pacienții / participanții și-au furnizat consimțământul informat în scris pentru a participa la acest studiu.

Contribuțiile autorului

BZ a conceput ipoteza și a scris manuscrisul. ML și PL au contribuit la colectarea datelor. YP, JH, ML, YW, LX și XQ au furnizat date de sprijin și au contribuit cu contribuția intelectuală. YL și JL contribuie la analiza statistică. WZ și EM au conceput ipoteza, au furnizat date de sprijin, au contribuit cu contribuții intelectuale și au revizuit manuscrisul. Toți autorii au citit și au aprobat manuscrisul final.

Finanțarea

Al doilea lot de proiecte științifice și tehnologice cheie de urgență ale Comitetului municipal de știință și tehnologie din Shanghai (20411950300/20411950301). Proiectul de cercetare clinică al spitalului Ruijin afiliat la Școala de Medicină a Universității Shanghai Jiao Tong (2018CR004) la EM. Fundația Națională pentru Științe Naturale din China (81870311) către JH.

Conflict de interese

Autorii declară că cercetarea a fost efectuată în absența oricărei relații comerciale sau financiare care ar putea fi interpretată ca un potențial conflict de interese.

Mulțumiri

Mulțumim întregului personal al Centrului Clinic de Sănătate Publică din Shanghai pentru efortul lor mare în tratamentul pacienților cu pneumonie COVID-19.

Material suplimentar

Materialul suplimentar pentru acest articol poate fi găsit online la: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2021.638556/full#supplementary-material .

Abrevieri

HDIVC, doză mare de vitamina C intravenoasă; SARS-CoV-2, sindrom respirator acut sever coronavirus 2; COVID-19, boala coronavirusului 2019; SIRS, sindrom de răspuns inflamator sistemic; CRP, proteină C-reactivă; APTT, timp de tromboplastină parțială activat; ROS, specii reactive de oxigenază; VSH, viteza de sedimentare a eritrocitelor; LDH, lactat dehidrogenază (LDH); TB, bilirubină totală; ALT, transaminază alanină; CK, creatin kinază; cTNI, troponină cardiacă I; IQR, gama interquartile; RR, risc relativ; CI, interval confidențial; Aprobarea etică și consimțământul de participare.

Referințe

Anonim (2020). Actualizare la ghidul viu OMS privind drogurile pentru covid-19. Bmj 371, m4779. doi: 10.1136 / bmj.m4779

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Arvinte, C., Singh, M. și Marik, PE (2020). Nivelurile serice de vitamina C și vitamina D într-o cohortă de pacienți cu COVID-19 bolnavi în greutate dintr-o unitate de terapie intensivă a spitalului comunitar nord-american în mai 2020: un studiu pilot. Med. Drug Discov. 8, 100064. doi: 10.1016 / j.medidd.2020.100064

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Barabutis, N., Khangoora, V., Marik, PE și Catravas, JD (2017). Hidrocortizonul și acidul ascorbic previn sinergic și repară disfuncția barierei endoteliale pulmonare indusă de lipopolizaharide. Piept 152 (5), 954-962. doi: 10.1016 / j.chest.2017.07.014

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Carr, AC și Rowe, S. (2020). Rolul emergent al vitaminei C în prevenirea și tratamentul COVID-19. Nutrienti 12 (11), 3286. doi: 10.3390 / nu12113286

Text integral CrossRef | Google Scholar

Cerullo, G., Negro, M., Parimbelli, M., Pecoraro, M., Perna, S., Liguori, G., și colab. (2020). Istoria lungă a vitaminei C: de la prevenirea răcelii obișnuite la potențialul de ajutor în tratamentul COVID-19. Față. Immunol. 11, 574029. doi: 10.3389 / fimmu.2020.574029

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Channappanavar, R., Zhao, J. și Perlman, S. (2014). Răspunsul imun mediat de celule T la coronavirusurile respiratorii. Immunol. Rez. 59 (1-3), 118-128. doi: 10.1007 / s12026-014-8534-z

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Cheng, RZ (2020). Poate doza intravenoasă timpurie și mare de vitamina C să prevină și să trateze boala coronavirusului 2019 (COVID-19) ?. Med. Drug Discov. 5, 100028. doi: 10.1016 / j.medidd.2020.100028

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Chiscano-Camón, L., Ruiz-Rodriguez, JC, Ruiz-Sanmartin, A., Roca, O. și Ferrer, R. (2020). Nivelurile de vitamina C la pacienții cu sindrom de detresă respiratorie acută asociat SARS-CoV-2. Crit. Care 24 (1), 522. doi: 10.1186 / s13054-020-03249-y

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Fink-Neuboeck, N., Lindenmann, J., Bajric, S., Maier, A., Riedl, R., Weinberg, AM, și colab. (2016). Impactul clinic al interleukinei 6 ca biomarker predictiv în diagnosticul precoce al sindromului de răspuns inflamator sistemic postoperator după o intervenție chirurgicală toracică majoră: un studiu clinic prospectiv. Chirurgie 160 (2), 443-453. doi: 10.1016 / j.surg.2016.04.004

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Fowler, AA, Syed, AA, Syed, AA, Knowlson, S., Sculthorpe, R., Farthing, D., și colab. (2014). Studiu de siguranță de fază I a acidului ascorbic intravenos la pacienții cu sepsis sever. J. Transl Med. 12, 32. doi: 10.1186 / 1479-5876-12-32

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Fowler, AA, Truwit, JD, Hite, RD, Morris, PE, DeWilde, C., Priday, A., și colab. (2019). Efectul perfuziei de vitamina C asupra insuficienței organelor și a biomarkerilor de inflamație și leziuni vasculare la pacienții cu sepsis și insuficiență respiratorie acută severă. Jama 322 (13), 1261–1270. doi: 10.1001 / jama.2019.11825

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Guan, WJ, Ni, ZY, Hu, Y., Liang, WH, Ou, CQ, He, JX și colab. (2020). Caracteristicile clinice ale bolii coronavirus 2019 în China. N. Engl. J. Med. 382 (18), 1708-1720. doi: 10.1056 / NEJMoa2002032

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Hemilä, H. și Chalker, E. (2020). Reanaliza efectului vitaminei C asupra mortalității în studiul CITRIS-ALI: constatări importante respinse în raportul studiului. Față. Med. 7, 590853. doi: 10.3389 / fmed.2020.590853

Text integral CrossRef | Google Scholar

Iba, T., Levy, JH, Connors, JM, Warkentin, TE, Thachil, J. și Levi, M. (2020a). Caracteristicile unice ale coagulopatiei COVID-19. Crit. Care 24 (1), 360. doi: 10.1186 / s13054-020-03077-0

Text integral CrossRef | Google Scholar

Iba, T., Levy, JH, Levi, M., Connors, JM și Thachil, J. (2020b). Coagulopatia bolii coronavirus 2019. Crit. Care Med. Publicați înainte de tipărire (9), 1358–1364. doi: 10.1097 / ccm.0000000000004458

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Kaukonen, K.-M., Bailey, M., Pilcher, D., Cooper, DJ și Bellomo, R. (2015). Criteriile sindromului de răspuns inflamator sistemic în definirea sepsisului sever. N. Engl. J. Med. 372 (17), 1629–1638. doi: 10.1056 / NEJMoa1415236

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Mahase, E. (2020). Covid-19: OMS declară pandemie din cauza „nivelurilor alarmante” de răspândire, severitate și inacțiune. Bmj 368, m1036. doi: 10.1136 / bmj.m1036

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Manning, J., Mitchell, B., Appadurai, DA, Shakya, A., Pierce, LJ, Wang, H., și colab. (2013). Vitamina C favorizează maturarea celulelor T. Antioxidant. Redox Signaling 19 (17), 2054–2067. doi: 10.1089 / ars.2012.4988

Text integral CrossRef | Google Scholar

Moskowitz, A., Huang, DT, Hou, PC, Gong, J., Doshi, PB, Grossestreuer, AV, și colab. (2020). Efectul acidului ascorbic, corticosteroizilor și tiaminei asupra leziunilor organelor în șocul septic. Jama 324 (7), 642-650. doi: 10.1001 / jama.2020.11946

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Comisia Națională de Sănătate și Planificare Familială din Republica Populară Chineză (2020). Ghid pentru diagnosticul și tratamentul SARS-CoV-2 . Ednul 7. Disponibil de pe: http://www.nhc.gov.cn/yzygj/s7653p/202003/46c9294a7dfe4cef80dc7f5912eb1989.shtml (4 martie 2020).

Oudemans-van Straaten, HM, Man, AMS-d. Și de Waard, MC (2014). Vitamina C revizuită. Crit. Care 18 (4), 460. doi: 10.1186 / s13054-014-0460-x

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Grupul de experți din Shanghai privind tratamentul clinic al bolilor cu coronavirus nou (2020). Consensul experților cu privire la tratamentul cuprinzător al bolilor coronavirusului din Shanghai în 2019. Chin. J. Infectează. Dis. 2020, 38. doi: 10.3760 / cma.j.issn.1000-6680.2020

Text integral CrossRef | Google Scholar

Sinha, P., Matthay, MA și Calfee, CS (2020). Este o „furtună de citokine” relevantă pentru COVID-19 ?. Intern JAMA. Med. 180 (9), 1152–1154. doi: 10.1001 / jamainternmed.2020.3313

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Spinelli, A. și Pellino, G. (2020). Pandemia COVID-19: perspective asupra unei crize care se desfășoară. Fr. J. Surg. 107 (7), 785–787. doi: 10.1002 / bjs.11627

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

van Gorkom, G., Klein Wolterink, R., Van Elssen, C., Wieten, L., Germeraad, W. și Bos, G. (2018). Influența vitaminei C asupra limfocitelor: o privire de ansamblu. Antioxidanți 7 (3), 41. doi: 10.3390 / antiox7030041

Text integral CrossRef | Google Scholar

Wang, D., Hu, B., Hu, C., Zhu, F., Liu, X., Zhang, J., și colab. (2020). Caracteristici clinice ale a 138 de pacienți spitalizați cu pneumonie nouă infectată cu coronavirus în 2019 în Wuhan, China. Jama 323 (11), 1061-1069. doi: 10.1001 / jama.2020.1585

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Williams, AM, Ladva, CN, Leon, JS, Lopman, BA, Tangpricha, V., Whitehead, RD, și colab. (2019). Modificări ale concentrațiilor de biomarkeri serici ai micronutrienților și inflamației după o provocare la norovirus uman. A.m. J. Clin. Nutr. 110 (6), 1456–1464. doi: 10.1093 / ajcn / nqz201

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Wu, C., Chen, X., Cai, Y., Xia, J. a., Zhou, X., Xu, S., și colab. (2020). Factorii de risc asociați cu sindromul de detresă respiratorie acută și deces la pacienții cu boală coronavirus 2019 pneumonie în Wuhan, China. Intern JAMA. Med. 180 (7), 934–943. doi: 10.1001 / jamainternmed.2020.0994

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Xu, B., Fan, C.-y., Wang, A.-l., Zou, Y.-l., Yu, Y.-h., He, C., și colab. (2020). Imunitatea suprimată mediată de celulele T la pacienții cu COVID-19: un studiu retrospectiv clinic în Wuhan, China. J. Infectează. 81 (1), e51 – e60. doi: 10.1016 / j.jinf.2020.04.012

Text integral CrossRef | Google Scholar

Yang, M., Li, CK, Li, K., Hon, KL, Ng, MH, Chan, PK și colab. (2004). Constatări hematologice la pacienții cu SARS și posibile mecanisme (revizuire). Int. J. Mol. Med. 14 (2), 311-315.

PubMed Abstract | Google Scholar

Zhang, J., Rao, X., Li, Y., Zhu, Y., Liu, F., Guo, G., și colab. (2021). Test pilot al dozei mari de vitamina C la pacienții cu COVID-19 bolnavi în stare critică. Ann. Terapie intensivă 11 (1), 5. doi: 10.1186 / s13613-020-00792-3

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Cuvinte cheie: COVID-19, vitamina C, terapie, răspuns inflamator, agravarea bolii

Citație: Zhao B, Liu M, Liu P, Peng Y, Huang J, Li M, Wang Y, Xu L, Sun S, Qi X, Ling Y, Li J, Zhang W, Mao E și Qu J (2021) Doza de vitamina C intravenoasă pentru prevenirea agravării bolii a pneumoniei COVID-19 moderate. O tendință retrospectivă potrivită înainte-după studiu. Față. Farmacol. 12: 638556. doi: 10.3389 / fphar.2021.638556

Primit: 07 decembrie 2020; Acceptat: 25 februarie 2021;
Publicat: 22 aprilie 2021.

Editat de:Rafael Maldonado , Universitatea Pompeu Fabra, Spania

Revizuite de:Margreet CM Vissers , Universitatea din Otago, Noua Zeelandă
Harri Hemila , Universitatea din Helsinki, Finlanda

Drepturi de autor © 2021 Zhao, Liu, Liu, Peng, Huang, Li, Wang, Xu, Sun, Qi, Ling, Li, Zhang, Mao și Qu. Acesta este un articol cu ​​acces liber distribuit în conformitate cu condițiile Creative Commons Attribution License (CC BY). Utilizarea, distribuirea sau reproducerea în alte forumuri este permisă, cu condiția ca autorul (autorii) original (i) și deținătorul (autorii) drepturilor de autor să fie creditați și dacă publicația originală din această revistă este citată, în conformitate cu practica academică acceptată. Nu este permisă nicio utilizare, distribuție sau reproducere care nu respectă acești termeni.

* Corespondență: Enqiang Mao, maoeq@yeah.net ; Jieming Qu, jmqu0906@163.com

 Acești autori au contribuit în mod egal la această lucrare

Declinare de responsabilitate: Toate revendicările exprimate în acest articol sunt numai cele ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar cele ale organizațiilor afiliate ale acestora sau ale editorului, ale editorilor și ale recenzorilor. Orice produs care poate fi evaluat în acest articol sau revendicare care poate fi făcut de producătorul său nu este garantat sau aprobat de editor.

https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2021.638556/full

Fostul vicepreședinte al Pfizer, Michael Yeadon, îndeamnă toate femeile aflate la vârsta fertilă să evite vaccinul anticovid: „Situația este mult mai gravă decât s-a crezut”

Michael Yeadon este fostul vicepreședinte și cercetător șef pentru alergii și boli respiratorii la Pfizer. El a făcut parte din industria farmaceutică timp de trei decenii. Mai mult, Yeadon are un doctorat în farmacologie respiratorie și diplome în biochimie și toxicologie.
El a fost invitat la conferința „Stop the Shot” și a vorbit despre vaccin. Potrivit acestuia, femeile aflate la vârsta fertilă ar trebui să evite să primească vaccinul anticovid.
Iată ce a spus fostul vicepreședinte al Pfizer despre vaccinurile COVID-19:
„De ce nu administrăm niciodată medicamente experimentale femeilor însărcinate”
Cetățeanul britanic și-a explicat primul punct ca fiind „atât de evident” încât toți pot fi de acord. „Noi nu dăm niciodată, niciodată, medicamente experimentale femeilor însărcinate. De ce nu facem acest lucru?”
El a continuat să explice cum, în urmă cu 60 de ani, „femeile au fost expuse la un nou produs pentru grețurile matinale, numit talidomidă, iar acesta a dus la cel puțin 10.000 de malformații la naștere”.
Studiile efectuate înainte de lansarea sa la acea vreme nu au fost capabile să identifice „talidomida ca toxină în uter”. Această tragedie, a explicat el, i-a învățat pe oamenii de știință că „bebelușii nu sunt în siguranță și protejați în interiorul uterului, ceea ce credeam noi. Dar, de fapt, ei sunt un miracol al dezvoltării minuscule. Etape critice, mai ales în stadiile incipiente, în care, dacă se intervine cu substanțe biochimice sau altceva, pot schimba iremediabil cursul dezvoltării acelui copil”.
„Niciodată și niciodată nu trebuie să dai medicamente, produse medicamentoase, testate inadecvat, unei femei însărcinate”, a subliniat el. „Și exact asta este ceea ce se întâmplă. Guvernul nostru îndeamnă femeile însărcinate, și femeile aflate la vârsta fertilă, să se vaccineze. Și le spun că sunt sigure. Și asta este o minciună, deoarece aceste studii pur și simplu nu au fost făcute.”
„Deci, iată-ne aici. Au fost potențial sute de milioane de femei cu potențial fertil [injectate] cu produse care nu au fost testate în ceea ce privește impactul asupra fertilizării și dezvoltării copilului.
„Este destul de rău pentru că ceea ce îmi spune este că există nepăsare. Nimănui nu-i pasă. Autorităților nu le pasă de ceea ce se întâmplă”, a spus el.
Dar, la o privire mai atentă, Yeadon a spus că, având în vedere alte două studii, situația pare „mult mai gravă”, datorită dovezilor privind efectele dăunătoare reale asupra fertilității.
Un studiu Pfizer pe șobolani relevă o concentrație de cel puțin 20 de ori mai mare a vaccinului în ovare
Yeadon a discutat despre modul în care un studiu obținut de la agenția japoneză pentru medicamente datorită unei cereri de libertate de informare a dezvăluit „modul în care substanțele vaccinului sunt împrăștiate în corpul” șobolanilor în timp.
„Ceea ce am descoperit este că vaccinul nu se distribuie pur și simplu prin corp și apoi se „spală” din nou, ceea ce s-a sperat. Acesta se concentrează în ovarele șobolanilor și se concentrează de cel puțin 20 de ori mai mult decât în alte țesuturi de fond, cum ar fi mușchii”, a raportat el.

Infectare la scară înaltă în cele mai vaccinate țări: Statisticile oficiale de sănătate publică din Anglia arată că spitalizările și decesele au loc la o rată mai mare în rândul celor vaccinați

Datele departamentului de politici de sănătate publică din Anglia privind răspândirea coronavirusului arată că 65% dintre spitalizările și decesele datorită COVID-19 se înregistrează în rândul persoanelor vaccinate cu prima doză, realtează LifeSite.
Public Health England (PHE) a publicat pe 6 iulie un raport care detaliază răspândirea variantei Delta a virusului și include spitalizări și decese în care Covid-ul a fost un factor între 1 februarie 2021 și 2 august 2021. 
Agenția, a subliniat un total de 300.010 „cazuri Delta confirmate și provizorii” ale virusului în Anglia. Dintre aceste „cazuri”, 151.054 au fost descoperite în rândul persoanelor nevaccinate, reprezentând puțin peste 50%, în timp ce 117.115 dintre cei care au fost depistați pozitiv au primit cel puțin o doză de vaccinuri anti-COVID. Un total de 31.841 de persoane au fost marcate ca fiind „fără legătură”, deoarece acestea „reprezintă numărul de secvențe care nu sunt prezente în cadrul sistemului de supraveghere englez”, provenind cel mai probabil din administrațiile celorlalte națiuni britanice. 
Categoria celor vaccinați este împărțită în cei care au fost depistați pozitiv după ce au primit primul vaccin, atât în termen de 21 de zile de la injecție, cât și după acest termen, și cei care au fost vaccinați cu ambele doze.
ADVERTISEMENThttps://0790c00ffb05fab4eb286c2f591ff6ba.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.htmlÎn cazul celor care au primit primul vaccin, 24.018 au fost testați pozitiv pentru COVID în termen de 21 de zile și 46.089 după 21 de zile. Acest lucru reprezintă 8 la sută și, respectiv, 15,4 la sută din cifra totală de „cazuri”. 
În rândul celor care au primit două vaccinuri, 47.008 au fost testați pozitiv, reprezentând 15,7 la sută din cele 300.010 infecții Delta. În total, 39,1 la sută dintre infecțiile cu varianta Delta, care reprezintă aproximativ 99 la sută din totalul infecțiilor cu COVID din Marea Britanie și care au fost detectate prin testare, sunt atribuibile celor care au primit cel puțin o doză de „vaccin” experimental împotriva virusului. 
Inventatorul tehnologiei ARNm care este în prezent implementată pe scară largă în vaccinurile împotriva COVID-19, Dr. Robert Malone, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la posibilitatea ca vaccinurile să ducă la creșterea ratei de mortalitate a virusului COVID-19. 
Malone, care este, de asemenea, un medic licențiat, primind pregătire medicală la Universitatea Northwestern, la Facultatea de Medicină a Universității Harvard și la UC Davis, i-a spus lui Steve Bannon într-un interviu în cadrul emisiunii sale War Room: Pandemia show, că o încărcătură virală crescută la cei vaccinați „este exact ceea ce s-ar vedea dacă s-ar întâmpla o îmbunătățire dependentă de anticorpi (ADE)”. 
Malone a explicat pe scurt că un de proces de întărire a virusului poate apărea în urma anumitor tipuri de vaccin și care, altfel, nu s-ar fi întâmplat dacă vaccinul nu ar fi fost folosit ca intervenție.
„Acesta este cel mai rău coșmar al vaccinologului”, a explicat Malone. „S-a întâmplat cu virusul sincițial respirator și în anii ’60 și a provocat mai multe decese de copii la cei care au primit vaccinuri decât la cei nevaccinați. S-a întâmplat cu Dengvaxia, vaccinul împotriva dengue”, a adăugat cercetătorul. 
De fapt, preocupările lui Malone pot fi observate în cazul Spaniei, care și-a intensificat agresiv eforturile de a administra vaccinurile COVID celor aproximativ 47,5 milioane de cetățeni ai săi. În prezent, aproximativ 70 % dintre spanioli au primit prima doză de „vaccin”, iar 60,5 % dintre ei au primit schema completă, potrivit revistei germane de știri FOCUS. 
ADVERTISEMENThttps://0790c00ffb05fab4eb286c2f591ff6ba.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.htmlÎn timp ce Tribunalul Constituțional din Spania a menținut recent o hotărâre care suspendă vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19, președintele țării, Pedro Sánchez, a încercat să aducă vaccinul la cât mai multe persoane, bucurându-se de faptul că națiunea vest-europeană „se apropie din ce în ce mai mult de obiectivul de a avea 70 la sută din populație complet vaccinată”. 
În ciuda implementării rapide și răspândite a vaccinurilor în Spania, țara a înregistrat recent unul dintre cele mai mari vârfuri din Europa în ceea ce privește infectarea cu virusul. La sfârșitul lunii iunie, existau aproximativ 125.000 de „infecții active”, dar în decurs de o lună acest număr a crescut la peste 500.000.
La 9 august, există 712.457 de infecții active, dintre care 2.031 au dus la spitalizare, potrivit Worldometer. Reuters a relatat că, în aceeași perioadă de timp, utilizarea paturilor de terapie intensivă din spitalele spaniole dedicate pacienților cu COVID a crescut, de asemenea, cu aproximativ 0,4 la sută.  
Numărul deceselor persoanelor depistate pozitiv la testul de depistare a virusului nu a crescut într-o proporție similară în cursul lunii iulie. Rata zilnică a deceselor a rămas oarecum stabilă pe tot parcursul lunii iulie, dar a făcut un salt brusc între ultima săptămână din iulie și prima din august, când rata aproape s-a dublat, trecând de la 43 de decese pe zi la 75 pe zi în timpul unei medii mobile de șapte zile. 

prof dr Vasile Astărăstoae: Pare că e mai importantă consumarea dozelor de vaccin decât combaterea pandemiei dacă vaccinații se pot infecta și transmite boala

Fostul președinte al Colegiului Medicilor din România, profesorul Vasile Astărăstoae, face o analiză a ultimelor date oficiale din mai multe țări cu privire la noile infecții vs. campaniile de vaccinare anti-Covid-19. El susține în ampla prezentare că ”datele sugerează că vaccinații se pot infecta, îmbolnăvi și pot transmite boala. De aceea nu înțeleg de ce autoritățile (pentru a crește rata de vaccinare) le acordă tot felul de facilități (corelat cu măsuri restrictive pentru nevaccinați). Se creează impresia că mai importantă este consumarea dozelor de vaccin decât combaterea pandemiei. Am putea spune asemenea lor: nevaccinați, feriți-vă de cei vaccinați pentru că va infectează.

În concluzie, pericolul celui de al…  val nu vine de la virus, vine de la măsurile ilogice ale politicienilor și „experților” de pretutindeni.”, concluzionează el.

Iata analiza:

Expresia „al nouălea val” este adesea folosită în sens metaforic, ca un simbol al pericolului, o manifestare a unei forțe formidabile și irezistibile. Simbolul celui de-al nouălea val provine dintr-o credință populară că, în timpul unei furtuni pe mare, al nouălea val este cel mai puternic și cel mai periculos, adesea fatal. Această expresie mi-a venit în minte când am auzit despre „măsurile” propuse de autoritați (naționale și internaționale) pentru a preveni apariția unui nou val epidemic. Una dintre aceste măsuri ar fi limitarea unor drepturi persoanelor nevaccinate (care ar reprezinta un pericol pentru sănătatea publică). De 8 luni, propaganda afirmă că vaccinul anti-covid ne protejează pe noi, dar și colectivitatea, împiedică răspândirea virusului și are o eficiență de peste 90%. Aceasta o fi realitatea?

La nivel mondial, în data de 4 august 2021 situația era următoarea:

Israel: populație complet vaccinată – 62.21%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 305.77, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.68;

Mongolia: populație complet vaccinată – 60.63%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 309.31, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 1.35;

Belgia: populație complet vaccinată – 60.47%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 144.56, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.33;

Spania: populație complet vaccinată – 59.48%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 473.16, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 1.37;

Portugalia: populație complet vaccinată – 57.97%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 241.23, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 1.29;

Marea Britanie: populație complet vaccinată – 57.07%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 378.8, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 1.23;

Italia: populație complet vaccinată – 53.29%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 90.56, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.28;

Germania: populație complet vaccinată – 52.63%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 27.01, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.05;

SUA: populație complet vaccinată – 49.36%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 283.64, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 1.29;

Franța: populație complet vaccinată – 48.69%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 328.44, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.66;

Suedia: populație complet vaccinată – 42.24%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 52.29, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.03;

Serbia: populație complet vaccinată – 39.78%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 50.13, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.44;

România: populație complet vaccinată – 25.42%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 8.61, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.18;

Bulgaria: populație complet vaccinată – 14.58%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 39.56, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.49;

Belarus: populație complet vaccinată – 9.11%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 95.57, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 1.06;

India: populație complet vaccinată – 7.77%, cazuri noi confirmate (la 1 milion de locuitori) – 29.45, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.38;

Taiwan: populație complet vaccinată – 1.76%, cazuri noi confirmate (la 1milion de locuitori) – 0.73, număr decese (la 1 milion de locuitori) – 0.02;

vaccinațicazuri noi vs. decese

(sursa https://ourworldindata.org/coronavirus)

Se observă că țările care au o rată mare de vaccinare au în continuare un număr mare de infecții și chiar de decese comparativ cu țările care au vaccinat mai puțin. Interesante și încă inexplicabile sunt cazurile Taiwanului și Mongoliei. Ambele țări, până în februarie 2021, aveau aceeași rată de infectare și nu vaccinau populațiaMongolia a început să vaccineze masiv și numărul de infecții a explodat. Experiența Taiwanului, care nu a impus nicio restricție, este, de asemenea, interesantă. Bineînțeles este o observație empirică și s-ar putea obiecta că datorită nevaccinaților virusul continuă să circule și să producă infecții comunitare. Este o posibilitate (dar care trebuie dovedită), după cum există și posibilitatea ca eficiența vaccinului să nu fie cea declarată, mai ales în situația noilor variante de SARS-CoV-2. Deja Israelul a declarat că doar 39% dintre cei vaccinați sunt protejați față de varianta delta a virusului.

Pentru a ne lămuri, trebuie cercetat, în primul rând, dacă vaccinații se pot infecta și mai ales dacă pot transmite virusul în comunitate (la fel ca și cei nevaccinați). Până recent, propaganda afirma că acest lucru nu se poate întâmpla decât în mod excepțional, vaccinații au o încărcătură virală mică, fără impact major asupra situației epidemiologice. Vaccinatul se protejează pe el și mai ales pe cei dragi lui. Au apărut studii care contrazic această lozincă. Vă prezint doar câteva dintre ele.

Petros Ioannou & all, în Transmission of SARS-CoV-2 variant B.1.1.7 among vaccinated health care workers (Infect Dis (Lond). 2021 Jun 26;1-4) (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34176397/), prezintă rezultatele unui studiu privind încărcăturile virale la lucrătorii din domeniul sanitar, diagnosticați cu COVID-19 în perioada 4 ianuarie – 14 aprilie 2021. S-a constatat o încărcătură virală similară la persoanele vaccinate și nevaccinate infectate cu SARS-CoV-2 varianta B.1.1.7, sugerând eficacitatea potențial redusă a vaccinului în prevenirea transmiterii B.1.1.7.

Kasen K. Riemersma &all, în  Vaccinated and unvaccinated individuals have similar viral loads in communities with a high prevalence of the SARS-CoV-2 delta variant (https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.07.31.21261387v1), constată că SARS-CoV-2 varianta B.1.617.2 (delta) este asociată cu încărcături virale mai mari și transmisibilitate crescută față de alte variante… De la începutul lunii iulie 2021, cazurile de SARS-CoV-2 din Statele Unite au crescut, varianta delta devenind linia predominantă. Studiul arată, citez: Nu găsim nicio diferență în ceea ce privește încărcăturile virale atunci când comparăm indivizii nevaccinați cu cei vaccinați. Rezultatele noastre, deși preliminare, sugerează că, dacă persoanele vaccinate devin infectate cu varianta delta, acestea pot fi surse de transmitere a SARS-CoV-2 către alții.

În Marea Britanie, ZOE Covid Study arată că un procent important de vaccinați s-au infectat și pot transmite boala

(sursa https://covid.joinzoe.com/)

Catherine M. Brown & all. publicau, pe 30 iulie 2021, raportul Outbreak of SARS-CoV-2 Infections, Including COVID-19 Vaccine Breakthrough Infections, Associated with Large Public Gatherings — Barnstable County, Massachusetts, July 2021(https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/70/wr/mm7031e2.htm)

În iulie 2021, în urma mai multor evenimente publice, într-un oraș din Massachusetts (unde acoperirea vaccinala era de 69%), au fost identificate 469 de cazuri COVID-19; 346 (74%) au apărut la persoanele complet vaccinate. Testarea a identificat varianta delta la 90% din eșantioane de la 133 de pacienți. Valorile pragului ciclului au fost similare la probele recoltate de la pacienții care au fost complet vaccinați și la cei care nu au fost. Persoanele complet vaccinate au primit 2 doze de vaccin mARN-Pfizer-BioNTech sau Moderna o doză unică de vaccin Janssen [Johnson & Johnson] ≥ 14 zile înainte de expunere). Secvențierea genomică a specimenelor de la 133 de pacienți a identificat varianta B.1.617.2 (Delta) a SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19, în 119 (89%) și sublinia delta AY.3 într-unul (1%). În general, 274 (79%) pacienți vaccinați cu infecție descoperită au fost simptomatici. Dintre cinci pacienți cu COVID-19, care au fost spitalizați, patru au fost complet vaccinați.

Datele de mai sus sugerează că vaccinații se pot infecta, îmbolnăvi și pot transmite boala. De aceea nu înțeleg de ce autoritățile (pentru a crește rata de vaccinare) le acordă tot felul de facilități (corelat cu măsuri restrictive pentru nevaccinați). Se creează impresia că mai importantă este consumarea dozelor de vaccin decât combaterea pandemiei. Am putea spune asemenea lor: nevaccinați, feriți-vă de cei vaccinați pentru că va infectează.

În concluzie, pericolul celui de al nouălea val nu vine de la virus, vine de la măsurile ilogice ale politicienilor și „experților” de pretutindeni.

P.S. Nu pentru toată lumea al nouălea val are semnificația fatală. Vechii greci au considerat că al treilea val este un val fatal, iar romanii al zecelea val. De al treilea am trecut, să ne pregătim pentru celelalte.