Arhive etichetă | vitamina D3

Ameliorare clinică în urma suplimentării cu vitamina D3 în tulburarea sectrului de autism.

Abstract

OBIECTIV:

Prevalența ridicată a deficienței de vitamina D a fost semnalată anterior la copiii cu tulburări ale spectrului de autism (ASD), dar nu se cunoaște puține despre eficacitatea tratamentului cu vitamina D3 în ASD, deși datele din studii pilot par a fi promițătoare. Am emis ipoteza că nivelurile serice de vitamina D sunt reduse în ASD și se corelează cu severitatea bolii. De asemenea, am emis ipoteza că tratamentul cu vitamina D3 poate fi benefic pentru o parte considerabilă a copiilor cu TSA.

METODE:

În total, în studiul nostru au fost recrutați 215 copii cu ASD și 285 copii de control sănătos. Treizeci și șapte din 215 de copii ASD au primit tratament cu vitamina D3. Pentru a evalua simptomele autismului au fost utilizate Lista de verificare a comportamentului autismului (ABC) și Scala de evaluare a autismului în copilărie (CARS). Cromatografia lichidă de înaltă performanță a fost utilizată pentru a evalua nivelul seric 25-hidroxivitamină D [25 (OH) D]. Evaluările nivelurilor ABC, CARS și ale serului 25 (OH) D au fost efectuate înainte și după 3 luni de tratament.

REZULTATE:

Nivelurile serice de 25 (OH) D au fost semnificativ mai mici la copiii cu TSA decât copiii în curs de dezvoltare. Nivelurile de ser 25 (OH) D au fost corelate negativ cu scorurile totale ABC și scorurile sub subscrierii limbajului. După suplimentarea cu vitamina D3, scorurile simptomelor au fost reduse semnificativ la CARS și ABC. În plus, datele sugerează, de asemenea, că efectele tratamentului au fost mai pronunțate la copiii mai mici cu TSA.

CONCLUZIE:

Deficitul de vitamina D ar putea contribui la etiologia DSA. Suplimentarea vitaminei D3, care este o formă de tratament sigură și rentabilă, poate îmbunătăți semnificativ rezultatul unor copii cu TSA, în special a copiilor mai mici (identificator ChiCTR-CCC-13004498).

ÎNREGISTRARE CLINICĂ:

Procesul „Asocierea polimorfismelor din gene legate de metabolizarea vitaminelor D cu autism și tratamentul autismului cu vitamina D” a fost înregistrat pe http://www.chictr.org/cn/proj/show.aspx? proj = 6135 (identificator ChiCTR-CCC-13004498).

CUVINTE CHEIE:

Lista de verificare a comportamentului autismului; Tulburarea spectrului de autism; Scala de evaluare a autismului copilăriei; Vitamina D

PMID: 
26783092 
DOI: 
10.1080 / 1028415X.2015.1123847
 2017 iunie; 20 (5): 284-290. doi: 10.1080 / 1028415X.2015.1123847. Epub 2016 18 ian.

Feng J 1 , Shan L 1 , Du L 1 , Wang B 1 , Li H 1 , Wang W 1 , Wang T 1 , Dong H 1 , Yue X 1 , Xu Z 2 , Staal WG 3 , Jia F 1, 4, 5 .

1
Departamentul de Neurologie Pediatrică și Neuroreabilitare, Primul Spital al Universității Jilin, Changchun 130021, China.
2
b Departamentul de Psihiatrie, Centrul Medical Universitar Utrecht, Olanda.
3
c Departamentul de Psihiatrie și Donders Centrul de Neuroștiință, Radboud University Nijmegen Medical Center, Karakter, Centrul de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți, Olanda.
4
d Institutul de Pediatrie al Primului Spital al Universității Jilin, Changchun 130021, China.
5
e Centrul de cercetare neurologică al Primului Spital al Universității Jilin, Changchun 130021, China.

Poate fi redusă incidența cancerului de colon și ratele de deces cu calciu și vitamina D?

 1991 iulie; 54 (1 supliment): 193S-201S. doi: 10.1093 / ajcn / 54.1.193S.

1
Departamentul de Medicină Comunitară și de Familie, Universitatea din California, San Diego, La Jolla 92093-0607.

Abstract

În 1980, s-a propus ca vitamina D și calciu să poată reduce riscul de cancer de colon. Această afirmație s-a bazat pe gradientul scăzut al ratelor mortalității de la nord la sud, ceea ce sugerează un mecanism legat de o influență favorabilă a metaboliților de vitamina D indusă de ultraviolete asupra metabolismului calciului. Un studiu prospectiv de 19 ani realizat în 1954 de bărbați din Chicago a descoperit că un aport dietetic mai mare de 3,75 micrograme vitamina D / zi a fost asociat cu o reducere cu 50% a incidenței cancerului colorectal, în timp ce un aport mai mare sau egal cu 1200 mg Ca / zi a fost asociată cu o reducere de 75%. Studiile clinice și de laborator susțin în continuare aceste constatări. Un studiu de caz controlat bazat pe ser extras dintr-o cohortă de 25.620 de persoane a raportat că concentrații moderat crescute de 25-hidroxivitamină D, în intervalul 65-100 nmol / L, au fost asociate cu reduceri mari (P mai puțin de 0.05) în incidența cancerului colorectal.

PMID: 
2053561 
DOI: 
10.1093 / AJCN / 54.1.193S
[Indexat pentru MEDLINE]

Lumina soarelui, vitamina D și rata de mortalitate a cancerului ovarian la femeile din SUA

 1994 decembrie; 23 (6): 1133-6.
Departamentul de familie și medicină preventivă, Universitatea din California, San Diego, La Jolla 92093-0620, SUA.

Abstract

FUNDAL:

În general, incidența și mortalitatea cancerului ovarian este mai mare în latitudinile nordice decât în ​​sud. Acest studiu ecologic testează ipoteza conform căreia vitamina D produsă pe piele din expunerea la soare poate fi asociată cu o acțiune protectoare în mortalitatea prin cancer ovarian.

METODE:

Asocierea dintre energia medie anuală a soarelui și rata mortalității cancerului ovarian specific vârstei în județele care conțin cele mai mari 100 de orașe din SUA a fost evaluată pentru 1979-1988. Regresia liniară simplă a fost realizată după zece ani, folosind lumina soarelui și ozonul ca variabile independente și ratele cancerului ovarian ca variabilă dependentă. Regresia multiplă a fost utilizată pentru a ajusta ozonul și dioxidul de sulf, deoarece aceste componente atmosferice pot absorbi lumina ultravioletă.

REZULTATE:

Cancerul ovarian fatal în aceste zone a fost invers proporțional cu intensitatea medie a luminii solare locale într-o analiză univariată (P = 0,0001) și într-o regresie ajustată pentru poluarea aerului (P = 0,04). Asocierea a fost văzută și când a fost restricționată la 27 de zone urbane majore ale SUA; cu toate acestea, probabil datorită unei dimensiuni mici a eșantionului, această statistică nu a atins semnificație.

CONCLUZII:

Acest studiu ecologic susține ipoteza că lumina soarelui poate fi un factor protector pentru mortalitatea cancerului ovarian.

PMID: 
7721513 
DOI: 
10.1093 / Iie / 23.6.1133
[Indexat pentru MEDLINE]

O estimare a mortalității premature de cancer în SUA din cauza dozelor inadecvate de radiații solare ultraviolete-B

 2002 15 martie; 94 (6): 1867-75.
Grant WB 1 .
1wbgrant@infi.net

Abstract

FUNDAL:

Există gradienți geografici mari ai ratelor de mortalitate pentru un număr de cancer în SUA (de exemplu, ratele sunt aproximativ de două ori mai mari în nord-est comparativ cu sud-vestul). Factorii de risc, cum ar fi dieta, nu explică această variație. Studii anterioare au demonstrat că distribuțiile geografice pentru cinci tipuri de cancer sunt legate invers de radiațiile solare. Scopul studiului actual a fost de a determina câte tipuri de cancer sunt afectate de radiațiile solare și câte decese premature cauzate de cancer se datorează radiațiilor ultraviolete (UV) insuficiente.

METODE:

Datele UV-B din iulie 1992 și ratele mortalității prin cancer în SUA pentru anii 1970-1994 au fost analizate într-un studiu ecologic.

REZULTATE:

Rezultatele studiului actual confirmă rezultatele anterioare că radiațiile solare UV-B sunt asociate cu un risc redus de cancer la sân, colon, ovar și prostată, precum și limfom non-Hodgkin. S-a constatat că alte malignități suplimentare prezintă o corelație inversă între ratele de mortalitate și radiațiile UV-B: vezică, esofagian, rinichi, plămâni, pancreatic, rectal, stomac și corpus uteri. Numărul anual de decese premature cauzate de cancer din cauza expunerilor mai mici la UV-B a fost de 21.700 (95% interval de încredere [95% CI], 20.400-23.400) pentru americanii albi, 1400 (95% CI, 1100-1600) pentru americanii de culoare, și 500 (IC 95%, 400-600) pentru americanii asiatici și alte minorități.

CONCLUZII:

Rezultatele studiului actual demonstrează că o mare parte din variația geografică a ratelor mortalității prin cancer în SUA poate fi atribuită variațiilor expunerii la radiații solare la radiații UV-B. Astfel, multe vieți ar putea fi prelungite printr-o expunere crescută atentă la radiațiile solare UV-B și mai în siguranță, suplimentarea cu vitamina D3, în special în lunile de non-vara.

PMID: 
11920550 
DOI: 
10.1002 / cncr.10427
[Indexat pentru MEDLINE] 

Text complet complet

Lumina soarelui și mortalitatea cauzată de cancerul de piele, de ovar, de colon, de prostată și non-melanom: un studiu controlat cazuri bazat pe certificatul de deces

Abstract

Obiective: A explora dacă mortalitatea cauzată de cancerul mamar feminin, ovarian, colon și prostată au fost asociate negativ cu expunerea la soare.

Metode : Un studiu de caz de control al mortalității bazat pe un certificat de deces a fost realizat în cinci tipuri de cancer: cancer de piele feminin, ovarian, colon, prostată și non-melanom (ca un control pozitiv) pentru a examina asociațiile cu expunerea rezidențială și ocupațională la lumina soarelui. Cazurile au fost toate decesele cauzate de aceste tipuri de cancer între 1984 și 1995 în 24 de state din Statele Unite. Controalele, care au fost frecvența de vârstă, adaptate la o serie de cazuri, au excluzat decesele cauzate de cancer și anumite boli neurologice. Regresia logistică multiplă a fost utilizată într-un model care a inclus vârsta, sexul, rasa, expunerea rezidențială la lumina soarelui (bazată pe regiune) și statutul socioeconomic, expunerea ocupațională la lumina soarelui și activitatea fizică (ultimele trei bazate pe ocupația obișnuită).

Rezultate: Expunerea rezidențială la lumina soarelui a fost asociată negativ(adica INVERS) și semnificativ cu mortalitatea cauzată de cancerul mamar, ovarian, prostatic și de colon feminin. Doar cancerul de sân și de colon feminin, de asemenea, a arătat asociații negative semnificative cu locuri de muncă cu cea mai mare expunere ocupațională la lumina soarelui (proporție (OR) 0,82 (95% interval de încredere (95% CI) 0,70 până la 0,97) pentru cancerul de sân feminin; OR 0,90 (95% CI 0,86 până la 0,94) pentru cancer de colon). Pentru ambele tipuri de cancer, asocierea negativă cu lumina soarelui ocupațional a fost cea mai mare în regiunea geografică cu cea mai mare expunere la soare și a fost independentă de activitatea fizică la locul de muncă. Cancerul de piele non-melanom, așa cum era de așteptat, a fost asociat pozitiv atât cu lumina solară (atentie LUMINA SOLARA, NU vitamina D3) rezidențială, cât și profesională.

Concluzii: În acest studiu exploratoriu, spre deosebire de mortalitatea cauzată de cancerul de piele non-melanom, mortalitatea cauzată de cancerul de sân feminin și cancerul de colon au fost asociate în mod negativ atât cu lumina solară rezidențială, cât și profesională.

Ocuparea mediului Med . 2002 Apr; 59 (4): 257–262.
PMCID: PMC1740270
PMID: 11934953

Text complet

Textul complet al acestui articol este disponibil ca PDF (157K).

Referințe selectate

Aceste referințe sunt în PubMed. Aceasta poate să nu fie lista completă de referințe din acest articol.
  • Gorham ED, Garland FC, Garland CF. Lumina soarelui și incidența cancerului de sân în URSS. Int J Epidemiol. 1990 Dec; 19 (4): 820–824. PubMed ] Google Scholar ]
  • Garland FC, Garland CF, Gorham ED, Young JF. Variația geografică a mortalității prin cancer de sân în Statele Unite: ipoteză care implică expunerea la radiații solare. Prev. Med. 1990 Nov; 19 (6): 614–622. PubMed ] Google Scholar ]
  • Lefkowitz ES, Garland CF. Lumina soarelui, vitamina D și rata de mortalitate a cancerului ovarian la femeile din SUA. Int J Epidemiol. 1994 Dec; 23 (6): 1133–1136. PubMed ] Google Scholar ]
  • Schwartz GG, Hulka BS. Este deficitul de vitamina D un factor de risc pentru cancerul de prostată? (Ipoteză). Anticancer Res. 1990 Sep-Oct; 10 (5A): 1307–1311. PubMed ] Google Scholar ]
  • Hanchette CL, Schwartz GG. Modele geografice ale mortalității prin cancer de prostată. Dovadă pentru un efect protector al radiațiilor ultraviolete. Cancer. 1992 15 decembrie; 70 (12): 2861–2869. PubMed ] Google Scholar ]
  • Garland CF, Garland FC. Lumina soarelui și vitamina D reduc probabilitatea de cancer de colon? Int J Epidemiol. 1980 Sep; 9 (3): 227–231. PubMed ] Google Scholar ]
  • Braun MM, Helzlsouer KJ, Hollis BW, Comstock GW. Cancerul de colon și metabolitul seric al vitaminei D cu 10-17 ani înainte de diagnostic. Am J Epidemiol. 1995 15 sept.; 142 (6): 608–611. PubMed ] Google Scholar ]
  • Braun MM, Helzlsouer KJ, Hollis BW, Comstock GW. Cancerul de prostată și nivelurile prediagnostice ale metaboliților serici ai vitaminei D (Maryland, Statele Unite) Cancer Causes Control. 1995 mai; 6 (3): 235–239. PubMed ] Google Scholar ]
  • Gann PH, Ma J, Hennekens CH, Hollis BW, Haddad JG, Stampfer MJ. Metabolizarea vitaminei D în circulație în legătură cu dezvoltarea ulterioară a cancerului de prostată. Biomarkeri de cancer Epidemiol Prev. 1996 Feb; 5 (2): 121–126. PubMed ] Google Scholar ]
  • Hiatt RA, Krieger N, Lobaugh B, Drezner MK, Vogelman JH, Orentreich N. Prediagnostic vitamina D și cancer de sân. J Natl Cancer Inst. 1998 18 mar; 90 (6): 461–463. PubMed ] Google Scholar ]
  • Holick MF. Factorii de mediu care influențează producția cutanată de vitamina D. Am J Clin Nutr. 1995 Mar; 61 (3 supliment): 638S – 645S. PubMed ] Google Scholar ]
  • Martínez ME, WC Willett. Calciu, vitamina D și cancer colorectal: o revizuire a dovezilor epidemiologice. Biomarkeri de cancer Epidemiol Prev. 1998 Feb; 7 (2): 163–168. PubMed ] Google Scholar ]
  • Martínez ME, Giovannucci EL, Colditz GA, Stampfer MJ, Hunter DJ, Speizer FE, Wing A, Willett WC. Calciul, vitamina D și apariția cancerului colorectal la femei. J Natl Cancer Inst. 1996 2 oct; 88 (19): 1375–1382. PubMed ] Google Scholar ]
  • John EM, Schwartz GG, Dreon DM, Koo J. Vitamina D și riscul de cancer de sân: Studiul de urmărire epidemiologică NHANES I, 1971-1975 – 1992. Studiu național de sănătate și nutriție. Biomarkeri de cancer Epidemiol Prev. 1999 mai; 8 (5): 399–406. PubMed ] Google Scholar ]
  • Janowsky EC, Lester GE, Weinberg CR, Millikan RC, Schildkraut JM, Garrett PA, Hulka BS. Asocierea între nivelurile scăzute de 1,25-dihidroxivitamina D și riscul de cancer de sân Sănătate publică Nutr. 1999 Sep; 2 (3): 283–291. PubMed ] Google Scholar ]
  • Corder EH, Guess HA, Hulka BS, Friedman GD, Sadler M, Vollmer RT, Lobaugh B, Drezner MK, Vogelman JH, Orentreich N. Vitamina D și cancer de prostată: studiu prediagnostic cu seruri stocate. Biomarkeri de cancer Epidemiol Prev. 1993 septembrie-oct; 2 (5): 467–472. PubMed ] Google Scholar ]
  • Figgs LW, Dosemeci M, Blair A. Supravegherea limfomelor non-Hodgkin din Statele Unite ale Americii prin ocupație 1984-1989: un studiu de douăzeci și patru de certificate de deces. Am J Ind Med. 1995 iunie; 27 (6): 817–835. PubMed ] Google Scholar ]
  • Freedman DM, Dosemeci M, Alavanja MC. Mortalitate prin scleroză multiplă și expunere la radiații solare rezidențiale și profesionale: studiu de caz de control bazat pe certificate de deces. Ocuparea mediului Med. 2000 iunie; 57 (6): 418–421. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
  • Keller-Byrne JE, Khuder SA, Schaub EA. Meta-analize ale cancerului de prostată și agricultură. Am J Ind Med. 1997 mai; 31 (5): 580–586. PubMed ] Google Scholar ]
  • Cerhan JR, Cantor KP, Williamson K, Lynch CF, Torner JC, Burmeister LF. Mortalitatea prin cancer în rândul fermierilor din Iowa: rezultate recente, tendințe de timp și factori de viață (Statele Unite). Cancerul provoacă controlul. 1998 mai; 9 (3): 311–319. PubMed ] Google Scholar ]
  • Blair A, Zahm SH, Pearce NE, Heineman EF, Fraumeni JF., Jr Clues la etiologia cancerului din studii efectuate de fermieri. Scand J Work Environ Health. 1992 august; 18 (4): 209–215. PubMed ] Google Scholar ]
  • Green LW. Manual pentru notarea stării socioeconomice pentru cercetarea comportamentului în sănătate. Republica Sănătate Publică 1970 sept. 85 (9): 815–827. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
  • McTiernan A, Ulrich C, Ardezie S, Potter J. Activitatea fizică și etiologia cancerului: asociații și mecanisme. Cancerul provoacă controlul. 1998 Oct; 9 (5): 487–509. PubMed ] Google Scholar ]
  • Albanes D, Blair A, Taylor PR. Activitate fizică și risc de cancer în populația NHANES I. Sănătate publică Am J. 1989 iunie; 79 (6): 744–750. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
  • OS Miettinen, Wang JD. O alternativă la raportul proporțional al mortalității. Am J Epidemiol. 1981 iul; 114 (1): 144–148. PubMed ] Google Scholar ]
  • Percy CL, Miller BA, Gloeckler Ries LA. Efectul modificărilor clasificării cancerului și exactitatea certificatelor de deces prin cancer asupra tendințelor mortalității prin cancer. Ann NY Acad Sci. 1990; 609 : 87–99. PubMed ] Google Scholar ]
  • Cooper SP, Buffler PA, Lee ES, Cooper CJ. Caracteristici de sănătate în funcție de cea mai îndelungată ocupație și industrie a ocupării forței de muncă: Statele Unite, 1980. Am J Ind Med. 1993 iul; 24 (1): 25–39. PubMed ] Google Scholar ]
  • Liu L, Deapen D, Bernstein L. Starea socioeconomică și cancerul sânului feminin și al organelor de reproducere: o comparație între populațiile rasiale / etnice din județul Los Angeles, California (Statele Unite). Cancerul provoacă controlul. 1998 august; 9 (4): 369–380. PubMed ] Google Scholar ]
  • Webb AR, Kline L, Holick MF. Influența sezonului și a latitudinii asupra sintezei cutanate a vitaminei D3: expunerea la lumina soarelui de iarnă la Boston și Edmonton nu va promova sinteza de vitamina D3 pe pielea umană. J Clin Endocrinol Metab. 1988 august; 67 (2): 373–378. PubMed ] Google Scholar ]
  • Garland C, Shekelle RB, Barrett-Connor E, Criqui MH, Rossof AH, Paul O. Vitamina D dietetică și calciu și riscul de cancer colorectal: un studiu prospectiv de 19 ani la bărbați. Lancet. 1985 Feb 9; 1 (8424): 307–309. PubMed ] Google Scholar ]
  • Bostick RM, Potter JD, Sellers TA, McKenzie DR, Kushi LH, Folsom AR. Relația de calciu, vitamina D și aportul de produse lactate cu incidența cancerului de colon în rândul femeilor în vârstă. Studiul de sănătate al femeii din Iowa. Am J Epidemiol. 1993 15 iunie; 137 (12): 1302–1317. PubMed ] Google Scholar ]
  • Kearney J, Giovannucci E, Rimm EB, Ascherio A, Stampfer MJ, Colditz GA, Aripă A, Kampman E, Willett WC. Calciu, vitamina D și alimente lactate și apariția cancerului de colon la bărbați. Am J Epidemiol. 1996 mai 1; 143 (9): 907–917. PubMed ] Google Scholar ]
  • Garland CF, Comstock GW, Garland FC, Helsing KJ, Shaw EK, Gorham ED. 25 ser-hidroxivitamină D și cancer de colon: studiu prospectiv de opt ani. Lancet. 1989 18 noiembrie; 2 (8673): 1176–1178. PubMed ] Google Scholar ]
  • Tangrea J, Helzlsouer K, Pietinen P, Taylor P, Hollis B, Virtamo J, Albanes D. Nivelurile serice de metaboliți ai vitaminei D și riscul ulterior de cancer de colon și rect la bărbații finlandezi. Cancerul provoacă controlul. 1997 iul; 8 (4): 615–625. PubMed ] Google Scholar ]
  • Reichel H, Koeffler HP, Norman AW. Rolul sistemului endocrin al vitaminei D în sănătate și boli. N Engl J Med. 1989 13 aprilie; 320 (15): 980–991. PubMed ] Google Scholar ]
  • Frampton RJ, Omond SA, Eisman JA. Inhibarea creșterii celulelor canceroase umane de către metaboliții 1,25-dihidroxivitamină D3. Cancer Res. 1983 Sep; 43 (9): 4443–4447. PubMed ] Google Scholar ]
  • Lointier P, Wargovich MJ, Saez S, Levin B, Wildrick DM, Boman BM. Rolul vitaminei D3 în proliferarea unei linii celulare de cancer de colon uman in vitro. Anticancer Res. 1987 iul-aug; 7 (4B): 817–821. PubMed ] Google Scholar ]
  • Mantell DJ, Owens PE, Bundred NJ, Mawer EB, Canfield AE. 1 alfa, 25-dihidroxivitamina D (3) inhibă angiogeneza in vitro și in vivo. Circ Res. 2000 4 august; 87 (3): 214–220. PubMed ] Google Scholar ]
  • El Abdaimi K, Dion N, Papavasiliou V, Cardinal PE, Binderup L, Goltzman D, Ste-Marie LG, Kremer R. Analogul vitaminei D EB 1089 previne metastaza scheletică și prelungește timpul de supraviețuire la șoarecii nude transplantate cu celule canceroase ale sânului uman. Cancer Res. 2000 15 august; 60 (16): 4412–4418. PubMed ] Google Scholar ]
  • Colston KW, Berger U, Coombes RC. Rolul posibil pentru vitamina D în controlul proliferării celulelor canceroase de sân. Lancet. 1989 28 ianuarie; 1 (8631): 188–191. PubMed ] Google Scholar ]
  • Iino Y, Yoshida M, Sugamata N, Maemura M, Ohwada S, Yokoe T, Ishikita T, Horiuchi R, Morishita Y. 1 alfa-hidroxivitamină D3, hipercalcemie și suprimarea creșterii a 7,12-dimetilbenz [a] indusă de antracen [ tumori mamare de șobolan. Tratamentul cu cancerul de sân. 1992; 22 (2): 133–140. PubMed ] Google Scholar ]
  • Eisman JA, Barkla DH, Tutton PJ. Suprimarea creșterii in vivo a xenogrefelor tumorii solide de cancer uman cu 1,25-dihidroxivitamina D3. Cancer Res. 1987 1 ianuarie; 47 (1): 21–25. PubMed ] Google Scholar ]
  • Landin-Wilhelmsen K, Wilhelmsen L, Wilske J, Lappas G, Rosén T, Lindstedt G, Lundberg PA, Bengtsson BA. Lumina soarelui crește concentrația de vitamina D în serul 25 (OH), în timp ce 1,25 (OH) 2D3 nu este afectată. Rezultate ale unui studiu general al populației din Göteborg, Suedia (proiectul OMS MONICA). Eur J Clin Nutr. 1995 iunie; 49 (6): 400–407. PubMed ] Google Scholar ]

Articole de la medicina muncii și de mediu sunt furnizate aici, prin amabilitatea BMJ Publishing Group

Vitamina D3 și prevenirea cancerului colorectal

 2005 Oct; 97 (1-2): 179-94. Epub 2005 19 oct.

1
Naval Health Center Research Center, San Diego, CA 92186, SUA.

Abstract

FUNDAL:

Fotosinteza inadecvată sau aportul oral de Vitamina D3 sunt asociate cu rate mari de incidență a cancerului colorectal, dar relația doză-răspuns nu a fost studiată în mod adecvat.

METODE:

Gradienții de răspuns la doză din studiile observaționale privind aportul de vitamina D3 și 25-hidroxivitamina D serică au fost evidențiate ca linii de tendință. Punctul de pe fiecare linie de tendință liniară corespunzând unui raport de cote de 0,50 a furnizat aportul prediagnostic de Vitamina D sau concentrația de 25 hidroxivitamină D asociată cu un risc cu 50% mai mic comparativ cu <100 UI / zi Vitamina D sau <13ng / ml ser 25-hidroxivitamina D . Medianele acestor valori au fost determinate.

REZULTATE:

În general, indivizii cu> sau = 1000 UI / zi Vitamina D (p <0,0001) sau> sau = 33ng / ml (82nmol / l) 25-hidroxivitamina D (p <0,01) au avut o incidență mai mică cu 50% a cancerului colorectal comparativ cu valori de referinta.

CONCLUZII:

Aportul de 1000 UI / zi de Vitamina D, jumătate din aportul superior sigur stabilit de Academia Națională de Științe, a fost asociat cu un risc cancer colorectal cu 50% mai mic. nivelul Seric 25-hidroxivitamină D de 33ng / ml, despre care se știe că este sigur, a fost asociat și cu un risc cu 50% mai mic. Este necesară o acțiune promptă de sănătate publică pentru a crește aportul de vitamina D (3) la 1000 UI / zi și pentru a crește 25-hidroxivitamina D prin încurajarea unei durate modeste a expunerii la soare.

PMID: 
16236494 
DOI: 
10.1016 / j.jsbmb.2005.06.018

Meta-analiză a vitaminei D pentru a îmbunătăți supraviețuirea pacienților cu cancer de sân

 

Abstract

Context / Scop: Pentru a determina dacă NIVELUL DE 25-hidroxivitamina D [25 (OH) D] serică mai mare la diagnostic este asociat cu supraviețuirea mai lungă a pacienților cu cancer de sân.

Materiale și metode: S-a efectuat o metaanaliză a cinci studii privind relația dintre 25 (OH) D și mortalitatea cauzată de cancerul de sân. Un raport de risc comun a fost calculat folosind un model cu efecte aleatorii. Testul Der Simonian-Laird a fost utilizat pentru a evalua omogenitatea.

Rezultate: Concentrații serice mai mari de 25 (OH) D au fost asociate cu rate mai mici de caz de fatalitate după diagnosticul cancerului de sân. Mai exact, pacienții cu cea mai mare chintilă de 25 (OH) D au avut aproximativ jumătate din rata mortalității cauzate de cancerul de sân ca cei cu cel mai mic nivel vitamina D3.

Concluzie: nivelul Seric ridicat 25 (OH) D a fost asociat cu o mortalitate mai mică din cauza cancerului de sân. Serul 25 (OH) D la toți pacienții cu cancer de sân ar trebui să fie restabilit la intervalul normal (30-80 ng / ml), cu monitorizare adecvată. Studiile clinice sau de teren trebuie inițiate pentru a confirma că această asociere nu s-a datorat cauzării inverse.

În 2013 au fost aproximativ 234.580 de cazuri noi și 40.030 de decese cauzate de cancer la sân în Statele Unite ( 1 ). Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femeile din întreaga lume, cu 1,7 milioane de cazuri noi și aproximativ o jumătate de milion de decese în 2012 ( 2 ). În timp ce majoritatea studiilor s-au concentrat pe relația dintre vitamina D și incidența cancerului de sân, doar câteva studii au investigat relația posibilă între statutul seric 25-hidroxivitamină D 25 (OH) D și ratele de supraviețuire a cancerului ( 3 – 7 ). Scopul acestui studiu a fost de a combina rezultatele studiilor cunoscute privind asocierea între 25 (OH) D status și supraviețuirea cancerului de sân.

Materiale si metode

O cercetare PUBMED a fost realizată de doi investigatori pentru studii observaționale ale serului 25 (OH) D și riscul de cancer de sân efectuat între 1966-2010. Căutarea a fost efectuată utilizând termenii („vitamina D” sau „colecalciferol” sau „calcidiol” sau „calcitriol” sau „25-hidroxivitamină D”) și „epidemiologie”) și „uman” ca subiect medical (rubrică MeSH) termeni și cuvinte în abstract, combinate cu termenii subiectului „neoplasme ale sânului”, „cancer”, „supraviețuire” și „mortalitate”. Articolele au fost incluse dacă au fost publicate în jurnale medicale, au fost studii de urmărire prospective sau istorice și au raportat rate de supraviețuire sau de fatalitate în funcție de cantilele din serul 25 (OH) D. Un total de 77 de studii au fost identificate în timpul revizuirii literaturii ( Figura 1 ). Șaptezeci de studii au fost excluse după analizarea rezumatelor. Două studii au fost excluse deoarece au investigat relația dintre 1,25 dihidroxivitamina D [1,25 (OH) 2 D] și riscul de cancer de sân ( 8 , 9 ). Cinci studii care au raportat raporturi de risc (HR) pentru mortalitate cauzată de cancerul de sân prin cantilele de ser 25 (OH) D au fost identificate și eligibile pentru includere ( 3 – 7 ).

Analize statistice. Cele mai ajustate raporturi de risc ajustate pe vârstă, comparativ cu cea mai mică cu cea mai mare categorie de concentrație de ser 25 (OH) D au fost obținute din fiecare studiu. O HR comună care compară cea mai mică cu cea mai mare cantilă a concentrației serice 25 (OH) D a fost calculată utilizând metoda de observare-așteptată (OE) și variația pentru combinarea studiilor, o aplicare a metodei Peto pentru HR-uri ( 10 ). Valoarea globală și variația au fost calculate utilizând HR-urile individuale din fiecare studiu și intervalele de încredere de 95% ( 11 ).

Valoarea p pentru rezumatul general HR a fost calculată folosind un scor Z, unde numerotatorul era logaritmul natural al HR-ului combinat și numitorul era eroarea standard a logaritmului natural al HR-ului comun. Aceasta este o metodă standard pentru calcularea valorii p, folosind Metoda Peto-free fără asumare ( 12 ). HR-urile care compară cel mai mare cu cele mai mici cantile pentru fiecare studiu sunt afișate într-un teren forestier ( 13 , 14 ). Statistica DerSimonian-Laird, folosind un model cu efecte aleatorii, a fost utilizată pentru a evalua eterogenitatea dintre studii între 15 ( 15 ). Calculele au fost efectuate folosind Rev Man 5 (Oxford, Marea Britanie: Cochrane Collaboration).

Gradient de răspuns la doză. Pentru a furniza o estimare comună a relației doză-răspuns între serul 25 (OH) D și mortalitatea, a fost calculată media mediei sau a punctului mediu pentru fiecare cantil din fiecare studiu, precum și media HR pentru fiecare cuantil. . Cel mai mare cuantil a fost utilizat ca grup de referință pentru fiecare studiu. Dacă un studiu a raportat resursele umane folosind cel mai mic cuantil ca categorie de referință, cel mai mare cuantil a fost utilizat ca grup de referință obținând inversul HR al fiecărui cuantil din studiul respectiv. Nouăzeci și cinci la sută intervale de încredere (95% CI) pentru media HR-urilor au fost, de asemenea, calculate utilizând media CI inferioară și superioară a 95% din fiecare cuantil din fiecare studiu. Calculele au fost efectuate utilizând SAS, versiunea 9.2 (SAS Institute, Cary, NC, SUA).

Figura 1.

Organigrama sistematică a revizuirii literaturii.

Rezultate

Cinci studii eligibile au fost identificate prin căutarea în literatură, care este rezumată în figura 1 . Pentru cancerul de sân, nivelul seric 25 (OH) D a avut un efect preventiv puternic împotriva mortalității. Dintre cele cinci studii efectuate pe relația dintre serul 25 (OH) D și mortalitatea prin cancer la sân, trei au constatat o reducere semnificativă statistic a mortalității cu creșterea concentrațiilor de 25 (OH) D ( 4 – 6 ). Un studiu a găsit un efect benefic care nu a atins o semnificație statistică ( 7 ), în timp ce al cincilea studiu a găsit un efect benefic în analiza ajustată pe vârstă, dar nu multivariană ( 3 ).

Persoanele cu concentrații serice mai mari de 25 (OH) D au avut rate de fatalitate substanțial mai mici ( tabelul I ). Din cele cinci studii, trei au descoperit că serul 25 (OH) D în cel mai mare cuantil a fost asociat cu rate de fatalitate substanțial mai mici decât serul 25 (OH) D în cel mai scăzut cuantil ( Figura 2 ) ( 4 – 6 ), iar două au găsit  tendință în aceeași direcție ( 3 , 7 ). HR-ul total combinat care rezumă riscul estimat la cel mai scăzut comparativ cu cea mai mare categorie de 25 (OH) D în toate studiile asupra mortalității prin cancer de sân a fost de 0,56 (IC 95% = 0,4-0,7, p <0,0001) pentru femeile cu cel mai ridicat vs. categoria cea mai joasă a concentrației serice 25 (OH) D ( Figura 2 ). Aceste rezultate au fost omogene pe toate studiile (DerSimonian-Laird chi-square = 4,46, p = 0,35). Rezultatele au fost aproximativ aceleași folosind un model cu efecte fixe.

Figura 2.

Raportul de pericol pentru deces, comparativ cu cele mai mari și cele mai mici cantile din fiecare studiu, cu intervale de încredere de 95% și raportul rezumat al pericolului.

A existat o relație puternică liniară, inversă, între doză și răspuns între nivelurile serice de 25 (OH) D și ratele de fatalitate ale cancerului de sân ( Figura 3 ), iar serul 25 (OH) D a reprezentat 97% din variația în cazurile de fatalitate ( Figura 3 ). Un complot de pâlnie nu a dezvăluit nicio indicație puternică a prejudecății publicării ( Figura 4 ).

Discuţie

Concentrații serice mai mari de 25 (OH) D au fost asociate cu rate mai mici de fatalitate la pacienții cu cancer de sân. Pacienții cu cea mai mare concentrație de 25 (OH) D au avut aproximativ jumătate din rata mortalității comparativ cu cei cu cea mai mică concentrație.

Deși a existat un interes considerabil pentru rolul benefic al vitaminei D și al metaboliților acesteia în prevenirea adenocarcinoamelor colonice, a sânului și a altor adenocarcinoame, au existat doar câteva studii privind asocierea statutului de vitamina D în momentul diagnosticării asupra supraviețuirii pacienți cu cancer de sân ( 3 – 7 ). Multe cercetări efectuate au arătat rezultate foarte promițătoare ( 4 – 7 ).

Mecanismele prin care metaboliții de vitamina D pot preveni cancerul pot explica, de asemenea, supraviețuirea îmbunătățită la pacienții cu cancer care au niveluri de ser 25 mai mari (OH) D în momentul diagnosticării ( 16 ). Conform ipotezei de prevenire a cancerului de vitamina D, cancerul apare în mai multe faze distincte, care pot fi explicate printr-un model teoretic denumit modelul Disjuncție-Inițiere-Selecție naturală-Suprapunere-Metastaze-Involuție-Tranziție (DINOMIT) ( 16 ). Deși acest model a fost aplicat în principal în contextul prevenirii cancerului, mai multe dintre etapele ulterioare care apar în deficiența de vitamina D, cum ar fi inițierea, selecția naturală, supraaglomerația și metastazarea ar putea ajuta la contabilizarea efectului metaboliților de vitamina D asupra tumorilor existente. . Conform acestei ipoteze, creșterea unei tumori poate fi arestată/oprita în aproape orice punct al modelului DINOMIT prin restabilirea unei concentrații serice mari 25 (OH) D în organism, rezultând în reglarea E-cadherinei și restabilirea unui puț -starea diferențiată ( 16 ).

Tabelul I.

Caracteristicile studiilor privind serul 25-hidroxivitamină D și prognosticul cancerului de sân, cod ICD-CM 174, conform căutării PubMed, 1966-2013.

Figura 3.

Relația generală între doză și răspuns între serul 25-hidroxivitamina D și moartea din cauza cancerului de sân, cu coeficient de determinare, toate studiile combinate.

Studiile de laborator au demonstrat efectele anticancerigene ale metaboliților de vitamina D pe trei faze critice în dezvoltarea tumorilor mamare: diferențierea, apoptoza și angiogeneza. Este posibil ca asocierea serului 25 (OH) D cu supraviețuirea să depindă de menținerea diferențierii, de promovarea apoptozei și de inhibarea angiogenezei. Acestea sunt toate funcțiile cunoscute ale metaboliților de vitamina D ( 16 ).

Figura 4.

Rapoartele de pericol și erorile lor standard ale logaritmelor lor, toate studiile (complotul de canal).

Pe de altă parte, rezultatele prezentului studiu ar fi putut rezulta din cauzalitate inversă. Este posibil ca, în cazurile mai grave, concentrația serică 25 (OH) D să fie redusă și acestea au fost și cazurile care au dus la deces devreme în istoria lor naturală. Dacă ar fi așa, serul 25 (OH) D ar putea fi un biomarker pentru severitatea cancerului, mai degrabă decât un factor care a provocat o supraviețuire mai lungă. Această posibilitate ar putea fi exclusă prin efectuarea unui studiu clinic. Există un studiu clinic al unei doze rezonabile de vitamina D (1000 UI) cu calciu care a arătat o reducere cu 77% a incidenței tuturor cancerului invaziv combinat, inclusiv cancerului de sân 17 ). Un studiu clinic trebuie efectuat folosind doza de nivel superior recomandată de Academia Națională de Științe, care este de 10.000 UI / zi de vitamina D 3!! ( 18 ).

Între timp, niciun studiu de laborator din cunoștințele noastre nu a arătat că tumorile pot reduce concentrația serică 25 (OH) D. Rata de deces cauzată de cancer este, de asemenea, mult mai mică în zonele SUA cu iradiere UVB solară mare decât cele cu iradiere mai mică ( 19 ), ceea ce nu poate fi contabilizat prin cauzalitate inversă. Există o asociație similară la nivel mondial ( 20 ). Aceste studii sugerează că ar putea fi prudent ca pacienții cu cancer de sân să fie măsurați și să fie reluați la concentrații în intervalul normal (30-80 ng / ml) pentru pacienții cu cancer de sân în așteptarea efectuării unui studiu clinic controlat randomizat. Sunt disponibile numeroase studii privind siguranța vitaminei D 3 21 ) care ar face ca o astfel de strategie să merite luată în considerare.

    1. SHARIF B. MOHR 1  ,
    2. EDWARD D. GORHAM 1 , 2 ,
    3. 1 IUNIE ,
    4. HOEFFLICH 2 și
    5. CEDRIC F. GARLAND 1 , 2

    + Afilieri ale autorului


    1. 1 Oficiul pentru Programe Științifice, Cod 01A, Centrul de Cercetări Navale în Sănătate, San Diego, CA, SUA

    2. 2 Departamentul de familie și medicină preventivă 0620, Universitatea din California, San Diego, La Jolla, CA, SUA
    1. Corespondență la: Sharif Mohr, Biroul de programe științifice, Cod 01A, Centrul de cercetare în domeniul sănătății navale, San Diego, CA 92106, SUA Tel: +1 6197562161, e-mail: sbmohr75@gmail.com

Recunoasteri

Această cercetare a fost susținută de o alocare a Congresului la Penn State Cancer Institute din Milton S. Hershey Medical Center, Hershey, PA, prin Departamentul Marinei, Biroul de Medicină și Chirurgie, sub unitatea de lucru nr. 60126. Opiniile exprimate în acest raport sunt cele ale Autorilor și nu reprezintă o poziție oficială a Departamentului Marinei, Departamentului Apărării sau Guvernului SUA.

Note de subsol

  • Acest articol este accesibil online gratuit.

  • Primit 15 decembrie 2013.
  • Revizuirea primită la 7 ianuarie 2014.
  • Acceptat 9 ianuarie 2014.

Referințe

articole care citeaza acest articol

Remisie clinică pe termen lung a unui pacient cu leucemie limfocitară cronică, utilizând opțiunea de tratament alternativ: ulei de semințe de bumbac (gossipol).

Abstract

Leucemia limfocitară cronică (CLL) rezultă din acumularea de limfocite imunologice incompetente maligne.o analiza completa de sânge de rutină al unui singur pacient a dezvăluit că avea CLL. Aportul zilnic de 700 ml de lapte proaspăt bovina a dus la o scădere a numărului de limfocite de la 85,5×10 (9) / l la 12,5×10 (9) / l pe o perioadă de 5 ani. Scopul a fost de a stabili care componente (elementele) din lapte ar fi responsabile pentru scăderea numărului de limfocite. S-a constatat că cu cat constituentul mai ridicat de vitamina D în lapte, cu atât numărul limfocitelor este mai mic. În timp ce laptele de la fermele mari de lapte care utilizează suplimente în furaje pentru a crește producția de lapte, a scăzut considerabil numărul de limfocite, laptele de la micile ferme de lapte, care nu se completează cu vitamina d, nu a avut niciun efect. Studiul de față indică faptul că gossypol în prajitura de semințe de bumbac și uleiul de bumbac sunt potențial responsabile de scăderea numărului de globule albe. Se pare că gossipolul este un agent anti-neoplazic foarte puternic. Gossipolul liber (Fig. 1) este un compus fenolic toxic care devine detoxifiat la rumegători prin legarea la proteinele din lapte, dar gossipolul este încă un inhibitor activ al creșterii tumorii în laptele excretat.

Introducere
Într-un studiu asupra unui singur pacient (WMP) cu cronica leucemie limfocitară, s-a constatat că regulatul aport zilnic de 700 ml lapte proaspăt bovin a dus lascăderea considerabilă a numărului de limfocite (de la 85,5 109/ l până la 12,5 109/ l) pe o perioadă de 5 ani.
Aceste descoperiri au fost înregistrate în Africa de Sud Jurnal medical și comentate într-un editorial din aceeași revistă a profesorului Peter Jacobs, Emerit Profesor de hematologie la Universitatea Cape Town (Politzer, 1999; Jacobs, 1999).
Într-un studiu ulterior WIL-2 uman nemuritor  culturile de celule limfocite au fost expuse la cazine libere filtrate ale diferitelor mărci de lapte bovin. Țesutul rezultatele culturii au indicat un constituent puternic la bovine lapte care inițial a stimulat limfocitele „nemuritoare” și apoi a provocat moartea celulelor (apoptoză) (Politzer
și Whitcutt, 2001).
În cel de-al treilea studiu s-a arătat că apoptoza limfocitele maligne sunt induse ca răspuns la activarea receptorului de suprafață pentru calcitriol, activ forma de vitamina D (Politzer, 2005).
materiale si metode
Studiul de față este o încercare de a afla dacă, în afară de calcitriol, există un alt compus / activ agent prezent în laptele bovin care ar reduce cantitatea de număr de limfocite la un pacient cu CLL.

Pentru a clarifica poziția au fost următoarele experimente
efectuate așa cum se arată în tabelul 1.
Discuţie
Din 1988, când  am fost pentru prima dată diagnosticat cu leucemia limfocitară cronică am experimentat cu diferite mărci de lapte bovin și au descoperit că cei mari
ferme de lapte utilizate supliment pentru vacile constând din (tort/prajiura ) semințe de bumbac, făină de pește, făină de porumb etc. pentru a produce mai mult lapte; aceasta produce tipul dorit de lapte ceea ce reduce considerabil numărul de limfocite. Micile
ferme de lapte, cu toate acestea, nu utilizează suplimente pentru animale care îmi reduc cu greu numărul de limfocite.
Din aceste informații se poate deduce că al doilea agent activ în laptele de bovină, dacă este prezent, provine din suplimente (Tabelul 1).
După cum era de așteptat, lapte cu un conținut ridicat de vitamina D a scăzut considerabil numărul limfocitelor.
Ulei de bumbac: În Africa de Sud multe comerciale ferme de lapte folosesc un supliment pentru vacile care conțin făină de pește, ulei de semințe de bumbac (5-10%) și semințe de bumbac integral (5-10%). Ulei de bumbac și semințe de bumbac considerabil cresc producția de lapte. Uleiul de bumbac este un comestibil ulei obținut din semințele plantelor de bumbac (Fig. 1).
Bumbacul și uleiul de semințe de bumbac conțin gossipol, compus fenolic, care s-a dovedit a fi a puternic inhibitor al creșterii tumorii (Hu și colab., 1994). În cancerul de sân și prostată există o supraexpresie a proteine ​​Bcl-2 și Bcl-xL. Gossypol se leagă de ambele Bcl-2 și Bcl-xL și induce apoptoza. Ulei din semințe de bumbac a redus considerabil numărul limfocitelor.
Rezultatele sugerează că, pe lângă calcitriol, gossipol ar putea fi un alt agent activ puternic prezent în lapte de bovine care scade numărul limfocitelor în
un pacient cu CLL.
În Africa de Sud, întregi semințe de bumbac a devenit o hrana populară pentru vacile lactate. Poate fi alimentat așa cum vine de la gin fără procesare. Multe vaci de lapte sunt
hrănite până la 10 kilograme de semințe de bumbac întreg pe zi timp de 140 de zile
fără probleme adverse. Vaca lactată are capacitatea de a extrage gossypol din hrană și de a-l transfera la lapte (Hu și colab., 1994). Rumegătoarele detoxifică Gossypol liber prin legarea acestuia de proteine ​​solubile și obligațiunea este permanentă (Reiser și Hwei, 1962). Legatul gossipolul este încă activ ca un puternic inhibitor al creșterii tumorii
(Hu și colab., 1994).
Gossypol are antiproliferative și antineoplastice efecte asupra liniilor de celule tumorale derivate de testicul, sân,col uterin, melanom, carcinom colorectal și altele
(Merino și colab., 1994). În unele cazuri, efectul său a fost semnificativ mai mare decât efectul utilizarii clinice de medicamente citotoxice. Gosspol acționează direct asupra mitocondriilor pentru a depăși apoptoza mediată de Bcl-2- și Bcl-xL
rezistență (Strecher și colab., 1968). Într-o recenzia „ Potențiali Agenți de reglementare a fertilității din rolul plantelor a fost descrisă și gossipolul ca anticoncepțional masculin
(Bingel și Fong, 1988).
Concluzie
Pe baza descoperirilor de mai sus, gossipolul ar putea fi foarte bine potențial agent pentru tratamentul limfocitelor leucemiei cronice . Această ipoteză este în continuare susținută de constatări că rumegătoarele detoxifică gossipolul liber din laptele conjugându-l cu proteine; acest compus acționează în continuare ca un puternic inhibitor al creșterii tumorii. Pentru a stabiliți dacă această ipoteză este valabilă, este sugerat că ar trebui să se desfășoare un studiu pe pacienți cu diferite stadii CLL.
ARTICOL ÎN PRESA
Tabelul 1. Rezultatele obținute din experimente
Durata în zi Nutrienți Numărul limfocitelor Scade sau crește

Experimentul 1

23 Lapte de bovine cu cremă completă, cu conținut de vitamina D 61,56 UI / l. 700 ml pe zi. Nu exista supliment în furaje 8.2 109 –5.74 109 / l Scăderea 28,5%

Experiment 2

30 lapte de bovine cu cremă completă 700 ml pe zi. Vacile au primit zilnic 10 kilograme de semințe de bumbac ca parte din suplimente 10.53 109 –5.22 109 / l Scăderea 54%

Experimentul 3

34 Ulei rafinat comestibil de bumbac cu un gossipol liber continut de 455 mg / kg. 5 ml în fiecare a doua zi 14.77 109 –9,5 109 / l Scăderea 36%

A
Laptele bovin a fost omis din dietă.

Confirmare
Doresc să mulțumesc prof. DJ Welgemoed și prof. Gary Culligan pentru contribuția lor apreciată în acest articol, precum și Bernice Pretorius pentru asistență.
Declaraţie
Declar că nu am niciun fel de financiar sau personal relație, care poate fi influențat necorespunzător  în scris această lucrare.
A fost obținută aprobarea prealabilă din partea Cercetării și Comitetul de Etică Universitatea din Limpopo pentru aceasta lucrare de cercetare.

text complet gossipol CLL leucemie vitaminaD3

PMID: 
18573644 
DOI: 
10.1016 / j.phymed.2008.04.016
 2008 august; 15 (8): 563-5. doi: 10.1016 / j.phymed.2008.04.016. Epub 2008 24 iunie.
Remisie clinică pe termen lung a unui pacient cu leucemie limfocitară cronică, utilizând opțiunea de tratament alternativ: ulei de semințe de bumbac (gossipol).

1
Departamentul de patologie hematologică, PO Box 111, Universitatea Limpopo (campusul Medunsa), Medunsa 0204, Africa de Sud.bernice@medunsa.ac.za

 substanțe nutritive care ucid celulele stem cancerului

Dietele noastre pot alimenta sau înfometa productivitatea celulelor canceroase afectând mai multe mecanisme care promovează cancerul .Celulele canceroase se bazează pe capacitatea de a se multiplica, repara, diferenția și sustrage apoptozei (mortii programate a celulelor ).Descoperirea recentă a celulelor stem canceroase îi determină pe oamenii de știință să abordeze o abordare cu totul nouă pentru prevenirea și tratarea cancerului.

Celulele stem canceroase au o strategie pro-supraviețuire implicată în promovarea invaziei, creșterii și metastazelor cancerului ( 9 ). Aceste celule stem canceroase sunt  deosebite de celulele stem tipice, deoarece sunt concepute pentru a promova activități canceroase, inclusiv: ( 4 , 12 )

  • Capacitatea de auto-reînnoire
  • Rezistenta la medicamente chimioterapeutice
  • auto suficienta
  • Nu sunt influențate de semnalele anti-creștere sau de contactul cu alte celule stem
  • Nu sunt reglementate de funcțiile celulare normale, inclusiv apoptoza
  • Promoveaza inflamația
  • Reglate prin invazia țesuturilor și metastaze
  • Susținute de angiogeneză și energie celulară defectă

mai pe larg despre celulel stem si cancer in acest articol https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5941316/pdf/BCJ-475-1611.pdf

Din fericire, celulele stem ale cancerului sunt afectate de substante fitochimice sau de nutrienții din dietele noastre. Acești nutrienți sunt proiectați pentru a preveni și trata proprietățile canceroase pro-supraviețuire care echipează o celulă stem a cancerului să funcționeze. Următorii 12 nutrienți sunt fitochimici găsiți în dietele noastre, care manipulează căile de comunicare între celula stem a cancerului și celula canceroasă corespunzătoare.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

1. Acid Ursolic

Acidul ursolic este un compus alimentar care se găsește în coji de fructe, cum ar fi mere, precum și medicamente pe bază de plante, cum ar fi busuiocul. Prezentând un potențial puternic anticancer, acidul ursolic a fost demonstrat în mod eficient pentru a trata următoarele tipuri de cancer: ( 1 )

  • Colon
  • Piele
  • sân
  • plămân
  • cervical
  • Pancreatic
  • prostată
  • mielom
  • Esofag

Toate proprietățile de bază în care acidul ursolic este capabil să prevină și să trateze cancerul nu sunt încă pe deplin înțelese. Cu toate acestea, cercetătorii sunt conștienți de capacitatea acidului ursolic de a reduce enzimele care promovează inflamația în organism și contribuie la ciclurile celulare anormale, reduc expresia genelor care transformă apoptoza celulară în celula stem a cancerului și determinând astfel „sinuciderea celulară” celulele canceroase, precum și inhibarea replicării ADN- ului să fie responsabile pentru progresia creșterii tumorii și metastaze. 1 )

Mai mult, a fost demonstrat acid ursolic în studii pentru a reduce dimensiunea și concentrația tumorii. De asemenea, puteți inhiba dezvoltarea tumorilor care se formează în corp, prin creșterea aportului alimentar de acid ursolic.

Mulți experți folosesc o doză de 150-300 mg, de 3 ori pe zi pentru beneficii optime. Acest lucru este semnificativ mai mult decât puteți obține folosind coji de mere și luând busuioc (numit și Tulsi), care au între 5-10 mg de acid ursolic pe porție. Cojile de mere și busuiocul sfânt au o serie de alți fitonutrienți care sunt benefice pentru sistemul imunitar al organismului și ar trebui să fie în continuare utilizate. Iată un articol util despre busuiocul sfânt și ceaiul Tulsi.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

2. Piperină

Rata mortalității cancerului colorectal la nivel mondial este estimată a fi de peste 639.000 de persoane anual ( 1 ). Poate că parțial responsabil pentru această statistică foarte mare este că o bacterie cancerigenă cunoscută sub numele de H. pylori invadează mucoasa gastrointestinală a jumătate din populației globale. Piperina, cunoscută sub numele de „Regele condimentelor” poate contribui la scăderea incidenței cancerelor legate de stomac și sân. De fapt, piperina a fost identificată ca unul dintre compușii majori care vizează celulele stem canceroase ale tumorilor mamare ( 4 ). 2 )

Piperina este un compus care se găsește în peper negru care a fost folosit anecdotic pentru a trata afecțiuni comune, cum ar fi răcelile, febra și cel mai recent a fost studiat pentru proprietățile sale anticancerigene. Piperina inhibă H. pylori să adere pe o suprafață din tractul gastro-intestinal și, prin urmare, împiedică această bacterie să elibereze toxine care provoacă stres, inflamație și promovează celulele carcinomului. Un posibil mecanism al proprietăților antimutagene ale piperinei este acela că împiedică legarea proteinelor, ceea ce ar determina genele să exprime factori care promovează cancerul . 2 )

Profită de beneficiile piperinei adăugând piper negru în dieta ta zilnic. Tăiați piperul negru proaspăt pe salate, aromăți carnea și adăugați în sosuri proaspete, mâncăruri și supe.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

3. Licopen

Un compus bioactiv care s-a dovedit că distruge activitatea celulelor canceroase este licopenul. Licopenul dă fructelor și legumelor pigmentarea lor roșie. Unele dintre aceste surse alimentare bogate în licopen sunt roșiile, pepene verde, grapefruit roz și portocalele roșii dar si struguri capsuni fructe padure rodii etc

Proprietățile anticancerigene ale licopenului provin din capacitatea sa de a provoca efecte citotoxice și pro-apoptotice în celula stem a cancerului. Cu alte cuvinte, licopenul poate perturba căile de comunicare ale celulelor stem cancerului, ceea ce permite unei celule canceroase să trăiască și să o determine să moară. S-a demonstrat că licopenul protejează împotriva cancerului, inclusiv: ( 3 , 4 )

  • prostată
  • plămân
  • Colon
  • cervixului

Consumul unei diete bogate în nutrienți biologic disponibili, cum ar fi licopenul, este la fel de simplu precum savurarea  pepenilor verzi în lunile de vară sau suplimentarea micului dejun cu un bol de grepfrut iarna. Deși beneficiile licopenului pot fi obținute din sucuri , este întotdeauna cel mai bine să consumi pulpa din alimente citrice adăugând acest lucru în băutura ta. Când pregătiți un sos de casă, creșteți disponibilitatea licopenului care va fi absorbit de corpul dvs., gătind roșiile cu pielea, pentru a-și optimiza conținutul de nutrienți.

Atunci când luați un supliment, proprietățile anticarcinogene ale licopenelor s-au dovedit a crește atunci când sunt combinate cu vitamina E și seleniu 4 ). Dacă doriți să reduceți carbohidrații inutili și să rămâneți pe o dietă ketogenă , puteți lua în considerare suplimentarea cu 30-50 mg de licopen, de 1-2 ori pe zi. Aceasta este aproximativ aceeași cantitate pe care o veți obține din consumul a 2 porții de sos de tomate bio.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

4. Izotiocianati

Izotiocianatii sunt sintetizati in corpul nostru de compusi cu potential puternic de antioxidanti. O astfel de formă de izotiocianati este sulforafanul. Legumele crucifere conțin acest compus anti-cancer care promovează detoxifierea , activează agenții de inhibare a cancerului, stimulează imunitatea și protejează organismul împotriva cancerului de sân, stomac, splină, prostată și colon. 7 )

Izotiocianii inhibă cancerul în următoarele moduri: ( 7 , 8 )

  • Stimulează căile de semnalizare Nrf2 asociate cu blocarea formării tumorii
  • Induce enzime de faza 2 care cresc antioxidanții de putere, inclusiv glutationul
  • Îmbunătățirea microflorei intestinale sănătoase prin reducerea bacteriilor cancerigene precum H. pylori legată de cancerul de stomac
  • Îmbunătățirea potențialului antioxidant
  • Reduceți inflamația
  • Îndepărteaza cancerigenii

Când doriți să obțineți beneficiile izotiocianatelor pentru prevenirea și tratarea cancerului, vizați-vă să consumați zilnic cel puțin două porții de germeni cruciferoși pentru un impact optim. Nu toate cruciferele sunt create egal și aveti în vedere consumul de broccoli, conopidă, varză și varză de Bruxelles.  broccoli și conopidă conțin de până la 100 de ori mai mulți compuși necesari pentru crearea izotiocianatelor ( 8 ).

Dacă doriți să suplimentați cu sulforofan, mulți specialiști în sănătate recomandă să luați 300-600 mg, de una până la două ori pe zi. Acest lucru este deosebit de bun pentru cancerele sensibile la hormoni, deoarece izotiocianatii sunt metabolizatori puternici de estrogen.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

5. Curcumina

Curcumina este un extract care se găsește în condimentul turmeric și are abilități antioxidante, antiinflamatorii și anti-cancer. Curcumina previne apariția inflamațiilor cronice care este evident în mod repetat în dezvoltarea cancerului. Prin interacțiunea cu căile de semnalizare ale geneticii celulelor stem cancerului, curcumina este remarcată în reglarea diverșilor factori implicați în activitatea celulelor stem cancerului.

Curcumina are capacitatea de a controla inflamația, de a preveni invazia tumorii, de a împiedica creșterea celulelor canceroase , de a opri factorii care suprimă apoptoza, preveni angiogeneza și inhibă metastaza. Curcumina a demonstrat că țintește celulele stem ale cancerului implicate în reglarea cancerului, cum ar fi: ( 13 )

  • sân
  • cervical
  • colorectal
  • Pancreatic
  • plămân
  • Ficat
  • prostată
  • Ovarian
  • Rinichi
  • Vezică
  • Creier
  • Inchiriere
  • leucemie
  • Limfom non-Hodgkins

Profitați de proprietățile de curcumină care vizează celulele stem canceroase și adăugați turmeric în toate felurile de mâncare. Mulți practicieni recomandă suplimentarea cu doze de 1000-2000 mg – de 3-4 ori pe zi cu alimente. Curcumina și turmericul trebuie întotdeauna amestecate cu peperina din piper și luate cu o masă pe bază de grăsime (oemga 3) pentru o absorbție optimă.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

6. EGCG

Ceaiul verde este o sursă abundentă de polifenol numit epigallaocatechin-3-galat, mai cunoscut sub numele de EGCG. Potențialul antioxidant al EGCG a fost legat de o varietate de beneficii pentru sănătate cu proprietăți anti-cancer. Consumul de ceai verde în mod regulat poate fi responsabil pentru reducerea riscului unor tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, colon, prostată și plămâni. 14 )

EGCG funcționează prin întreruperea căilor de semnalizare asociate cu celulele stem cancerului. În consecință, acest nutrient previne proliferarea celulelor canceroase, inflamația și metastaza. Studiile arată că EGCG inhibă proteinele vitale necesare pentru supraviețuirea celulelor stem cancerului și închide mecanismele care declanșează creșterea lor ( 15 ).

Încercați să sorbiți ceaiul verde dimineața pentru a reduce inflamația sau a adăuga ceai verde ca bază pentru smoothie-urile voastre. A opta pentru ceaiul verde matcha este cea mai bună strategie, deoarece conține de până la 10 ori mai mult EGCG decât ceaiul verde comercial.

Dacă utilizați EGCG suplimentar decât mergeți cu o doză de 400-800 mg de ECGC, de 1-2 ori pe zi. Utilizați întotdeauna acest lucru mai devreme în zi, deoarece este ușor stimulant(desi EGCG ca si extract pur nu ar trebui sa contina cofeina). Ceaiul verde reduce absorbția folatilor, de aceea este recomandabil să consumi legume verzi în plus (bogate în folat) în salate sau sucuri sau să suplimentezi cu 400-500 mg suplimentar de folil de metil sau calciu dacă folosești ceai verde.
Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

7. Resveratrol

Un compus fenolic natural numit resveratrol se găsește în piei de struguri inchis colorati afine mure și vin roșu. Resveratrolul are o capacitate profundă de prevenire și vindecare a afecțiunilor metabolice , în special legate de celulele canceroase. Resveratrol protejează capacitatea celulelor de a repara daunele și le prelungește durata de viață. 16 )

Resveratrolul a arătat proprietăți de protecție împotriva cancerului prostatei, ficatului, pancreasului, colonului, pielii și multor alte organe ( 17 ). Suplimentarea cu resveratrol poate fi recomandată pacienților care combate cancerul să ia peste 200 mg zilnic. În caz contrar, persoanele sănătoase pot consuma o doză suplimentară de 20-100 mg pe zi pentru beneficiile pentru sănătate.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

8. Vitamina D 3

În fiecare zi organismul produce aproximativ 10.000 de celule canceroase care au capacitatea de a invada, prolifera și răspândi ( 6 ). Unul dintre cei mai comuni factori implicați în patogeneza cancerului este deficitul de vitamina D 3 . Primirea de cantități adecvate de vitamina D 3 zilnic este necesară pentru a distruge activitatea celulelor stem cancerului.

Doza suplimentară de 20.000 UI vitamina D 3   zilnic poate fi o terapie fiabilă pentru a încetini evoluția cancerului și a reduce inflamația sistemică ( 5 ). Suplimentarea cu vitamina D 3 este poate cea mai importantă în nevoia sa de producție adecvată de GcMAF. GcMAF este o proteină care îmbunătățește răspunsul sistemului imunitar natural și tratează cancerul. GcMAF necesită un aport constant de vitamina D 3pentru a eradica complet tumorile. 6 )

Astăzi, sănătatea noastră este dominată de doze mari de medicamente care reduc capacitatea organismului nostru de a absorbi în mod natural vitamina D de la soare și din dietele noastre. Combinate cu lipsa noastră de timp petrecut în aer liber și scăderea furnizării de oxigen către celule, organismele noastre pot oferi un mediu adecvat pentru celulele stem canceroase pentru a produce tumori. Creșteți capacitatea corpului de a absorbi mai bine vitamina D nu numai prin suplimentarea naturală a aportului alimentar, ci și prin reducerea stresului și a aportului de medicamente sintetice.

Cel mai bine este să obțineți vitamina D3 (25-OH) între 60-100 ng / ml, cu valori ideale între 80-100 ng / ml pentru persoanele care doresc să prevină sau să încetinească creșterea cancerului. Ca o regulă generală, mulți practicieni recomandă să luați 1.000 UI la 25 kg de greutate corporală pentru a vă ridica lent nivelul de vitamina D în interval sau pentru a lua 2.000 UI la 25 kg de greutate corporală pentru a vă ridica rapid nivelul de vitamina D. Aceasta este o abordare inteligentă pentru a reduce activitatea celulelor stem cancerului.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

9. 6- Gingerol

Adăugarea de ghimbir la ceai, marinate de carne și mâncăruri vegetale, cum ar fi salate este un mod excelent de a stimula proprietățile chemopreventive ale meselor și băuturilor.

Un compus major conținut în ghimbir este 6-gingerol. Acest fitonutrient scade producția de oxid nitric, care provoacă strâmtorare și stres asupra celulelor și proceselor din organism. Drept urmare, 6-gingerol protejează împotriva daunelor radicalilor liberi și a prezentat proprietăți neuroprotectoare puternice în cercetare. 6- Gingerolul îmbunătățește sistemul de apărare a antioxidanților prin contribuția activității farmacologice pentru protejarea celulelor de cancerigeni și activități canceroase. 10 )

Vă recomand să adăugați ghimbir măcinat proaspăt sau  uscat la marinatele de carne sau pe mâncăruri vegetale. De asemenea, este o practică minunată să consumi zilnic o cană sau două de ceai de ghimbir. Sunt, de asemenea, un fan imens al ghimbirului fermentat, care este folosit în mod obișnuit în preparate asiatice, cum ar fi sushi și în mâncarea coreeană kimchi.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

10. silimarina

Este posibil să cunoașteți mai bine acest nutrient vindecător sub forma de ciulin lapte/armurariu. Silymarin este un flavonoid puternic concentrat în ciulinul de lapte care protejează organismul de cancerul de piele și de colon , acționând ca un puternic agent detoxifiant. Utilizarea principală a ciulinului de lapte este concepută pentru a promova ficatul, rinichii și funcționarea tractului gastrointestinal. Silymarin a fost, de asemenea, terapeutic în prevenirea și tratarea creșterii celulelor canceroase a pielii, prostatei, sânului și colului uterin. 11 )

Efectele chimioterapeutice ale silimarinei este rezultatul capacității sale de a îmbunătăți oxigenarea în celulele sanguine și de a promova activitatea enzimatică a antioxidanților, cum ar fi superoxid dismutaza (SOD) și glutation. Silymarin previne acumularea toxinelor înorganele detoxifiante ale organismului și îmbunătățește capacitatea lor de funcționare și reduce riscul creșterii celulelor canceroase. 11 )

Luați în considerare să luați zilnic 200 mg de armurariu/ciulin de lapte pentru a vă proteja organismul de cancerigene și inflamații și pentru a vă reduce riscul de a dezvolta cancer. Aceasta este o altă opțiune excelentă pentru tratarea celulelor stem cu cancer

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

11. Quercetin

O quercetină antioxidantă dietetică se găsește într-o varietate de legume, fructe, ceaiuri și vin. Quercetin țintește celulele stem ale cancerului prin interferirea căilor de semnalizare legate de radicalii liberi, precum speciile reactive de oxigen. Quercetin prezintă prevenirea cancerului și proprietățile de tratament prin îmbunătățirea producției de alte niveluri de antioxidanți, inclusiv glutation și SOD, care elimină în continuare radicalii liberi implicați în căile de semnalizare ale celulelor stem ale cancerului. 18 , 19 )

Cercetătorii au arătat că quercetina cu doze mari are potențialul de a afecta expresia genelor care activează celulele canceroase asociate cu leucemia ( 20 ). De multe ori se aude că un măr pe zi îl va ține departe de medic. Adevărul se spune că această zicală veche are o oarecare validitate, deoarece merele, mai precis cojile de mere, conțin quercetină.

Alte alimente bogate în quercetină sunt zmeura, ceaiul verde, ceapa roșie și roșiile de culoare închisă. Datorită impactului său extraordinar asupra calmării inflamației, suplimentele de quercetină sunt adesea comercializate pentru a preveni eliberarea de histamină asociată cu răspunsurile celulelor imune ( 20 ).

Gama suplimentară ideală pentru quercetină este considerată a fi de 400-500mg – de 2-3 ori pe zi. Aceasta este o terapie puternică pentru uciderea celulelor stem cu cancer!

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

12. Antocianine

Peste 600 de tipuri de antocianine apar în mod natural în plante precum fructe de pădure (în special murele ), struguri, vinete, ceai și chiar anumite tipuri de portocale. Antocianinele prezintă potențial anticancer prin susținerea funcției genice care, la rândul lor, inhibă calea de creștere a tumorii în celulele stem cancerului. Antocianinele declanșează, de asemenea, apoptoza prin manipularea comunicării între celulele stem canceroase și tumori. 9 )

Antocianinele echipează organismul cu o abilitate naturală de vindecare pentru a trata cancerul colorectal, reduce tumorile cancerului de sân și limitează răspândirea celulelor leucemiei. Aceste componente dietetice au capacitatea de a controla celulele stem ale cancerului, care altfel sunt incontrolabile. Antocianinele sporesc productivitatea genelor care suprimă tumorile, induc apoptoza în celulele canceroase de colon și creează disfuncții în celulele leucemiei. 9 )

Consumul de fructe și legume proaspete și congelate care conțin aceste substanțe fitochimice puternice vă poate proteja organismul de a dezvolta cancer și de a trata tumorile deja prezente. În plus, încercați zilnic să vă preparați o varză naturală cu varză roșie și ceapă roșie.

Celulă stem Cancer, primele 12 substanțe nutritive care ucid celulele canceroase

Angajează-te la o dietă anti-cancer

Oprirea căilor de semnalizare care stimulează mecanismele pro-supraviețuire ale celulelor stem ale cancerului este necesară pentru a trăi o viață fără cancer. Răspunsul la uciderea celulelor stem canceroase se găsește în dietele noastre și trebuie să se angajeze pe termen lung.

Dietele pe bază de plante, bogate în fitochimice, care combat inflamația cronică, încetinesc îmbătrânirea celulară, promovează funcționarea normală a celulelor și cel mai important țintesc și distrug celulele stem canceroase sunt esențiale pentru a duce o viață fără cancer. Urmând o dietă bazată pe plante, ketogenă cu nutrienți și suplimente care ucid celule stem canceroase  este o strategie puternică de vindecare!

Pentru un program indepth care vă învață strategiile de nutriție și stil de viață pentru a preveni cancerul, consultați programul nostru de curățare a cancerului aicSurse pentru acest articol includ:

1. Prasad S și colab. Acidul ursolic inhibă creșterea și metastaza cancerului colorectal uman într-un model de mouse-uri ortotopice nude, prin țintirea căilor multiple de semnalizare a celulelor: chimio-sensibilizare cu Capecitabină. Clinic Cancer RE. 2013 septembrie; 18 (18): 4942-53. PMCID: 3677707
2. Tharmalingam N, și colab. Efectul inhibitor al piperinei asupra creșterii Helicobacter pylori și a aderenței la celulele adenocarcinomului gastric. Agent de cancer infect. 2014 decembrie 16; 9 (1): 43. PMID: 25584066
3. Dourado GK, Stanilka JM, Percival SS și Cesar TB. Acțiuni chimiopreventive ale sucului de portocale dulce și blond-roșu pe pielea leucemiei Loucy. Asiatic Pac J Cancer Prev. 2015; 16 (15): 6491-9. PMID: 26434864
4. Scarpa ES și Ninfali P. Fitochimice ca instrumente terapeutice inovatoare împotriva celulelor stem ale cancerului. Int J Mol Sci. 2015 iulie; 16 (7): 15727-42. PMCID: 519921
5. Link GcMAF Science aici
6. Link FIRSTIMUNE Aici
7. Yanaka A și colab. Varza de broccoli bogată în sulfor dietetic Reduce colonizarea și atenuează gastrita la Helicobacter pylori- Șoareci infectați și oameni. Cancer Prev Res (Phila). 2009 Apr; 2 (4): 353-60. PMID: 19349290
8. Germeni Fahey JW, Zhang Y și Talalay P. Broccoli: o sursă excepțional de bogată de inductori de enzime care protejează împotriva substanțelor cancerigene chimice.Proc Natl Acad Sci. 1997 sept. 94 (19) 10367-72. PMCID: 23369
9. Sehitoglu MH și colab. Antocianine: vizarea rețelelor de semnalizare în celulele stem canceroase. Asiatic Pac J Cancer PRev. 2014; 15 (5): 2379-81. PMID: 24716988
10. Yao J, Ge C, Duan D, Zhang B, Cui X, Peng S, Liu Y, Fang J. Activarea enzimelor de faza II pentru neuroprotecție prin constituentul activ de ghimbir 6-dehidrogingerdione în celulele PC12. J Agric Food Chem. 2014 iunie 18; 62 (24): 5507-18. PMID: 24869427
11. Post-White J, Ladas EJ, Kelly KM. Avansuri în utilizarea cardului de lapte (Silybum marianum). Integr Cancer Ther. 2007 iunie; 6 (2): 104-9. PMID: 17548789
12. Moselhy J, și colab. Produse naturale care vizează celulele stem ale cancerului. Anticancer Res. 2015 nov; 35 (11): 5773-88. PMID: 26503998
13. He Y, și colab. Curcumina, inflamația și bolile cronice: cum sunt acestea legate? Molecule. 2015 mai 20; 20 (5): 9183-213. PMID: 26007179
14. Na HK și Surh YJ. Rețea de semnalizare intracelulară ca principală țintă chemopreventivă a (-) – epigalocatechinului galat. Mol Nutr Food Res. 2006 Feb; 50 (2): 152-9.Link aici
15. Tachibana H. Baza moleculară pentru chimioprevenția cancerului prin EGCG polifenol din ceai verde. Forum Nutr. 2009; 61: 156-69. PMID: 19367120
16. Howitz KT, Bitterman KJ, Cohen HY, Lamming DW, Lavu S, Wood JG, Zipkin RE, Chung P, Kisielewski A, Zhang LL, Scherer B, Sinclair DA. Activatorii cu molecule mici ale sirtuinelor prelungesc durata de viață a Saccharomyces cerevisiae. Natură. 2003 11 sept. 425 (6954): 191-6. PMID: 12939617
17. Singh CK, Pitschmann A, Ahmad N. Resveratrol-zinc combinație pentru tratamentul cancerului de prostată. Ciclul celulei. 2014; 13 (12): 1867-1874. PMID: 24866157
18. Nieman DC, și colab. Efectele quercetinei și EGCG asupra biogenezei și imunității mitocondriale. Medicină și știință în sport și exerciții fizice. 2009; 1467-1475. DOI: 10.1249 / MSS.0b013e318199491f
19. Prior RL. Fructe și legume în prevenirea afectării oxidative celulare. Am J Clin Nutr. 2003 sept. 78 (3): 570S-585S. PMID: 12936951
20. Walle T, Walle Marea Britanie și Halushka PV. J Nutr. 2001 oct; 131 (10): 2648-52. PMID: 11584085

Vitamina D și riscul cancerului pulmonar: o revizuire cuprinzătoare și meta-analiză.

Abstract

CONTEXT / AIM:

Vitamina D a fost sugerată a avea roluri importante împotriva dezvoltării cancerului. Au existat mai multe studii publicate privind asocierea dintre riscul de vitamina D și cancerul pulmonar, dar nu au fost disponibile rezultate concludente.

METODE:

Pentru a clarifica rolul vitaminei D în carcinogeneza pulmonară, am realizat o revizuire cuprinzătoare a literaturii și o meta-analiză pentru a evalua asocierea nivelurilor serice de vitamina D și a aportului de vitamină D dietetic cu risc de cancer pulmonar. S-au inclus doisprezece studii (9 cohorte prospective și 3 studii imbricate de caz-control) cu un total de 288.778 persoane. Riscul relativ relativ (RR) cu interval de încredere 95% (CI) a fost utilizat pentru a evalua riscul de cancer pulmonar.

REZULTATE:

Analiza meta-analiză a 12 studii totale a arătat că RR pentru asocierea statusului ridicat de vitamina D cu cancer pulmonar a fost de 0,84 (CI 95% CI 0,78-0,90, P <0,001). RR pentru cancerul pulmonar pentru cea mai mare versus cea mai scăzută chintilă a nivelurilor serice ale vitaminei D a fost de 0,83 (95% CI 0,77-0,90, P <0,001). RR de cancer pulmonar pentru cea mai mare versus cea mai scăzută chintilă de admisie a vitaminei D a fost de 0,89 (CI 95% CI 0,74-1,06, P = 0,184).

CONCLUZIE:

Datele actuale sugerează o asociere inversă între riscul de cancer pulmonar si vitamina D serică  Sunt necesare studii suplimentare pentru a investiga efectul consumului de vitamina D asupra riscului de cancer pulmonar și pentru a evalua dacă suplimentarea cu vitamina D poate preveni cancerul pulmonar.

 2015; 36 (1): 299-305. doi: 10.1159 / 000374072. Epub 2015 4 mai.
Vitamina D și riscul cancerului pulmonar: o revizuire cuprinzătoare și meta-analiză.
Zhang L 1 , Wang S , Che X , Li X.

1
Departamentul de Boli Respiratorii, Spitalul General al Regiunii Militare din Beijing, PLA, Beijing, China.
PMID: 
25967968 
DOI: 
10.1159 / 000374072
[Indexat pentru MEDLINE] 

Text complet gratuit