Arhive etichetă | vitamina D3

Efectul suplimentării cu vitamina D asupra supraviețuirii la pacienții cu cancer colorectal: revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate

Abstract

fundal

Nivelurile scăzute de vitamina D în circulația sanguina sunt asociate cu o supraviețuire slabă a cancerului colorectal (CRC). Evaluăm dacă suplimentarea cu vitamina D îmbunătățește rezultatele supraviețuirii CRC.

Metode

Au fost căutate PubMed și Web of Science. Au fost incluse studii controlate randomizate (ECA) privind suplimentarea cu vitamina D care raportează mortalitatea prin CRC. ECA-urile cu risc crescut de prejudecată au fost excluse din analiză. Modelele de metaanaliză cu efecte aleatorii au calculat estimări ale beneficiului de supraviețuire cu suplimentarea. Revizuirea este înregistrată pe PROSPERO, număr de înregistrare: CRD42020173397.

Rezultate

Au  fost identificate șapte ECA ( n = 957 cazuri CRC): trei studii au inclus pacienți cu CRC la început și patru studii populaționale au raportat supraviețuirea în cazurile incidente. Două ECA au fost excluse din meta-analiză (risc ridicat de părtinire; fără raport de pericol (HR)). În timp ce studiile au variat în ceea ce privește criteriile de incluziune, doza de intervenție și rezultatele, meta-analiza a constatat o reducere de 30% a rezultatelor adverse CRC cu supliment ( n  = 815, HR = 0,70; interval de încredere 95% (IC): 0,48-0,93). Un efect benefic a fost observat în studiile la pacienții cu CRC (supraviețuire fără progresie, HR = 0,65; IC 95%: 0,36-0,94), cu efect sugestiv în cazurile CRC incidente din studiile populației (supraviețuire specifică CRC, HR = 0,76; 95 % CI: 0,39–1,13). Nu a fost observată nicio eterogenitate sau prejudecată de publicare.

Concluzii

Metaanaliza demonstrează un beneficiu clinic semnificativ al suplimentării cu vitamina D asupra rezultatelor supraviețuirii CRC. Sunt necesare alte ECR bine concepute, cu energie adecvată, pentru a evalua pe deplin beneficiile suplimentării în continuarea regimurilor de chimioterapie adjuvantă „în viața reală”, precum și pentru a determina dozarea optimă.

fundal

Cancerul colorectal (CRC) este al treilea cel mai frecvent cancer din lume, cu 1,8 milioane de cazuri și aproximativ 860.000 de decese în fiecare an. 1 Există o variație de 10 ori a incidenței în întreaga lume, riscul fiind cel mai mare în țările dezvoltate, sugerând că boala poate fi prevenită în mare măsură. Variația ecologică a nivelurilor de vitamina D între populații a fost propusă ca un factor de mediu care contribuie la variația incidenței CRC. 2

Controversa înconjoară rolul deficitului de vitamina D în etiologia mai multor tipuri de cancer obișnuite. Cele mai puternice dovezi observaționale disponibile susțin o legătură între vitamina D și CRC. 3 , 4 , 5 Numeroase studii in vitro demonstrează stoparea creșterii indusă de vitamina D și apoptoza celulelor CRC, modularea căii de semnalizare Wnt , repararea ADN și imunomodularea, 6sprijinirea unei relații cauzale între vitamina D și cancer. Cu toate acestea, datele observaționale care implică deficiența vitaminei D în etiologia sau supraviețuirea CRC sunt limitate de o prejudecată potențială: factorii de risc de mediu asociați cu CRC sunt, de asemenea, asociați cu starea vitaminei D (co-cauzalitate; de ​​exemplu, activitate fizică, obezitate); eterogenitate în tipul de testare și performanță în cadrul studiilor; dezvoltarea CRC în sine – sau tratamentul acesteia – poate induce niveluri mai scăzute de vitamina D (cauzalitate inversă). 5 Randomalizarea mendeliană este o abordare care poate oferi dovezi ale cauzalității, dar studiile nu au reușit până acum să detecteze o asociere cauzală între nivelul de 25-hidroxivitamină din sânge și riscul CRC. 7 Acest lucru se poate datora slăbiciunii instrumentelor genetice disponibile, combinate cu influențe puternice asupra mediului, cum ar fi variația expunerii la lumina soarelui ultraviolet B (UVB) care produce vitamina D.

Studiile cu populație mare până în prezent, inclusiv studiile VITAL, VIDA și WHI, au arătat că suplimentarea cu vitamina D nu a furnizat nicio diferență detectabilă în incidența CRC. 8 , 9 , 10 Baron și colab. 11, de asemenea, nu a raportat nicio reducere a riscului de adenoame colorectale recurente după 3-5 ani de suplimentare. Cu toate acestea, mai multe caracteristici ale acestor studii ar fi putut limita capacitatea de a detecta orice efect al suplimentării asupra obiectivelor clinice. 12 , 13Pe scurt, subiecții recrutați erau preponderent deja suficienți sau plini de vitamina D, reducând astfel orice beneficiu pentru sănătate care ar putea fi atins; suplimentarea cu vitamina D „în afara protocolului” a fost raportată la grupurile de control; eterogenitatea populației, cum ar fi genetica (răspuns variabil sau acțiunea vitaminei D datorită geneticii participante) și expunerea la UVB datorită latitudinii de reședință / activității în aer liber nu a fost luată în considerare, deoarece rata incidenței CRC a fost scăzută în timpul urmăririi.

În sprijinul unui efect cauzal, mai multe studii au demonstrat o interacțiune între variația genetică legată de vitamina D, nivelul de 25-hidroxivitamină D (25OHD) și riscul sau rezultatul CRC sau neoplazie, atenuând efectele potențiale de confuzie. 14 , 15 , 16 , 17 Într-o subanaliză a datelor studiului VITAL, s-a observat o rată mai mică a tuturor deceselor provocate de cancer după 2 ani de urmărire (raport de risc (HR) = 0,75; interval de încredere de 95% (IC 0,59 0,96)). Mai mult, o meta-analiză recentă a constatat reducerea mortalității totale prin cancer cu suplimentarea cu vitamina D (HR = 0,87; IC 95% 0,79-0,96). 18

Aici, prezentăm o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate care examinează impactul suplimentării cu vitamina D asupra progresiei și supraviețuirii la pacienții cu CRC.

Metode

Căutare literatură

Am efectuat două căutări în literatură. În primul rând, identificarea studiilor privind suplimentarea cu vitamina D la pacienții cu CRC; în al doilea rând, pentru a identifica studii completate de suplimentare cu vitamina D în cohorte non-canceroase, care au inclus mortalitatea prin cancer ca rezultat al studiului. Bazele de date electronice PubMed 19 și Web of Science 20 au fost căutate în mod sistematic pentru studii eligibile de la începuturi până la 31 ianuarie 2020.

A fost creată o listă cuprinzătoare a termenilor de căutare relevanți direct pentru scopul acestei revizuiri sistematice. Pentru vitamina D, am inclus o gamă largă de termeni, inclusiv vitamina D, 25-hidroxivitamină D, calcidiol, colecalciferol și 25OHD. Pentru intervenție, s-au folosit următorii termeni: suplimentare, intervenție, tratament, placebo și ECA. Pentru populația de pacienți, am inclus termeni: CRC, intestin, digestiv, colon și rect. În cele din urmă, pentru rezultat am inclus termeni: supraviețuire, prognostic, mortalitate și recurență (Tabelul 1 suplimentar ). Pentru studiile în cohorte non-canceroase, termenii CRC au fost omiși (adică CRC, intestin, digestiv, colon și rect). Am luat în considerare toate articolele de text integral originale ale cercetării umane, fără restricții privind durata de urmărire sau limbajul, dar am exclus rapoartele de caz, recenziile și metaanalizele anterioare. Cele două căutări au returnat 768 și, respectiv, 3333 de articole. Bibliografiile din articolele obținute, recenziile relevante și clinictrials.gov au fost căutate fără alte studii relevante și raportate identificate. Pentru a ne asigura că au fost incluse toate studiile relevante, am verificat rezultatele în comparație cu două metaanalize recente ale suplimentării cu vitamina D și a mortalității prin cancer, 18 , 21care nu a dat alte încercări. Titlurile / rezumatele au fost examinate de doi cercetători (PGV-S. Și LFB), care apoi au examinat textele complete pentru eligibilitate. Criteriile de includere a studiului „PICO” au fost: (i) participanți: indivizi cu vârsta peste 18 ani (cu / fără diagnostic de CRC); (ii) intervenție: suplimentarea cu vitamina D; (iii) comparatoare: un placebo / doză mai mică de vitamina D; (iv) rezultat: toate măsurile de supraviețuire, de exemplu, supraviețuirea fără progresie, supraviețuirea globală (OS) și supraviețuirea specifică CRC. Au fost incluse doar studii controlate randomizate. Dezacordurile în orice etapă au fost rezolvate prin discuții cu autorul principal (MGD). Revizuirea este înregistrată pe PROSPERO, număr de înregistrare CRD42020173397.

Extragerea datelor

Extragerea datelor a fost efectuată de doi investigatori (LFB și PGV-S.). Datele din studiile eligibile au fost extrase într-o bază de date proiectată prospectiv, incluzând următoarele informații: numele studiului, anul publicării, locația, dimensiunea eșantionului, durata studiului, intervenția activă (doză și frecvență) și comparatorul (placebo sau doză mai mică), durata tratamentului și durata totală de urmărire, rezultatele primare și secundare și rezultatul măsurat (de exemplu, HR pentru OS, supraviețuirea fără boală (DFS) sau supraviețuirea fără recidive și supraviețuirea colorectală / specifică bolii (DSS)). Au fost extrase cele mai ajustate HR. În cazul în care HR-ul relevant nu a fost raportat, am contactat autorii studiului prin e-mail pentru a le obține ( N = 4 persoane contactate, doi autori au furnizat HR relevant). Pentru studiile de populație, am inclus HR pentru mortalitatea prin CRC din momentul randomizării la acei subiecți ai studiului care au dezvoltat CRC.

Evaluarea calitatii

O evaluare a calității metodologice a studiilor incluse a fost efectuată utilizând declarația CONSORT din 2010 de către doi autori (LFB și PGV-S.) Și dezacordul rezolvat prin discuție. Fiecare studiu a fost evaluat pentru respectarea listei de verificare CONSORT conform metodelor raportate anterior. 22 , 23 , 24 A fost evaluată aderarea la 22 de itemi și orice studiu cu un nivel ridicat de itemi lipsă (> 50%) a fost considerat cu risc crescut de părtinire și exclus din evaluarea cantitativă prin meta-analiză.

analize statistice

Analiza principală a fost o meta-analiză la nivel de studiu a suplimentării și a rezultatelor CRC pentru toate studiile eligibile. Meta-analize secundare pre-specificate sub-grup au fost efectuate individual pentru supraviețuirea specifică colorectală și DFS și pentru studiile CRC și populație. HR-urile extrase și IC 95% au fost utilizate pentru a calcula estimările HR combinate. Au fost utilizate erori standard pentru a calcula ponderarea pentru fiecare test. Metoda Hartung – Knapp – Sidik – Jonkman a fost utilizată pentru a calcula HR combinată din cauza eterogenității așteptate a priori între studii, datorită diferențelor între populații și a diferențelor metodologice între studii. Această metodă a fost preferată în raport cu modelul DerSimonian și Laird cu efecte aleatorii, având în vedere numărul mic de studii incluse în meta-analiză. 25 , 26 IStatistica 2 a fost calculată pentru a cuantifica gradul de eterogenitate între studii și pentru a evalua impactul asupra meta-analizei. 27 Biasul de publicare și selecție a fost investigat prin verificarea asimetriei în graficele pâlniei și efectuarea testului de regresie Egger. 28 Toate analizele au fost efectuate în R 29 cu pachetul R „metafor” utilizat pentru meta-analize. 30

Rezultate

Căutare literatură

O diagramă de flux care ilustrează procesul de selecție a procesului este prezentată în Fig.  1 . După îndepărtarea duplicatelor, cele două căutări (la pacienții cu CRC și la studiile populației) au dat 768 și respectiv 3333 de studii. Textele complete ale șapte studii la pacienții cu CRC și cinci studii populaționale au fost luate în considerare pentru includere și evaluate pentru eligibilitate. Revizuirea textului complet și corespondența ulterioară cu autorii studiului au dat trei studii relevante la pacienții cu CRC 31 , 32 , 33 și patru studii populaționale pentru revizuirea sistematică 8 , 34 , 35 (Tabelul  1 ).

figura 1
Fig. 1: organigrama PRISMA a procesului de selecție a procesului.

Tabelul 1 Caracteristicile studiilor incluse.Masă completă 

Principalele caracteristici ale studiilor incluse sunt rezumate în Tabelul  1 . Pe scurt, Golubic și colab. 31 nu au găsit niciun efect al suplimentării asupra SG la pacienții în stadiul IV la 46 luni (2000 UI / zi; mediană inițială 25OHD 13,2 ng / ml, 70 (98,6%) din 71 pacienți insuficienți (<20 ng / ml) la momentul inițial, HR de supraviețuire = 1,01; IC 95%: 0,39-2,61). În studiul SUNSHINE, 32 70% ( n  = 87) pacienți au avut 25OHD insuficient la momentul inițial și suplimentarea cu 4000 UI / zi a crescut 25OHD median de la 16,1 la 34,8 ng / ml (87 (70%), cu o supraviețuire mediană îmbunătățită fără progresie de la 11,0 până la 13,0 luni la pacienții cu stadiu IV CRC (HR = 0,64; IC 95%: 0-0,90; urmărire mediană 23 luni). În studiul AMATERASU, 33 41% ( n = 173) pacienți au avut insuficient 25OHD la momentul inițial, cu 2000 UI / zi suplimentare asociată cu o îmbunătățire nesemnificativă a supraviețuirii cu suplimentare după urmărirea mediană de 3,5 ani la pacienții din stadiul I-III (25OHD ~ 20 ng / ml la momentul inițial, ~ 60 ng / ml la urmărire; HR = 0,69; IC 95%: 0,39-1,24). În studiile cu populație, 400 UI / zi în studiul Inițiativei pentru sănătatea femeilor 8 nu au avut un impact asupra mortalității CRC (mediana inițială 25OHD 18,4 ng / ml; proporția de participanți insuficienți la momentul inițial nu a fost dată; HR = 0,82; IC 95%: 0,52-1,29 ), cu rezultate similare raportate de Trivedi și colab. 34 (100.000 UI / 4-lunar; proporția de participanți insuficienți la momentul inițial nu a fost dată; urmărire 25OHD 29,7 față de 21,4 ng / ml cu placebo; HR = 0,62; IC 95%: 0,24-1,60). Procesul VITAL 35autorii au furnizat date relevante la cerere, cu o tendință spre creșterea DSS și PFS în 98 de cazuri CRC incidente (doar 2001 (13%) insuficient pentru 25OHD la momentul inițial; 25OHD 29,8 ng / ml la 41,8 ng / ml în brațul de tratament; DSS HR = 0,65; IC 95%: 0,28-1,50); PFS HR = 0,79; IC 95%: 0,36-1,75). În studiul RECORD 36 de prevenire secundară a fracturilor, nu a existat niciun impact asupra decesului CRC în 71 de cazuri CRC incidente, cu 20 decese CRC în grupul cu vitamina D și 13 în grupurile placebo / calciu (valoarea inițială 25OHD 15,2 ng / ml; HR nu disponibil la cerere).

Evaluarea calitatii

Aderența la lista de verificare CONSORT 2010 37 a fost evaluată pentru cele șapte studii identificate în căutarea literaturii, cu rate ridicate de aderență pentru toate, cu excepția studiului Golubic (Tabelul 2 suplimentar  ). În special, s-a observat că acest studiu nu a fost controlat cu placebo, fără un mecanism raportat pentru a implementa secvența de alocare aleatorie, fără criterii de eligibilitate pentru participanți și fără descrierea nivelului și metodei de orbire. Ca rezultat, acest studiu a fost considerat cu un risc ridicat de părtinire și a fost exclus din metaanaliza generală.

Metaanaliza suplimentării cu vitamina D și a rezultatelor supraviețuirii

Toate studiile incluse au demonstrat un efect benefic. Metaanaliza generală în cinci studii, cuprinzând 815 participanți, a relevat un efect benefic al suplimentării cu vitamina D asupra rezultatelor cancerului la pacienții cu CRC (HR = 0,70; IC 95%: 0,48-0,93; Fig.  2 ). Metaanalizele sub-grupuri au demonstrat un efect favorabil consistent cu suplimentarea cu vitamina D. În studiile care recrutează pacienți cu CRC la început, progresia sau decesul CRC a fost redusă cu 35% (HR = 0,65; IC 95%: 0,36-0,94; Fig.  3a ) și cu 33% în cele trei studii care au raportat SFP (HR = 0,67 ; IC 95%: 0,40-0,94; Fig.  3b ). În studiile cu populație, supraviețuirea specifică bolii s-a îmbunătățit cu 24% (HR = 0,76; IC 95%: 0,39-1,13; Fig.  3c). Rezultatele nu au fost modificate cantitativ atunci când Golubic și colab. Procesul 31 a fost inclus în meta-analiză (Fig. Suplimentară  1 ).

figura2
Fig. 2: Metaanaliza efectului suplimentării cu vitamina D asupra rezultatelor CRC.
figura3
Fig. 3: rezultatele metaanalizei sub-grupului.

Testarea eterogenității procesului și a prejudecății publicării

În ciuda diferitelor intervenții și rezultate în studiile incluse, nu au existat dovezi de eterogenitate cu τ : 0,026 și 2 : 0,85% în meta-analiza generală. Nu s-a văzut nicio dovadă a prejudecății publicării, cu testul de regresie al lui Egger pentru asimetria graficului pâlniei P  = 0,87 (Fig.  2 suplimentară ). 38

Discuţie

Aceasta este prima analiză sistematică cu meta-analiză a studiilor controlate randomizate pentru a examina efectul suplimentării cu vitamina D asupra rezultatelor supraviețuirii la pacienții cu CRC. Am constatat că suplimentarea conferă o reducere de 30% a rezultatelor negative de supraviețuire în general, cu o reducere de 24% a decesului specific CRC și un 33% în progresia bolii sau decesul. Efectul asupra supraviețuirii a fost observat în mod constant în analizele sub-grup atât în ​​studiile care au inclus în mod specific pacienții cu CRC, cât și în studiile populației care au raportat rezultatele în cazurile de CRC incidente.

Am inclus două ECA de suplimentare la pacienții cu diagnostic de CRC și am demonstrat o reducere de 35% a progresiei CRC sau a decesului cu suplimentare. De asemenea, am recunoscut că cazurile incidente de CRC apar în studiile cu populație mare, oferind o sursă suplimentară de dovezi ale studiului. Am inclus trei studii populaționale care totalizează aproape 65.000 de participanți la meta-analiza noastră, cu un beneficiu sugestiv din suplimentarea supraviețuirii specifice CRC (HR = 0,76; IC 95%: 0,39-1,12). Două studii relevante nu au fost incluse, deoarece HR pentru rezultatele CRC nu au fost disponibile după solicitări către autor, 10 , 39 , în timp ce am identificat mai multe studii în curs de desfășurare, care încă nu au publicat rezultate sau, de exemplu, studiul D-Health. 40

Autorii studiului VITAL au efectuat recent o revizuire și meta-analiză a suplimentării și a mortalității prin cancer pe baza cancerelor incidente în studiile de suplimentare a populației, 18 , 35 raportând o reducere a mortalității totale prin cancer cu suplimentare (HR = 0,83; IC 95%: 0,67- 1.02). O meta-analiză similară a lui Zhang și colab. 21a găsit un efect similar (HR = 0,84; IC 95%: 0,74-0,95), totuși combinarea tuturor tipurilor de cancer poate fi defectă, dat fiind că „cancerul” nu este o singură boală, ci un grup extrem de eterogen de boli individuale și specifice. Revizuirea actuală a literaturii este prima care asimilează dovezile din studiile care includ în mod specific pacienții cu diagnostic de CRC, dar și studiile cu populație mare care au raportat rezultatele supraviețuirii în cazurile de CRC incidente. O reducere consistentă a rezultatelor adverse de supraviețuire, indiferent de criteriile de includere a studiului, doza de suplimentare sau măsura rezultatului supraviețuirii, susține un efect cauzal adevărat, care susține datele observaționale care leagă nivelul de 25OHD și rezultatele cancerului. 16 , 17

Există o serie de limitări în datele de încercare disponibile în prezent care afectează această analiză. În primul rând, căutarea noastră în literatură demonstrează lipsa unor studii controlate randomizate bine concepute și cu putere adecvată care să investigheze suplimentarea cu vitamina D și rezultatele CRC. Toate studiile incluse în meta-analiza curentă au fost mici, fiecare incluzând <500 de cazuri CRC însumând doar 815 cazuri în meta-analiză. Apoi, studiile de populație incluse aici nu au raportat nicio informație privind stadiul, locul sau subtipul cazurilor CRC incidente sau ale terapiei adjuvante utilizate, despre care se știe că au impact asupra rezultatelor supraviețuirii și variabilele utilizate pentru ajustarea HR nu sunt raportate în mod constant. În al treilea rând, datele observaționale susțin puternic o asociere între factorii genetici legați de metabolismul sau funcția vitaminei D și rezultatele supraviețuirii, 1416 , 17totuși niciun studiu până în prezent nu a luat în considerare relevanța eterogenității genetice asupra impactului vitaminei D asupra morții provocate de cancer. În cele din urmă, recunoaștem că punerea în comun a estimărilor din studiile cu metodologii diferite poate limita concluziile care pot fi trase. De exemplu, în studiile de populație, cele două grupuri sunt comparabile la punctul de randomizare, dar pot să nu fie comparabile la punctul de diagnostic al CRC, ceea ce ar putea influența rezultatele. Cu toate acestea, variabilitatea criteriilor de includere, a intervențiilor sau a rezultatelor duce, în general, la o estimare mai eterogenă și este probabil să crească incertitudinea statistică și, prin urmare, rezultatele tind spre nul. Cu toate acestea, constatările noastre rezumative (adică direcția și amploarea mărimii efectului) rămân în mare parte neschimbate atunci când analiza a fost limitată în funcție de metodologia sau rezultatul studiului.

Recunoaștem că traducerea rezultatelor din ECA suplimentare într-un cadru medical real nu este întotdeauna simplă. În timp ce vitamina D este ieftină și, în general, sigură, trebuie luată în considerare intoxicația cu vitamina D sau alte efecte adverse ale suplimentării. Conformitatea slabă poate avea, de asemenea, un impact asupra beneficiilor din viața reală. Nivelul inferior de 25OHD este puternic asociat cu supraviețuirea CRC în datele observaționale, 14 , 16 , 17oferind o justificare puternică pentru studiile de suplimentare la pacienții cu cancer cu rezultate de supraviețuire, deoarece obiectivul definit, dar studiile observaționale privind suplimentarea sau aportul și supraviețuirea cu vitamina D nu oferă dovezi consistente ale beneficiului de vitamina D. Un studiu norvegian a raportat recent o supraviețuire mai bună a CRC în CRC incident cazuri cu aport pre-diagnostic de vitamina D> 400 UI / zi (HR = 0,75; IC 95%: 0,61-0,92). 41 În mod similar, Studiul de prevenire a cancerului-II a raportat o tendință către o creștere a OS la cei cu aport total sau mai mare de vitamina D (HR = 0,88; IC 95%: 0,57-1,35 și HR = 0,90; IC 95%: 0,67-1,21) , cu toate acestea, chiar și în quartile patru, aportul a fost scăzut (~> 245 UI / zi). 42 Jeffreys și colab. 43a raportat o reducere nesemnificativă a mortalității după diagnosticul CRC la femeile cărora li s-a prescris suplimentarea cu vitamina D în cei 5 ani anteriori diagnosticului CRC (13% din 4122 cazuri au fost prescrise suplimente; HR = 0,90; IC 95%: 0,78-1,04), totuși unele alte studii nu au găsit niciun beneficiu din suplimentarea cu doze mici. 44 , 45 , 46 În mod crucial, toate aceste studii evaluează doze mici de suplimente sau aport și nu iau în considerare variantele genetice legate de vitamina D care s-au dovedit a influența asocierea dintre vitamina D și supraviețuire. 14 , 16 , 17Lipsa unor constatări consistente în datele observaționale susțin alte studii bine dezvoltate care investighează rolul dozelor suplimentare adecvate de D vital la pacienții cu CRC cu niveluri insuficiente de 25OHD la momentul inițial. Constatările de mai sus, împreună cu beneficiul clar de 4000 UI peste 400 UI în studiul SUNSHINE, sugerează că un aport de 400 UI / zi este inadecvat. Într-adevăr, se remarcă faptul că aportul de nutrienți de referință pentru vitamina D de 400 UI / zi este recomandat populației din Marea Britanie, acest aport fiind dat ca cantitatea medie necesară de 97,5% din populație pentru a menține o concentrație serică de 25OHD ≥10 ng / Când expunerea la razele UVB este minimă. 5Doza optimă pentru beneficiul supraviețuirii rămâne neclară și necesită investigații suplimentare, dar având în vedere că datele din mai multe publicații și organisme naționale indică 2000-4000 UI / zi pentru a fi sigure, 5 , 47 , 48 , 49 , 50 , 51 credem că dozele de ~ 2000-4000 UI ar trebui luate în considerare pentru viitoarele studii.

În concluzie, această meta-analiză demonstrează un efect benefic semnificativ clinic din suplimentarea cu vitamina D asupra rezultatelor supraviețuirii la pacienții cu CRC. Sunt necesare alte ECR bine concepute, alimentate în mod adecvat, pentru a evalua pe deplin beneficiul suplimentării în regimurile de chimioterapie adjuvantă și de urmărire „din lumea reală”, precum și pentru a determina dozarea optimă.

Referințe

  1. 1.Bray, F., Ferlay, J., Soerjomataram, I., Siegel, RL, Torre, LA & Jemal, A. Statistici globale asupra cancerului 2018: estimări GLOBOCAN ale incidenței și mortalității la nivel mondial pentru 36 de tipuri de cancer din 185 de țări. CA Cancer J. Clin. 68 , 394–424 (2018).Articol Google Scholar 
  2. 2.Giovannucci, E. Epidemiologia vitaminei D și a incidenței și mortalității prin cancer: o revizuire (Statele Unite). Controlul cauzelor cancerului 16 , 83-95 (2005).PubMed Google Scholar 
  3. 3.Theodoratou, E., Tzoulaki, I., Zgaga, L. & Ioannidis, JP Vitamina D și rezultate multiple pentru sănătate: revizuirea umbrelă a analizelor sistematice și meta-analizelor studiilor observaționale și studiilor randomizate. BMJ 348 , g2035 (2014).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  4. 4.Autier, P., Boniol, M., Pizot, C. și Mullie, P. Starea vitaminei D și sănătatea: o revizuire sistematică. Lancet Diabetes Endocrinol. 2 , 76-89 (2014).CAS PubMed Google Scholar 
  5. 5.SACN. Vitamina D și sănătate (Comitetul consultativ științific pentru nutriție, 2016).
  6. 6.Fleet, JC, DeSmet, M., Johnson, R. & Li, Y. Vitamina D și cancerul: o revizuire a mecanismelor moleculare. Biochimie. J. 441 , 61-76 (2012).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  7. 7.El, Y., Timofeeva, M., Farrington, SM, Vaughan-Shaw, P., Svinti, V., Walker, M. și colab. Explorarea cauzalității în asocierea dintre 25-hidroxivitamină circulantă și riscul de cancer colorectal: un studiu amplu de randomizare mendelian. BMC Med. 16 , 142 (2018).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  8. 8.Wactawski-Wende, J., Kotchen, JM, Anderson, GL, Assaf, AR, Brunner, RL, O’Sullivan, MJ și colab. Suplimentul cu calciu plus vitamina D și riscul de cancer colorectal. N. Engl. J. Med. 354 , 684-696 (2006).CAS PubMed Google Scholar 
  9. 9.Manson, JE, Cook, NR, Lee, IM, Christen, W., Bassuk, SS, Mora, S. și colab. Suplimentele cu vitamina D și prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare. N. Engl. J. Med. 380 , 33-44 (2019).CAS Google Scholar 
  10. 10.Scragg, RKR Prezentare generală a rezultatelor studiului de evaluare a vitaminei D (ViDA). J. Endocrinol. Investi. 42 , 1391–1399 (2019).CAS PubMed Google Scholar 
  11. 11.Baron, JA, Barry, EL, Mott, LA, Rees, JR, Sandler, RS, Snover, DC și colab. Un studiu al calciului și vitaminei D pentru prevenirea adenoamelor colorectale. N. Engl. J. Med. 373 , 1519-1530 (2015).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  12. 12.Vaughan-Shaw, PG, Zgaga, L., Theodoratou, E., Blackmur, JP & Dunlop, MG Dacă suplimentarea cu vitamina D protejează împotriva riscului de cancer colorectal rămâne o întrebare deschisă. Euro. J. Cancer 115 , 1-3 (2019).CAS PubMed Google Scholar 
  13. 13.Lappe, JM & Heaney, RP De ce nu reușesc uneori studiile controlate randomizate de calciu și vitamina D. Dermatoendocrinologie 4 , 95–100 (2012).CAS Google Scholar 
  14. 14.Zgaga, L., Theodoratou, E., Farrington, SM, Din, FV, Ooi, LY, Glodzik, D. și colab. Concentrația plasmatică de vitamina D influențează rezultatul supraviețuirii după un diagnostic de cancer colorectal. J. Clin. Oncol. 32 , 2430–2439 (2014).CAS PubMed Google Scholar 
  15. 15.Barry, EL, Peacock, JL, Rees, JR, Bostick, RM, Robertson, DJ, Bresalier, RS și colab. Genotipul receptorului de vitamina D, suplimentarea cu vitamina D3 și riscul de adenoame colorectale: un studiu clinic randomizat. JAMA Oncol. https://doi.org/10.1001/jamaoncol.2016.5917 (2016).
  16. 16.Vaughan-Shaw, PG, Zgaga, L., Ooi, LY, Theodoratou, E., Timofeeva, M., Svinti, V. și colab. Vitamina D plasmatică scăzută este asociată cu supraviețuirea adversă a cancerului colorectal după rezecția chirurgicală, independent de răspunsul inflamator sistemic. Gut 69 , 103-111 (2020)
  17. 17.Vaughan-Shaw, PG, O’Sullivan, F., Farrington, SM, Theodoratou, E., Campbell, H., Dunlop, MG și colab. Impactul variației genetice a căii vitaminei D și a 25-hidroxivitaminei circulante D asupra rezultatului cancerului: revizuire sistematică și meta-analiză. Fr. J. Cancer 116 , 1092–1110 (2017).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  18. 18.Keum, N., Lee, DH, Greenwood, DC, Manson, JE și Giovannucci, E. Suplimentarea cu vitamina D și incidența și mortalitatea totală a cancerului: o meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Ann. Oncol. 30 , 733–743 (2019).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  19. 19.NCBI. PubMed http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/advanced (2015).
  20. 20.JISC. Web of Science http://wok.mimas.ac.uk/ (2015).
  21. 21.Zhang, Y., Fang, F., Tang, JJ, Jia, L., Feng, YN, Xu, P. și colab. Asocierea între suplimentarea cu vitamina D și mortalitate: revizuire sistematică și meta-analiză. BMJ 366 , https://doi.org/10.1136/bmj.l4673 (2019).
  22. 22.McCormick, F., Cvetanovich, GL, Kim, JM, Harris, JD, Gupta, AK, Abrams, GD și colab. O evaluare a calității studiilor controlate randomizate cu manșetă rotatorie: folosind scorul Jadad și criteriile CONSORT. J. Umărul Elb. Surg. 22 , 1180–1185 (2013).Google Scholar 
  23. 23.Moher, D., Jones, A., Lepage, L. & Group, C. Utilizarea declarației CONSORT și calitatea rapoartelor studiilor randomizate: o evaluare comparativă înainte și după. JAMA 285 , 1992-1995 (2001).CAS PubMed Google Scholar 
  24. 24.Sut, N., Senocak, M., Uysal, O. și Koksalan, H. Evaluarea calității studiilor controlate randomizate de la două reviste de conducere cu cancer folosind declarația CONSORT. Hematol. Oncol. Celule stem Ther. 1 , 38–43 (2008).PubMed Google Scholar 
  25. 25.Cornell, JE, Mulrow, CD, Localio, R., Stack, CB, Meibohm, AR, Guallar, E. și colab. Metaanaliza efectelor aleatorii a efectelor inconsistente: un moment pentru schimbare. Ann. Intern. Med. 160 , 267–270 (2014).PubMed Google Scholar 
  26. 26.IntHout, J., Ioannidis, JP & Borm, GF Metoda Hartung-Knapp-Sidik-Jonkman pentru meta-analiza efectelor aleatorii este simplă și depășește considerabil metoda standard DerSimonian-Laird. BMC Med. Rez. Metodol. 14 , 25 (2014).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  27. 27.Higgins, JP, Thompson, SG, Deeks, JJ și Altman, DG Măsurarea inconsecvenței în meta-analize. BMJ 327 , 557-560 (2003).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  28. 28.Sterne, JA & Egger, M. Graficele de pâlnie pentru detectarea prejudecății în meta-analiză: linii directoare privind alegerea axei. J. Clin. Epidemiol. 54 , 1046-1055 (2001).CAS PubMed Google Scholar 
  29. 29.Fundația R pentru calculul statistic. R: A Language and Environment for Statistical Computing (R Foundation for Statistical Computing, Viena, Austria, 2013).
  30. 30.Viechtbauer, W. & Cheung, MW Outlier și influențează diagnosticul pentru meta-analiză. Rez. Sintetizator. Metode 1 , 112-125 (2010).PubMed Google Scholar 
  31. 31.Antunac Golubic, Z., Barsic, I., Librenjak, N. & Plestina, S. Suplimentarea și supraviețuirea vitaminei D în cancerul colorectal metastatic. Nutr. Cancer 70 , 413-417 (2018).CAS PubMed Google Scholar 
  32. 32.Ng, K., Nimeiri, HS, McCleary, NJ, Abrams, TA, Yurgelun, MB, Cleary, JM și colab. Efectul suplimentării cu doză mare comparativ cu doza standard de vitamina D3 asupra supraviețuirii fără progresie la pacienții cu cancer colorectal avansat sau metastazat: studiul clinic randomizat SUNSHINE. JAMA 321 , 1370–1379 (2019).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  33. 33.Urashima, M., Ohdaira, H., Akutsu, T., Okada, S., Yoshida, M., Kitajima, M. și colab. Efectul suplimentării cu vitamina D asupra supraviețuirii fără recidive la pacienții cu cancer de tract digestiv: studiul clinic randomizat AMATERASU. JAMA 321 , 1361–1369 (2019).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  34. 34.Trivedi, DP, Doll, R. & Khaw, KT Efectul a patru suplimente lunare orale de vitamina D3 (colecalciferol) asupra fracturilor și mortalității la bărbați și femei care trăiesc în comunitate: studiu randomizat dublu orb controlat. BMJ 326 , 469 (2003).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  35. 35.Manson, JE, Bassuk, SS, Buring, JE & Group, VR Principalele rezultate ale VITamin D și OmegA-3 TriaL (VITAL) și meta-analize actualizate ale studiilor relevante cu vitamina D. J. Steroid Biochem. Mol. Biol. 198 , 105522 (2019).PubMed Google Scholar 
  36. 36.Avenell, A., MacLennan, GS, Jenkinson, DJ, McPherson, GC, McDonald, AM, Pant, PR și colab. Urmărirea pe termen lung a mortalității și cancerului într-un studiu randomizat controlat cu placebo de vitamina D (3) și / sau calciu (studiu RECORD). J. Clin. Endocrinol. Metab. 97 , 614–622 (2012).CAS PubMed Google Scholar 
  37. 37.Schulz, KF, Altman, DG, Moher, D. & Group, declarație C. CONSORT 2010: ghiduri actualizate pentru raportarea studiilor randomizate de grup paralel. BMJ 340 , c332 (2010).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  38. 38.Egger, M., Davey Smith, G., Schneider, M. & Minder, C. Bias în meta-analiză detectată printr-un test grafic simplu. BMJ 315 , 629-634 (1997).CAS PubMed PubMed Central Google Scholar 
  39. 39.Avenell, A., MacLennan, GS, Jenkinson, DJ, McPherson, GC, McDonald, AM, Pant, PR și colab. Urmărirea pe termen lung a mortalității și cancerului într-un studiu randomizat controlat cu placebo de vitamina D-3 și / sau calciu (RECORD Trial). J. Clin. Endocrinol. Metab. 97 , 614–622 (2012).CAS PubMed Google Scholar 
  40. 40.Neale, RE, Armstrong, BK, Baxter, C., Duarte Romero, B., Ebeling, P., engleză, DR și colab. Studiul D-Health: un studiu randomizat al vitaminei D pentru prevenirea mortalității și cancerului. Contemp. Clin. Procese 48 , 83-90 (2016).CAS PubMed Google Scholar 
  41. 41.Oyeyemi, SO, Braaten, T., Skeie, G. & Borch, KB Analiza concurentă a riscurilor de mortalitate a stilului de viață prediagnostic și a factorilor dietetici în supraviețuirea cancerului colorectal: studiul norvegian pentru femei și cancer. BMJ Open Gastroenterol. 6 , e000338 (2019).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  42. 42.Yang, B., McCullough, ML, Gapstur, SM, Jacobs, EJ, Bostick, RM, Fedirko, V. și colab. Calciul, vitamina D, produsele lactate și mortalitatea în rândul supraviețuitorilor cancerului colorectal: Studiul de prevenire a cancerului-Cohorta de nutriție II. J. Clin. Oncol. 32 , 2335–2343 (2014).CAS PubMed Google Scholar 
  43. 43.Jeffreys, M., Redaniel, MT și Martin, RM Efectul suplimentării pre-diagnostice cu vitamina D asupra supraviețuirii cancerului la femei: un studiu de cohortă în cadrul cercetării clinice din Marea Britanie Datalink. BMC Cancer 15 , 670 (2015).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  44. 44.Lewis, C., Xun, P. & He, K. Suplimentarea cu vitamina D și calitatea vieții în urma diagnosticului la pacienții cu cancer colorectal în stadiul II: un studiu prospectiv de 24 de luni. Support Care Cancer 24 , 1655-1661 (2016).PubMed Google Scholar 
  45. 45.Inoue-Choi, M., Greenlee, H., Oppeneer, SJ și Robien, K. Asocierea între utilizarea suplimentelor alimentare postdiagnostic și mortalitatea totală diferă în funcție de calitatea dietei în rândul femeilor în vârstă supraviețuitoare de cancer. Cancer Epidemiol. Biomark. Anterior 23 , 865–875 (2014).CAS Google Scholar 
  46. 46.Ng, K., Meyerhardt, JA, Chan, JA, Niedzwiecki, D., Hollis, DR, Saltz, LB și colab. Utilizarea multivitaminelor nu este asociată cu recurența sau supraviețuirea cancerului la pacienții cu cancer de colon în stadiul III: constatări de la CALGB 89803. J. Clin. Oncol. 28 , 4354–4363 (2010).PubMed PubMed Central Google Scholar 
  47. 47.Hathcock, JN, Shao, A., Vieth, R. & Heaney, R. Evaluarea riscului pentru vitamina D. Am. J. Clin. Nutr. 85 , 6-18 (2007).CAS PubMed Google Scholar 
  48. 48.Stamp, TC, Haddad, JG & Twigg, CA Comparație a 25-hidroxicolecalciferolului oral, a vitaminei D și a luminii ultraviolete ca determinanți ai 25-hidroxivitaminei circulante D. Lancet 1 , 1341-1343 (1977).CAS PubMed Google Scholar 
  49. 49.Jones, G. Farmacocinetica toxicității vitaminei D. A.m. J. Clin. Nutr. 88 , 582S – 586S (2008).CAS PubMed Google Scholar 
  50. 50.Vieth, R. Toxicitatea, politica și știința vitaminei D. J. Bone Miner. Res 22 (Supliment. 2), V64 – V68 (2007).CAS PubMed Google Scholar 
  51. 51.Azzi, A., Brigelius-Flohe, R., Kelly, F., Lodge, JK, Ozer, N., Packer, L. și colab. Cu privire la avizul Comisiei Europene „Comitetul științific pentru alimente” cu privire la nivelul tolerabil al aportului superior de vitamina E (2003). Euro. J. Nutr. 44 , 60-62 (2005).PubMed Google Scholar 
  52. 52.Lappe, JM, Travers-Gustafson, D., Davies, KM, Recker, RR & Heaney, RP Suplimentarea cu vitamina D și calciu reduce riscul de cancer: rezultatele unui studiu randomizat. A.m. J. Clin. Nutr. 85 , 1586–1591 (2007).CAS PubMed Google Scholar 
  53. 53.Calderwood, AH, Baron, JA, Mott, LA, Ahnen, DJ, Bostick, RM, Figueiredo, JC și colab. Nu există dovezi pentru efectele posttratamentului suplimentelor de vitamina D și calciu asupra riscului de adenoame colorectale într-un studiu randomizat. Cancer Prev. Rez. (Philos.) 12 , 295–304 (2019).CAS Google Scholar 

Descărcați referințele 

Informatia autorului

Note de autor

  1. Acești autori au contribuit în mod egal: Peter G. Vaughan-Shaw, Louis F. Buijs, Susan M. Farrington, Malcolm G. Dunlop

Afilieri

  1. MRC Human Genetics Unit, Institutul de Genetică și Medicină Moleculară, Universitatea din Edinburgh, Edinburgh, Marea BritaniePeter G. Vaughan-Shaw, Louis F. Buijs, James P. Blackmur, Farhat VN Din, Susan M. Farrington și Malcolm G. Dunlop
  2. Cancer Research UK Edinburgh Centre, Institutul de Genetică și Medicină Moleculară, Universitatea din Edinburgh, Edinburgh, Marea BritaniePeter G. Vaughan-Shaw, Louis F. Buijs, James P. Blackmur, Evi Theodoratou, Farhat VN Din, Susan M. Farrington și Malcolm G. Dunlop
  3. Center for Global Health Research, Usher Institute for Population Health Sciences and Informatics, Universitatea din Edinburgh, Edinburgh, Marea BritanieEvi Theodoratou
  4. Departamentul de Sănătate Publică și Îngrijire Primară, Trinity College Dublin, Dublin, IrlandaLina Zgaga

Contribuții

PGV-S .: conceptualizare, metodologie, analiză formală, scriere – schiță originală, vizualizare, scriere – revizuire și editare. LFB: metodologie, analiză formală, redactare – proiect original. JPB: conceptualizare, scriere – revizuire și editare. ET – metodologie, scriere – revizuire și editare. LZ: conceptualizare, metodologie, scriere – revizuire și editare. FVND: conceptualizare, metodologie, scriere – revizuire și editare. SMF: supraveghere, scriere – revizuire și editare. MGD: conceptualizare, administrare a proiectului, achiziție de finanțare, supraveghere, redactare – revizuire și editare.

autorul corespunzator

Corespondență cu Malcolm G. Dunlop .

Declarații de etică

Aprobarea eticii și consimțământul de participare

Nu este necesar; datele au fost colectate pentru studii publicate anterior.

Disponibilitatea datelor

Disponibil la cereri rezonabile de la pvaughan@ed.ac.uk.

Interese concurente

Autorii nu declară interese concurente

Informații de finanțare

Această activitate a fost susținută prin finanțarea infrastructurii și a personalului Centrului de Cercetare a Cancerului CRUK din Edinburgh; Grantul programului CRUK C348 / A18927 (MGD). PGV-S. a fost susținut de un lectorat clinic NES SCREDS. JPB este susținut de un premiu de instruire clinică CRUK ECRC legat de ECAT (C157 / A23218). ET este susținut de o bursă CRUK Career Development (C31250 / A22804). FVND este susținut de o bursă clinică pentru CSO pentru seniori. Această lucrare a fost, de asemenea, finanțată printr-o subvenție acordată MGD în calitate de lider de proiect cu Grantul Centrului Unității de Genetică Umană MRC (U127527202 și U127527198 din 1/4/18).

Informații suplimentare

Nota editorului Springer Nature rămâne neutră în ceea ce privește revendicările jurisdicționale din hărțile publicate și afilierile instituționale.

Informatie suplimentara

Informatie suplimentara

Acces liber Acest articol este licențiat sub o licență internațională Creative Commons Attribution 4.0, care permite utilizarea, partajarea, adaptarea, distribuirea și reproducerea în orice mediu sau format, atâta timp cât acordați creditul autorului (autorilor) original (e) și sursei furnizați un link către licența Creative Commons și indicați dacă s-au făcut modificări. Imaginile sau alte materiale ale terților din acest articol sunt incluse în licența Creative Commons a articolului, cu excepția cazului în care se indică altfel într-o linie de credit pentru material. Dacă materialul nu este inclus în licența Creative Commons a articolului și utilizarea intenționată a dvs. nu este permisă de reglementările legale sau depășește utilizarea permisă, va trebui să obțineți permisiunea direct de la titularul drepturilor de autor. Pentru a vizualiza o copie a acestei licențe, vizitațihttp://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ .

Reimprimări și permisiuni

Despre acest articol

Vaughan-Shaw, PG, Buijs, LF, Blackmur, JP și colab. Efectul suplimentării cu vitamina D asupra supraviețuirii la pacienții cu cancer colorectal: revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Br J Cancer 123, 1705–1712 (2020). https://doi.org/10.1038/s41416-020-01060-8

Verificați moneda și autenticitatea prin CrossMark

Citați acest articol

Vaughan-Shaw, PG, Buijs, LF, Blackmur, JP și colab. Efectul suplimentării cu vitamina D asupra supraviețuirii la pacienții cu cancer colorectal: revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Br J Cancer 123, 1705–1712 (2020). https://doi.org/10.1038/s41416-020-01060-8

Virgiliu Gheorghe a produs un STUDIU asupra Covid-19. INTERVIU și STUDIU IMUNOMEDICA

„Experiența pe care mi-a prilejuit-o această cercetare, m-a convins de faptul că o abordare științifică a bolii din primele zile ale manifestării simptomelor poate să o transforme cel mult într-o viroză mai severă, chiar pentru cei cu cei mai mari factori de risc. În același timp, persoane cu factori de risc scăzuți pot face o formă foarte gravă, chiar fatală în momentul în care nu se vor trata deloc corespunzător până la apariția inflamației, a furtunei de citokine și a unei posibile internări cu o intubare de urgență”, scrie biofizicianul Virgiliu Gheorghe în preambului unui studiu exhaustiv pe tema COVID-ului, cu 11 anexe și peste 300 de trimiteri științifice, din care veți afla care este profilaxia COVID-ului și cum poate fi distrus virusul înainte de a-și face de cap dar și după. Studiul, publicat zilele acestea pe Imuno-Medica.ro, se adresează deopotrivă oamenilor simpli și celor educați cât și specialiștilor și medicilor care se confruntă cu virusul în „prima linie”. Doctorul în bioetică subiniază în interviul pe care ni l-a acordat în exclusivitate pe marginea studiului său de la Imuno-Medica – descoperit și citit rapid de noi -, că mass media și campaniile guvernamentale au datoria să avizeze românii asupra posibilităților de întărire a imunității, care pot salva vieți poate mai mult decât alte mijloace coercitive. Soluția oferită de dr. Virgiliu Gheorghe este așadar întărirea imunității, pentru care dă în studiul său toate metodele necesare, atât pentru cei sănătoși cât și pentru cei afectați de boală. În studiul său – COVID-19, OPȚIUNI TERAPEUTICE PENTRU FIECARE STADIU AL BOLII -, disponibil tuturor, profani sau specialiști în domeniu, cercetătorul oferă soluțiile necesare pentru a ne pregăti apărarea în fața virusului și mijloacele de lupta în cazul contactării lui. Înarmați cu aceste informații, curaj și credință în Dumnezeu, vom răzbi cu siguranță și prin această furtună anti-umană.

Victor Roncea: Domnule Virgiliu Gheorghe, ați publicat zilele acestea un material vast, un îndrumar, să spunem, privind terapia COVID-19, adresat după cum rezultă din text medicilor, dar și publicului larg pentru o mai bună înțelegere a acestei boli, a modului în care ar trebui să acționăm la contractarea ei. Ce v-a determinat să faceți acest lucru?

Virgiliu Gheorghe: Cred că mai întotdeauna există mai multe motive pentru care facem un lucru. Acest îndrumar s-a născut cumva natural plecând de la niște nevoi reale. În primul rând eu însumi am fost interesat că aflu cât mai multe privind boala, căci putea să mă atingă și pe mine și familia mea ceea ce s-a și întâmplat, fără chiar să-mi dau seama la momentul respectiv. Pe urmă, am fost rugat de mulți prieteni să-i sfătuiesc chiar de la începutul pandemiei, privitor la ce să facă ca să prevină contaminarea sau o formă gravă. Atunci am plecat de la măsurile de bun simț ce țin de întărirea imunității, adică niște suplimente alimentare, intuiții care s-au dovedit ulterior întemeiate. Așa a apărut un mic material pe care l-am dezvoltat în timp. Țin minte că primele recomandări au fost telefonice către o prietenă din Italia, și conțineau Vitamina D 3, Zinc, Seleniu, Vitamina C și Magneziu. Erau niște lucruri simple care ar trebui făcute în lupta cu orice afecțiune virală sau bacteriană.

Pe urmă, au fost interviul privind efectele Vitaminei C în COVID-19 pe care mi l-a solicitat la începutul pandemiei chiar site-ul ActiveNews, dar și trei interviuri din revista Familia Ortodoxă [disponibile și la ActiveNews]. Mărturisesc că acestea m-au motivat mult ca să adâncesc tema din punct de vedere științific. A fost mult de muncă, de citit, iar formarea mea în domeniul biofizicii, cu aplecare către cercetarea medicală căreia mi-am dedicat cea mai mare parte a timpului în ultimii 10 ani de viață m-a ajutat enorm.

Ați menținut legătura și cu medici care s-au confruntat direct cu boala?

Evident, în primul rând prin însăși preocupările mele profesionale actuale sunt în contact permanent cu medicii, dar am comunicat în mod deosebit cu câțiva prieteni medici care au avut mai mulți pacienți și mi-au comunicat din experiența lor. De altfel, am urmărit atent și mărturiile marilor medici din America, Franța și alte țări ale lumii care au repurtat succese în lupta cu această boală.

Dacă ar fi să trageți o concluzie principală privind tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2 care ar fi aceasta?

Scandalizant poate, dar boala aceasta nu a fost și nu este tratată corespunzător. E vorba de un război pe care îl pierdem pentru că nu ne-am hotărât încă să ieșim la luptă. Se petrece un lucru ciudat căruia nu-i găsesc explicație. Există o imensă literatură științifică care vorbește despre prevenția în COVID sau să spunem măsurile cele mai potrivite pentru contractarea unei forme ușoare, există cu mult mai multe studii privind ce trebuie făcut în primele 7 zile de la debutul simptomelor, precum și pentru următoarele două săptămâni și, totuși, toate acestea nu sunt rezumate nicăieri în mass-media în tot ce înseamnă promovarea bolii, căci asta avem în ultimă instanță.

Mass-media ne repetă obsesiv de n-ori pe zi câți s-au mai infectat, câți s-au spitalizat, câți au murit. Dar rareori spune câți s-au vindecat. Deci speranță nu este, ci numai frică, teroare. Pe urmă, prevenția, probabil că numai asta e sponsorizată de guvern, ne spune cum să ne păzim să nu intrăm în contact cu virusul, măști în special, dar nimic privind ce să facem dacă intrăm în contact cu virusul. De la mine de acasă până la serviciu, trecând pe bulevardul Ștefan Cel Mare în București văd numai îndemnuri la folosirea măștii, de parcă aceasta e dumnezeul protecție.

Mă întrebam însă într-o zi, de ce oare nu se scrie undeva despre faptul că formele cele mai grave le fac cei care au deficit de vitamina D și că tot românul ar trebui să și-o dozeze și să consume suplimente până o aduce la un nivel normal?

Dați o căutare pe site-urile de studii medicale și veți vedea că există peste 50 000 de articole care asociază suplimentarea de Vitamina D 3 și formele ușoare de COVID. Oare nu sunt suficiente pentru o campanie națională? Oare nu înseamnă ceva pentru a avea motiv să salvăm cu ajutorul informației acesteia viețile la mii de oameni?

În afară de suplimentul de Vitamina D, ce e bine să mai știm?

Am amintit de Vitamina D, dar există multe alte lucruri care ar trebui știute. De pildă majoritatea oamenilor nu cunosc simptomele minime care pot apărea. Mă sună unii oamenii și îmi spun că au gust, deci însemană cu nu s-au îmbolnăvit cu COVID. Dar asta nu înseamnă nimic! – le răspund. Numai unii își pierd gustul. De asemenea, oamenii nu realizează dacă au într-adevăr boala sau nu. Apar și situații cu totul hilare în care cu saturații de 89%-90%, cu o hypoxie fără simptome alarmante, mă sunau să mă întrebe dacă ei nu se tratează degeaba, neavând COVID-19, ci cu totul altceva. Asta în condițiile în care ambii soți erau în aceeași situație. Dar ce credeți că aveți, le zic? Pneumonie. Bun, dar în pneumonia clasică nu există silent hypoxia (hipoxia tăcută) de care sufereau oamenii aceștia de mă puteau întreba dacă au COVID-19 în condițiile în care ei aveau o desaturare serioasă. Ați văzut să se vorbească undeva în mass-media că pe perioada pandemiei e obligatoriu să ai la îndemână în momentul oricărei răceli mai serioase un puls-oximetru ca să poți să urmărești saturația, ca să vezi de scade, confirmându-ți astfel că este vorba de COVID-19?

Nu, n-am văzut. Dar știu că dacă e sub 90% e deja de doctor. Într-adevăr, e un instrument medical accesibil și folositor. Așadar, cum ar trebui să ne luptăm?

Într-adevăr trecem printr-un război, iar acesta trebuie dus după legile războiului. Trebuie strategie, iar pentru aceasta trebuie să ne cunoaștem dușmanul. Și să-l stârpim. E esențial să ne întărim apărarea, dar să știm să și luptăm. Adică confruntarea trebuie să ne găsească pregătiți. Dar nu asta am făcut până acum. Despre boală oamenii și chiar mulți medici nu știu astăzi mai nimic. Nu știu de pildă cum arată exact primele simptome. Nu știu care este probabilitatea să o facă. Nu realizează cât de riscant este să facă o formă gravă. Nu știu ce să facă dinainte de a contracta boala, deci cum să-și pregătească sistemul imunitar. Nu li se spune nimic despre alimentația de prevenție, de alimentația pe perioada bolii.

Un singur lucru ni se spune. Protejați-vă! În caz de simptome, testați-vă, iar dacă ieșiți pozitiv așteptați cuminte acasă ca să vedem de sunteți printre cei norocoși care vor face o formă ușoară sau, ghinionul dumneavoastră, dacă saturația scade, febra crește și nu mai scade la paracetamol, atunci aștetați-ne pe noi că venim să vă luăm și să vă ducem. Că o să vă mai întoarceți vreodată acasă nu vă poate garanta nimeni. Ghinion! Cam așa este filmul cel mai des întâlnit.

Dumneavoastră cum vedeți că ar trebui să se desfășoare lucrurile?

Păi cum v-am spus. Toți, absolut toți oamenii trebuie să-și întărească imunitatea. Trebuie să ia toate măsurile ca să recupereze cât pot ceea ce au pierdut în ultimii ani. Adică să lucreze ca să diminueze factorii de risc astfel ca boala să nu-i prindă nepregătiți. Pe urmă, trebuie să știe de la primele simptome ce trebuie să facă. Să se lupte în primele 7 zile ale bolii, căci sunt esențiale în stăvilirea replicării virale, chiar dacă aparent simptomele din această perioadă sunt foarte ușoare. Nu trebuie frică, ci curaj. Iar dacă apare inflamația, este nevoie de anticoagulant și antiinflamator.

Acestea se pot prescrie curent?

Medicii de familie, absolut toți ar trebui să știe să prescrie aceste medicamente pentru a salva viața bolnavilor. Desigur, antiinflamatoriile trebuie să intre în terapie mai târziu ca să nu se favorizeze replicarea virală. Așadar, ele trebuie introduse din momentul apariției inflamației, în general după ziua a 7-a, a 8-a de la debutul simptomelor. Pe urmă arta mi se pare să poți corela anticoagulantele și antiinflamatoriile cu statusul clinic al bolnavului. Trebuie doar curaj și puțină informare, căci experiența va veni imediat.

Cunosc însă un caz în care un medic a recomandat anticoagulant iar altul și-a dat și el cu părerea și a zis că ăsta se dă numai în spital. Familia a scos bolnavului anticoagulantul, iar după trei zile acesta a făcut AVC ischemic cu pareză pe mâna și piciorul stâng. Fiind, așadar, și bolnav de covid nu a putut beneficia de tromboliză și dintr-un om sănătos de 63 de ani a ajuns în numai câteva zile să se lupte cu moartea. Acum a scăpat de COVID, dar a rămas cu pareza.

Dar practic cum se petrec lucrurile în boala asta?

În primul rând, oamenilor le este frică să recunoască că au boala. Acum mai este și nebunia cu testele mai rapide cu determinarea antigenelor SARS CoV-2, care sunt extrem de slabe și dau mari erori. Adică le faci când ai deja de câteva zile simptome, ziua 3-5, îți dau negativ și te culci fericit pe o ureche cum că nu ai nimic. Ți-a răspuns practic așteptărilor, în timp ce boala trece în stadiul inflamatoriu când deja e destul de târziu să mai faci tu însuți ceva. Atunci suni la medicul de familie care te întreabă cam ce saturație ai. Dacă e scăzută în jurul a 90-93 te îndeamnă speriat să chemi salvarea și începe o altă dramă. Majoritatea medicilor de familie recomandă azitromicina, care singură fără hidroxichlorochină nu ajută la mai nimic. Poate doar mai încarcă organismul cu toxicitate. Ea are un efect ușoar antiviral, amplificat însă de hidroxichlorochină, dar pe infecțiile bacteriene pulmonare, care apar la 9-11% din cei care fac forme grave nu are nici un efect. Am documentat mult acest lucru în studiu.

În fine, luând azitroxul bolnavii se liniștesc și mai mult. Mulți nici nu mai așteaptă să le dea doctorul de familie, ci își iau singuri și sunt fericiți că au făcut ce trebuie. Dacă îi întreb de vitamina D 3 îmi zic, da, iau, dar când aduc vorba de doză îmi zic că doar un detrical de 2000 pe zi. Asta înseamnă că în circa un an, cu o absorție intestinală bună s-ar putea să ajungă la un nivel normal. Însă în următoarele două săptămâni de boală deficitul va contribui major la deteriorarea stării și poate chiar moartea lui. Așa că tot la nivelul amăgirii se plasează cum am văzut că fac cei mai mulți, presimțind, totodată, că va veni ceva mai rău.

Cât credeți că ar trebui să ia un om care ajunge într-o astfel de situație?

Am scris în acest îndrumar. Cât mai mult. Sunt studii cu 100 000 UI pe zi timp de 5 zile. Vă spun sincer că până în urmă cu câteva zile mi-era și mie frică să afirm astfel de doze ca să nu fiu luat de nebun, dar m-am convins că nu e mult după discuția cu un medic infecționist, bun prieten, care îmi spunea că recent a pierdut un pacient, o doctoriță bolnavă de COVID, într-un spital din București, tocmai pentru că avea un nivel foarte scăzut al acestei vitamine și nu a reușit să o crească în cele câteva zile în care furtuna de citokine i-a luat viața. Desigur, în administrarea vitaminei D în doze mari trebuie făcută prevenție, trebui dozat nivelul acesteia, dar și a parahormonului PTH. El îmi spune că administrează acum sute de mii de unități de Vitamina D3 în numai câteva zile cu un succes terapeutic foarte bun.

Vorbiți de prevenție, care credeți că poate fi rolul acesteia în lupta cu boala?

Aș zice că infinit mai mare decât cel al purtării măștii. Și vă spun și de ce. Am câteva exemple, prieteni și apropiați, care în ultimele luni au luat dozele corespunzătoare de suplimente și nu au pățit nimic, deși s-au mișcat în jurul oamenilor bolnavi de COVID. Un preot de pildă, a interacționat cu foarte mulți bolnavi și nu s-a atins boala de el. E drept că pe lângă suplimente ia săptămânal și 2 comprimate de hidroxichlorochină la distanță de 3 zile, după cum am auzit că fac și mulți medici din întreaga lume. E de mult folos.

Dar cum se face că s-au îmbolnăvit mulți oameni care poartă mască, chiar din susținătorii ei înfocați iar alții, care nu poartă, nu?

Vă dau încă un exemplu, ca răspuns: un alt prieten lucrează în domeniul medical și toți colegii lui de birou, absolut toți au făcut boala, purtând concecvent masca tot timpul, iar el care nu suportă masca și nu o poartă nu a făcut boala. Lucrând în contact cu terapiile intensive a fost testat săptămânal pe toată această perioadă. Pur și simplu nu s-a infectat niciodată. La el la serviciu, deci nu în birou, din 45 de angajați 35 au făcut boala documentați cu teste PCR. La el în birou, toți în afară de el.

Deci suplimentele consumate constant, zilnic, fără nici o excepție, luni de zile, în doze mari, l-au protejat de boală mai mult decât masca pe colegii lui. Masca nu numai că nu te poate apăra de boală, dar poate și crește severitatea acesteia prin lipsa unui nivel normal de oxigen pe o perioadă lungă de timp de-a lungul zilei.

În încheiere, care ar fi recomandarea dumneavoastră principală privind riscurile contaminării cu SARS CoV-19 și lupta cu această boală?

Să ne informăm cât mai bine. Se citește enorm de multă literatură de cea mai proastă calitate pe internet. Se pierd ore, sute de ore în talk show-uri interminabile pe tema COVID-19 și mulți dintre oameni chiar au o deschidere intelectuală destul de mare și ar putea cu mult mai mult. Cred că dacă numai o mică parte a acestui timp ar fi dedicată informării, aprofundării unor cunoștințe medicale minime privind această afecțiune am putea să micșorăm puțin anumiți factori de risc unde putem interveni mai repede și mai ușor, dar cel mai important, boala nu ne-ar lua pe nepregătite. Vom ști ce să facem imediat ce ne-am contaminat, realizând fără confuzie acest lucru și vom începe imediat tratamentul cu suplimente, care ajută enorm, dar și o abordare antivirală cu ajutorul unui medic care deja e bine informat și experimentat în această boală.

Dacă s-ar face numai atât și cred că s-ar câștiga mai mult decât ne putem imagina la scara unui popor. Acesta ar trebui să fie în fond și rolul mass-mediei, al informării populației, rol pe care astăzi nu și-l asumă. Nădăjduiesc ca materialul pe care l-am adus la cunoștința publicului românesc să suplinească această inexplicabilă lipsă de informare privind cea mai contagioasă boală virală cunoscută până acum și să fie ajutați astfel oamenii cât mai bine.

Mulțumim!

În preambulul studiului său, dr. Virgiliu Gheorghe mulțumește medicilor dr. Laurențiu B. și dr. Ana D., care nu au dorit să devină cunoscuți, dar au citit cu multă atenție materialul și i-au dat sugestii importante, dar și tuturor medicilor din întreaga lume și citeză pe prof. dr. Christian Perronne, prof. dr. Didier Raoult, prof. dr. Paul Marik, dr. Peter A. McCullough, care l-au inspirat și încurajat prin observațiile lor științifice, dar mai ales prin atitudinea lor, pentru a duce studiul până la capăt și a-l face public pentru a ajuta cât mai mulți oameni. „Aceștia sunt doar câțiva dintre mari profesori doctori, infecționiști, epidemiologi ai lumii care au afirmat adevărul împotriva mainstream-ului, asumându-și nu numai oprobiul unei părți semnificative ale mass-mediei, dar, adesea și o critică nejustificată sau o ostracizare instituționalizată ce susține mai curând interese materiale, decăt să apere necondiționat sănătatea omenilor, viața acestora.”, afirmă autorul.

Citiți și descărcați de AICI STUDIUL lui Virgiliu Gheorghe de la IMUNOMEDICA. Și dați-l mai departe!

COVID-19 tratat cu vitamina D – studii, rapoarte, videoclipuri

Începând din 12 februarie, aveam:  34 de studii ,  5 rezultate ale testelor ,   14 meta-analize și recenzii ,   46 de observații ,   30 de recomandări ,   45 de asociații ,   84 de speculații ,   39 de videoclipuri  vezi și COVID-19 și Vitamina D:   guverne , probleme de   sănătate ,   spitale ,   Dark Skins ,   Toți cei 11 factori de risc sunt asociați cu pagini cu Vit D scăzute ,   Virus recent

Actualizări recente de top pentru vitamina D și COVID-19
Imagine

Intervenţie

Intervenție Trial Rezumat Tabel
ECV COVID-19
Detalii privind # 5 = COVIT-TRIAL 27 decembrie
Notă:> 70% din RCT folosind vitamina D pentru a lupta COVID-19 utilizează cel puțin 100.000 UI în timpul primei săptămâni
ECA pentru COVID-19

Rezultate de încercare

Metaanalize de viruși și recenzii sistematice
Observați – Este mai puțin probabil să vă infectați

URL scurt pentru această secțiune = https://is.gd/COVID_less

Observați – severitate redusă / deces

MORTALITATE ȘI virus (actualizat automat):

Recomandări de dozare a vitaminei D pentru COVID-19

Unii oameni doreau sisteme imunitare îmbunătățite, așa că au luat mai multă vitamina D.


COVID-19 asociat cu vitamina D scăzută

Nivelurile de vitamina D sunt mai mici la cei care au testat pozitiv pentru COVID-19 – Nutrienți 09 mai

Speculație

__faceți clic aici pentru a vedea speculațiile anterioare

VIDEO și PODCASTS


Grupuri care ignoră în mod activ posibilitatea vitaminei D.

  • Inițiativa Wellcome-Gates COVID-19 Accelerator interzice în mod expres finanțarea pentru vitamine .


De ce / cum tratează vitamina D și previne virusulFișierul nu a fost găsit.

URL scurt pentru această secțiune = https://is.gd/covitamind


Creat de administrator . Ultima modificare: vineri 12 februarie 2021 20:09:17 GMT-0000 de către administrator . (Versiunea 603)COVID-19 tratat cu vitamina D – studii, rapoarte, videoclipuri

29531 vizitatori, ultima modificare 12 februarie 2021, Copiați adresa URL

 Printer Friendly PDF această pagină! Urmați această pagină pentru actualizări

  •  Link-uri către această pagină

Această pagină se află în următoarele categorii (# de articole din fiecare categorie)Știri de top 815Virus 506Editați | ×ComentariiDosare 25

Fișiere atașate

IDNumecometariuÎncărcatmărimeaDescărcări
15003 vit D Feb 7.pngadmin 07 februarie 2021 17:13229,07 Kb881
14991 c19 începând cu 5 februarie .jpgadmin 05 februarie 2021 23:30131,21 Kb1090
14616 3 săptămâni sample.jpgadmin 26 noiembrie 2020 11:35250,40 Kb12324
14572 India COVID Nov.jpgadmin 14 noiembrie 2020 12:4850,51 Kb14988
14275 PD Vit D risk.jpgadmin 06 septembrie 2020 14:5537,15 Kb18983
14141 Progesteron COVID-19.jpgadmin 09 aug, 2020 12:1635,29 Kb17190
14057 Corelație vs timp.jpgadmin 19 iulie 2020 18:1982,32 Kb19821
14056 COVID 41 de ani 80 Holick.jpgadmin 18 iulie 2020 21:4778,65 Kb20905
13978 Histograma Phil.jpgadmin 03 iulie 2020 11:3448,39 Kb21668
13962 Decese în Marea Britanie vs sezon.jpgadmin 28 iunie 2020 14:0645,92 Kb22602
13961 Rata mortalității ca parte a pacienților cu COVID.jpgadmin 28 iunie 2020 13:4027,45 Kb22539
13904 India Video virgula clipped.jpgadmin 09 iunie 2020 20:4631,71 Kb26163
13893 India Video virgulă.jpgadmin 08 iunie 2020 11:5980,25 Kb26042
13889 Terapia cea mai ieftină.jpgadmin 07 iunie 2020 13:23152,90 Kb26299
13888 India Video.jpgadmin 07 iunie 2020 12:5375,95 Kb250
13878 Comenzi masculine și COVID.jpgadmin 03 iunie 2020 14:1542,47 Kb27014
13871 Decese italiene vs IL-6.jpgadmin 01 Iun, 2020 01:2227,26 Kb27531
13866 Cota vs jurnalul ratei de transmisie.jpgadmin 28 mai 2020 02:1557,98 Kb28197
13865 UV vs death.jpgadmin 28 mai 2020 02:1552,74 Kb28280
13835 Letter.jpgadmin 21 mai 2020 11:5131,60 Kb31414
13801 două pandemii.jpgadmin 12 mai 2020 02:4642,55 Kb34015
13800 Rolul Llie.jpgadmin 10 mai 2020 20:0638,47 Kb34558
13798 Test COVID Vitamina D.jpgadmin 09 mai 2020 21:2317,66 Kb35464
13789 Ușor sever.jpgadmin 05 mai 2020 19:2416,58 Kb37335
13785 Rol anti-viral Vit D.jpgadmin 02 mai 2020 22:5967,46 Kb41227

https://vitamindwiki.com/COVID-19+treated+by+Vitamin+D+-+studies%2C+reports%2C+videos

Studiile clinice demonstrează că vitamina D combate COVID-19 în spitale

Către: Persoană care lucrează într-un spital
Subiect: Studiile clinice demonstrează că vitamina D combate COVID-19 în spitale

Până acum au fost publicate 3 studii clinice de mare succes (31 de studii în curs)

  1. COVID-19 a fost învins de calcifediol de vitamina D în Spania – pilot RCT 29 august 2020
    • studiul a folosit o formă cu acțiune mai rapidă la vitaminei D, care este disponibilă numai pe bază de rețetă
  2. COVID-19 a învins de 3 ori mai repede cu 420.000 UI nanoemulsie vitamina D – RCT 12 noiembrie 2020 – furnizorul nu este declarat
  3. De 2 ori mai puține decese COVID-19 observate cu 300.000 UI de vitamina D


Un studiu care a oferit vitamina D prea târziu (10 zile după infecție) a constatat că nu a ajutat (și nici nu a făcut rău)

4 meta-analize ale multor observații, cum ar fi de 1,8 ori mai susceptibile de a muri de COVID-19 dacă este scăzută vitamina D și 2 recenzii

În plus, 35 de studii observaționale au descoperit că un nivel vitamina D mai mare este asociată cu mai puțin COVID-19

Spitalele ar putea încerca să ofere 200.000 UI de vitamina D celor infectate cu COVID-19
     cât mai curând posibil: după testul pozitiv sau la internare

Vitamina D poate fi obținută la farmacii atât în ​​interior, cât și în afara spitalului.
Vitamina D vine de obicei în 5.000 UI capsule (va avea nevoie de 40 de capsule)

50.000 de capsule UI pot fi obținute de majoritatea furnizorilor medicali sau Amazon

Nu s-au observat probleme în studii COVID-19, dar în cazuri rare nu trebuie folosite vitamina D

Vitamina D este, de asemenea, excelentă pentru personal și pacienți ambulatori – reducere de 2 ori a infecției cu COVID-19

Pentru mai multe informații, consultări: COVID-19 tratat cu vitamina D – studii, rapoarte, videoclipuri
Începând cu date de 9 decembrie avea:  36 de studii,  4 rezultate ale studiilor, 6 meta-analize și recenzii, 35 de observații, 18 recomandări, 35 de asociații, 81 de speculații, 30 de videoclipuri


Vă rugăm să trimiteți această scrisoare oamenilor pe care îi cunoașteți în spitale etc. din întreaga lume

Această scrisoare va fi actualizată săptămânal, incluzând mai multe rezultate RCT etc.

Vă rugăm să trimiteți sugestii, comentarii, formulări, actualizări de știri etc. pentru această pagină la hlahore@gmail.comVizitatorii care sunt înregistrați și autentificați pot fi anunțați despre actualizările acestor pagini făcând clic peUrmați această pagină pentru actualizări   în partea de jos a acestei pagini


Multe studii clinice sunt în curs de utilizare a vitaminelor D pentru a combate COVID-19

https://vitamindwiki.com/Clinical+trials+are+proving+that+Vitamin+D+fights+COVID-19+in+hospitals

Efectul suplimentelor cu vitamina D3 asupra dezvoltării cancerului avansat . O analiză secundară a studiului clinic randomizat VITAL

Oncologie inițială de investigație 18 noiembrie 2020

Paulette D. Chandler, MD, MPH 1 ; Wendy Y. Chen, MD, MPH 2,3 ; Oluremi N. Ajala, MD, MPH 1 ; și colab., Aditi Hazra, dr., MPH 1 ; Nancy Cook, ScD 1 ; Vadim Bubes, doctorat 1 ; I-Min Lee, MBBS, ScD 1 ; Edward L. Giovannucci, MD, ScD 3,4,5 ; Walter Willett, MD, DrPH 3,4,5 ; Julie E. Buring, ScD 1,5 ; JoAnn E. Manson, MD, DrPH 1,3,5 ; pentru Grupul de Cercetare VITAL

Afilierile Autorului

Informații despre articol

JAMA Netw Open. 2020; 3 (11): e2025850. doi: 10.1001 / jamanetworkopen.2020.25850

Efectul suplimentelor de vitamina D asupra dezvoltării cancerului avansat

Întrebare  Suplimentarea cu   vitamina D 3 reduce riscul de a dezvolta cancer avansat (metastatic sau fatal) la adulți fără diagnostic de cancer la momentul inițial?

Rezultate   În această analiză secundară a unui studiu clinic randomizat cu 25 871 de pacienți, suplimentarea cu vitamina D 3 a  redus incidența cancerului avansat (metastatic sau letal) în cohorta generală, cu o reducere a riscului mai puternică la persoanele cu greutate normală și fără reducere la indivizi cu supraponderalitate sau obezitate.

Semnificație   Aceste constatări sugerează că vitamina D 3  poate reduce riscul de a dezvolta cancer avansat la adulți fără un diagnostic de cancer la momentul inițial; acest efect protector este evident pentru cei care au un indice de masă corporală normal, dar nu crescut

Importanță   Datele epidemiologice și studiile sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate reduce cancerul metastatic și mortalitatea prin cancer, reflectând căile biologice comune.

Obiectiv   Urmărirea posibilei reduceri a deceselor provocate de cancer în studiul cu vitamina D și Omega-3 (VITAL) cu o evaluare a faptului dacă vitamina D reduce incidența cancerului avansat (metastatic sau fatal) și o examinare a posibilului efect modificat de indexul/indicele de masa corporală.

Proiectare, setare și participanți   VITAL este un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, factor clinic 2 × 2 factorial de vitamina D 3  (colecalciferol, 2000 UI / zi) și acizi grași omega-3 marini (1 g / zi) . Acest studiu clinic multicentric a fost realizat în Statele Unite; participanții au inclus bărbați în vârstă de 50 de ani sau mai mult și femei cu vârsta de 55 de ani sau mai mult, care nu aveau cancer și boli cardiovasculare la momentul inițial. Randomizarea a avut loc din noiembrie 2011 până în martie 2014, iar medicamentele de studiu s-au încheiat la 31 decembrie 2017. Datele pentru această analiză secundară au fost analizate de la 1 noiembrie 2011 până la 31 decembrie 2017.

Intervenții   Suplimentele cu vitamina D 3  (colecalciferol, 2000 UI / zi) și acizi grași omega-3 marini (1 g / zi).

Principalele rezultate și măsuri   Pentru prezenta analiză, rezultatul primar a fost o incidență compozită a cancerului total invaziv metastatic și fatal, deoarece principalul studiu VITAL a arătat o posibilă reducere a cancerului fatal cu suplimentarea cu vitamina D și modificarea efectului prin indicele de masă corporală (IMC; calculat ca greutate în kilograme împărțit la înălțimea în metri pătrati) pentru reducerea incidenței totale a cancerului la persoanele cu IMC normal, dar nu și la persoanele cu supraponderalitate sau obezitate. Analizele secundare au inclus examinarea IMC (<25, 25 la <30 și ≥30) ca modificatori ai efectelor asociațiilor observate.

Rezultate   Dintre 25 871 de participanți VITAL randomizați (51% femei; vârstă medie [SD], 67,1 [7,1] ani), 1617 au fost diagnosticați cu cancer invaziv pe o perioadă mediană de intervenție de 5,3 ani (interval, 3,8-6,1 ani). După cum s-a raportat anterior, nu au fost observate diferențe semnificative pentru incidența cancerului în funcție de brațul de tratament. Cu toate acestea, s-a găsit o reducere semnificativă a cancerelor avansate (metastazate sau fatale) pentru cei randomizați la vitamina D comparativ cu placebo (226 din 12 927 atribuite vitaminei D [1,7%] și 274 din 12 944 atribuite placebo [2,1%]; HR, 0,83 [IC 95%, 0,69-0,99];  P = .04). Când a fost stratificat în funcție de IMC, a existat o reducere semnificativă pentru brațul cu vitamina D în cazul cancerului metastatic sau letal incident la cei cu IMC normal (IMC <25: HR, 0,62 [IC 95%, 0,45-0,86]), dar nu si la cei cu supraponderalitate sau obezitate (IMC 25- <30: HR, 0,89 [IÎ 95%, 0,68-1,17]; IMC ≥30: HR, 1,05 [IÎ 95%, 0,74-1,49]) ( P  = 0,03 pentru interacțiunea prin IMC).

Concluzii și relevanță   În acest studiu clinic randomizat, suplimentarea cu vitamina D a redus incidența cancerului avansat (metastatic sau fatal) în cohorta generală, cu cea mai puternică reducere a riscului observată la persoanele cu greutate normală.

Înregistrare proces   ClinicalTrials.gov Identificator:  NCT01169259 Introducere

Datele studiilor randomizate sugerează un beneficiu mai puternic al vitaminei D asupra mortalității și supraviețuirii de cancer decât in ceea ce priveste incidența cancerului1 , 2  Aceste date sugerează că vitamina D poate avea un rol în reducerea cancerelor mai avansate sau fatale, dar această întrebare specifică nu a fost abordată anterior în studiile randomizate. Studiile de laborator și pe animale arată că vitamina D poate inhiba carcinogeneza și încetini progresia tumorii, inclusiv promovarea diferențierii celulare, inhibarea proliferării celulelor canceroase și a efectelor antiinflamatorii, imunomodulatoare, proapoptotice și antiangiogene. 1 – 4  Vitamina D poate reduce invazivitatea tumorii și înclinația către metastaze, ducând la reducerea mortalității prin cancer. 3 Nivelurile serice mai ridicate de 25-hidroxivitamină D (25 [OH] D) la diagnostic au fost corelate cu supraviețuirea mai lungă la pacienții cu cancer. 5

Comparativ cu placebo în Vitamina D și Omega-3 Trial (VITAL) 6  , raportul de risc (HR) pentru brațul de vitamina D pentru cancerul invaziv total incident a fost de 0,96 (IC 95%, 0,88-1,06), dar pentru mortalitatea totală prin cancer a fost de 0,83 (0,67-1,02), sugerând un rol potențial al vitaminei D în reducerea cancerelor metastatice sau letale. Mai mult, incidenta cancerului a fost redusa la cei cu indice de masă corporală normal (IMC), dar nu și la cei cu supraponderalitate sau obezitate, sugerând că factorii asociați cu obezitatea pot diminua efectul suplimentării cu vitamina D6  Suplimentarea cu vitamina D poate avea efecte diferite la pacienții cu obezitate față de cei fără obezitate, pe baza funcției imune afectate la obezitate. 7 , 8 Afectarea funcției imune în prezența obezității a fost demonstrată atât la modelele umane, cât și la cele animale. 9 , 10  Obezitatea a fost asociată cu inflamația cronică, de grad scăzut și cu dereglarea sistemică a funcției celulelor ucigașe naturale (NK). 11 , 12  Dacă obezitatea este legată de o imunitate tumorală mai slabă, nu este bine stabilit, dar unele dovezi sugerează că terapia de blocare a punctelor de control imunitar în cancer pare să funcționeze mai bine la persoanele cu obezitate. 13  O teorie este că persoanele cu obezitate pot avea unele defecte, cum ar fi expresia PD-1 indusă de obezitate și epuizarea și disfuncția celulelor T, care este corectată cu blocarea punctului de control imun. 14 , 15 Astfel, un echilibru complicat între adipozitate și mediatori imunomodulatori sau inflamatori poate contribui la răspunsul diferențial la vitamina D 3 . 16  Ipotezăm că  suplimentarea cu vitamina D 3 reduce incidența cancerului metastatic la diagnostic sau a cancerului letal și că reducerea riscului este mai pronunțată la persoanele cu greutate normală.

Studiul VITAL a fost un studiu factorial randomizat, dublu-orb, controlat placebo, 2 × 2 factorial, care a examinat beneficiile și riscurile vitaminei D 3  (colecalciferol, 2000 UI / zi) și ale acizilor grași omega-3 marini (1 g / zi) ) (NOTA: aceste doze sunt pentru profilaxie/ preventie ; terapeutic se recomanda 50.000 ui D3 saptamanal si 2 grame EPA omega 3 zilnic) pentru prevenirea primară a cancerului și a bolilor cardiovasculare la 25 871 de participanți (bărbați cu vârsta ≥50 de ani și femei cu vârsta ≥55 de ani).  Figura 1  prezintă proiectarea factorială de test 2-la-2. Persoanele au fost randomizate pentru a primi vitamina D 3 , acizi grași omega-3 marini, ambii agenți activi sau ambii placebo. Protocolul de studiu a fost descris în detaliu în altă parte. 11  Suplimentul 1 conține (1) protocolul original, protocolul final și rezumatul modificărilor și (2) planul original de analiză statistică, planul final de analiză statistică și rezumatul modificărilor. Acest studiu a urmat ghidul de raportare a standardelor consolidate de raportare a testelor ( CONSORT ) pentru studiile clinice randomizate. 17  Procesul a fost aprobat de către comisia de revizuire instituțională a Partners Healthcare / Brigham and Women’s Hospital și a fost monitorizat de un comitet extern de monitorizare a datelor și siguranței, iar agenții studiului au primit aprobarea de investigație pentru noi medicamente de la Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente. Toți participanții au acordat consimțământul scris în scris.

Participanții au fost recrutați în toată SUA, echilibrați în funcție de sex și cu scopul de a include cel puțin 5000 de participanți negri. Participanții eligibili nu aveau antecedente de cancer (cu excepția cancerului de piele nonmelanom) sau de boli cardiovasculare la intrarea în studiu. Alte criterii de excludere au inclus insuficiența renală sau dializa, ciroza, istoricul hipercalcemiei sau alte afecțiuni grave care ar împiedica participarea ( Figura 1 ). Participanții au fost obligați să fie de acord să limiteze vitamina D la cel mult 800 UI / zi din toate sursele suplimentare, inclusiv multivitaminele, și să renunțe la utilizarea oricăror suplimente de ulei de pește din afara studiului. Toți participanții finali au finalizat o fază de run-in de 3 luni cu placebo (a se vedea  Figura 1  pentru diagrama fluxului de recrutare). Randomizarea la vitamina D 3, acizii grași omega-3, ambii agenți activi sau ambii placebo au avut loc din noiembrie 2011 până în martie 2014. Medicația de studiu s-a încheiat conform planificării la 31 decembrie 2017. Perioada medie de intervenție a fost de 5,3 ani (interval, 3,8-6,1 ani). După cum sa raportat anterior, rata medie de răspuns la chestionare a fost de 93,1%, iar urmărirea mortalității a fost mai mare de 98% în perioada de urmărire. 6  Utilizarea non-studiu a vitaminei D (> 800 UI / zi) a fost scăzută (3,8% și 6,4% în grupul cu vitamina D 3  și 5,6% și 10,8% în grupul placebo la 2 ani și respectiv 5 ani). 6  Rata medie de aderență (definită ca luând cel puțin două treimi din capsulele de studiu) a fost de 82,0% în grupul cu vitamina D 3  și de 80,3% în grupul placebo. 6

Probele de sânge inițiale au fost colectate în timpul perioadei de testare de la toți participanții dispuși, inclusiv 16 956 din 25 871 randomizați (65,5%). Quest Diagnostics a efectuat 25 de teste (OH) D pe toate probele analizabile folosind cromatografie lichidă – spectrometrie de masă tandem. Linia de bază 25 (OH) D a fost utilizată pentru a evalua modificarea efectului prin starea inițială 25 (OH) D asupra cancerului metastatic și fatal incident. Participanții au primit chestionare de urmărire la 6 luni și 1 an după randomizare și anual ulterior pentru a colecta informații despre aderarea la tratamente randomizate, utilizarea de suplimente de vitamina D și ulei de pește nestudiat, dezvoltarea bolilor majore, recurența cancerului, actualizări privind factorii de risc și potențiale efecte secundare ale agenților de studiu. Capsulele de studiu au fost trimise prin poștă cu chestionare participanților.Chestionarele de bază au colectat date despre factorii de risc pentru cancer, boli cardiovasculare și alte afecțiuni și au inclus un chestionar privind frecvența alimentelor.

Punctele finale principale ale acestei analize au fost ratele punctului final compozit al cancerului metastatic și / sau fatal și timpul de la momentul inițial până la cancerul metastatic / fatal. Ca rezultat secundar, am examinat modificarea efectului prin IMC pe baza suplimentării cu vitamina D 3  . Aceasta este o analiză a intenției de a trata care include participanții pierduți în urma monitorizării.

Participanții care raportează un punct final au fost rugați să semneze o eliberare pentru înregistrările medicale, care au fost revizuite pentru confirmare de către medici orbi la atribuirea tratamentului. Cancerul a fost confirmat cu date histologice sau citologice. 18 Participanții au fost chestionați în fiecare an cu privire la cancer. Metastazele la distanță au fost verificate prin revizuirea dosarului medical în momentul diagnosticului sau când cauza decesului a fost verificată ca fiind cancer. Analizele au inclus doar puncte finale confirmate. Pentru decesele raportate de membrii familiei, rudelor apropiate i s-a cerut permisiunea de a obține dosare medicale și o copie a certificatului de deces. Alternativ, acesta din urmă a fost obținut de la biroul de evidență vitală al statului. Înregistrările au fost examinate de medici pentru a atribui cauza morții. Dacă înregistrările nu erau disponibile (sau participanții au pierdut în urma monitorizării), bazele de date National Index Index Plus și Centers for Medicare și Medicaid Services au fost căutate pentru cauza decesului pe baza informațiilor din certificatul de deces.

Datele au fost analizate de la 1 noiembrie 2011 până la 31 decembrie 2017. S-a stabilit că eșantionul studiului are o putere mai mare de 85% pentru a detecta rapoarte de risc de 0,85 și 0,80 pentru punctele finale primare ale cancerului și respectiv ale bolilor cardiovasculare.

Pentru această analiză, analizele inițiale au comparat caracteristicile inițiale ale participanților în funcție de intervenția randomizată a studiului cu utilizarea   testelor t sau testelor χ 2  . Pentru prezenta analiză, rezultatul principal a fost cancerul avansat (un compozit de cancer total invaziv metastatic și fatal). Am comparat principalele efecte ale vitaminei D 3 pe cancer metastatic și / sau fatal cu utilizarea modelelor de riscuri proporționale Cox care au fost controlate pentru vârstă, sex și grup de randomizare (grupul cu acizi grași omega-3 sau grupul cu placebo). Timpul de persoană a fost numărat de la randomizare până la punctul final, deces sau sfârșitul procesului la 31 decembrie 2017. Am inclus subiecții pierduți pentru urmărire. Graficele de incidență cumulativă și interacțiunile cu timpul au fost utilizate pentru a examina dacă efectele au variat în timp. Pentru a evalua efectele latente, am efectuat analize de sensibilitate prin excluderea primilor 2 ani de urmărire. A fost efectuat un test de proporționalitate pentru a evalua semnificația diferenței în curbele de incidență cumulative.

Analizele secundare au inclus examinarea IMC (<25, 25- <30 și ≥30 kg / m 2 ) ca modificatori de efect ai asociațiilor observate. Am evaluat diferențele generale și specifice site-ului în cancerul metastatic și fatal și timpul de la momentul inițial până la decesul cauzat de cancer pe baza suplimentării cu vitamina D 3  și a IMC. Am evaluat dacă IMC a fost încă echilibrat de grupul de randomizare după stratificarea mediană 25 (OH) D (<31 ng / ml vs ≥31 ng / ml). Am folosit   testul t pentru a compara IMC-ul mediu pentru vitamina D activă versus placebo în cadrul subgrupurilor inițiale de peste și sub mediana 25 (OH) D. Un P  <.05 pe 2 fețe a  fost considerat semnificativ statistic.

Rezultatele secundare suplimentare au inclus influența suplimentării cu vitamina D 3  asupra cancerului metastatic și letal specific la nivelul locului (sân, prostată, colorectal și pulmonar) și variații ale efectului în funcție de rasă sau grup etnic și starea inițială a vitaminei D. Cu toate acestea, nu a existat niciun control pentru testarea ipotezelor multiple și nu s-a făcut nicio ajustare formală a   valorilor P sau a intervalelor de încredere. Astfel, rezultatele privind punctele finale secundare ar trebui interpretate cu prudență

Acest studiu a inclus 25 871 de participanți VITAL randomizați (51% femei) cu vârsta medie (SD) de 67,1 (7,1) ani. Nu au existat diferențe semnificative în caracteristicile inițiale între  grupurile de vitamina D 3 și placebo ( Tabelul 1 ). Participanții au fost echilibrați în funcție de sex, au fost rasial / etnic divers (inclusiv 20,2% afro-americani / negri) și au avut un IMC mediu (SD) de 28,1 (5,7) kg / m 2 . În general, 11 030 de persoane (43%) din  grupurile de vitamina D 3 și placebo au luat vitamina D suplimentară (permisă până la doza recomandată, ≤800 UI / zi). ( Tabelul 1 ) Per total, participanții nu au fost deficienți de vitamina D (medie 25 (OH) D – 30 ng / ml atât în ​​grupurile cu vitamina D, cât și în grupurile placebo). ( Tabelul 112  Nu au existat diferențe semnificative între grupurile de vitamina D și placebo în ceea ce privește diagnosticul incident de hipercalcemie, calculi renali sau simptome gastro-intestinale. 6  Din cei 25 871 de participanți la VITAL, 1617 au fost diagnosticați cu cancer invaziv pe o perioadă mediană de intervenție de 5,3 ani (interval, 3,8-6,1 ani). După cum s-a raportat anterior, nu s-au observat diferențe semnificative în funcție de brațul de tratament pentru cancerul incident (vitamina D 3  vs placebo: raportul de risc [HR] = 0,96; IC 95%, 0,88-1,06;  P  =, 47) sau mortalitatea prin cancer (HR = 0,83 ; IC 95%, 0,67-1,02];  P  = 0,08). 6  Din cele 17 tipuri de cancer specifice site-ului examinate separat, doar cancerul uterin (la 35 de pacienți alocați vitaminei D 3 [0,3%] și 20 atribuite placebo [0,2%]; HR, 1,75; IC 95%, 1,01-3,03;  P  = .046) au arătat diferențe semnificative în funcție de grupul de tratament (eTable 1 în  Suplimentul 2 ). Cu toate acestea, s-a constatat o reducere semnificativă a cancerelor avansate (metastazate sau fatale) pentru cei randomizați la vitamina D comparativ cu placebo (în 226 din 12 927 atribuite vitaminei D 3  [1,7%] și în 274 din 12 944 atribuite placebo [2,1 %]; HR, 0,83; IC 95%, 0,69-0,99;  P  = 0,04) ( Tabelul 2 ). Rata de incidență cumulată a cancerului metastatic și fatal total este prezentată în  Figura 2 . Vitamina D 3 vs curbele placebo încep să divergă la 2 ani; testul de proporționalitate în timp nu a fost semnificativ Rezultatele au fost similare chiar și după excluderea primilor 2 ani de urmărire. ( Tabelul 2 ) Dintre cei 12 927 de participanți repartizați la tratamentul cu vitamina D, 16 au avut cancer metastatic incident și, de asemenea, au murit din cauza cancerului în perioada de studiu; dintre cei 12 944 de participanți randomizați la vitamina D placebo, 24 cu cancer metastatic incident au murit de cancer în perioada de randomizare. Nu a existat nicio asociere a suplimentării cu acizi grași omega-3 cu cancer avansat și nici nu a existat o interacțiune cu brațul de tratament cu omega-3.

Deoarece cancerul de prostată a fost asociat cu o reducere mai mică, dar nesemnificativă, a incidenței cu suplimentarea cu vitamina D (HR, 0,88; IC 95%, 0,72-1,07; P  = 0,19  ) și a fost cel mai mare contribuitor la incidența totală a cancerului, am efectuat analize de sensibilitate, excluzând cancer de prostată metastatic / fatal. Rezultatele au fost similare (HR, 0,85; IC 95%, 0,71-1,02;  P  = 0,08). Numerele de cazuri pentru HR-ul specific site-ului pentru mortalitatea mamară, prostatică, colorectală și pulmonară sunt prea mici pentru a fi interpretate (tabelul 2 din  Suplimentul 2 ).

Când a fost stratificat în funcție de IMC, a existat o reducere semnificativă pentru  brațul cu vitamina D 3 în cazul cancerului metastatic sau letal incident în rândul celor cu IMC normal (IMC <25: HR, 0,62; IC 95%, 0,45-0,86), dar nu în rândul celor cu supraponderal sau obezitate (IMC 25 la <30: HR, 0,89; IC 95%, 0,68-1,17; IMC ≥30: HR, 1,05; IC 95%, 0,74-1,49;  P  = 0,03 pentru interacțiune) ( Tabelul 3 ). A existat o scădere treptată a dimensiunii efectului asocierii tratamentului cu vitamina D cu cancer metastatic și mortalitate prin cancer de către fiecare subgrup mai mare de IMC. Dimensiunile efectului pentru IMC <25 au fost similare pentru decesul total al cancerului, cancerul metastatic și punctul final compozit al cancerului avansat ( Tabelul 3). În timp ce IMC mediu a variat în funcție de valoarea inițială 25 (OH) D (25 [OH] D <31 ng / ml: IMC mediu [SD] în grupul cu vitamina D, 29,0 [6,0]; în grupul placebo, 28,9 [6,0] [ P  = .46]; 25 [OH] D ≥31 ng / mL: medie [SD] IMC în grupul cu vitamina D, 26.9 [5.1]; în grupul placebo, 26.7 [5.0] [ P  = .05]), IMC a rămas echilibrat după grupul de tratament după stratificarea cu 25 (OH) D.

În analizele stratificate în funcție de rasă, nu a fost observată nicio modificare a efectului. Participanți albi non-hispanici (163 alocați vitaminei D 3  și 205 alocați placebo; HR, 0,80; IC 95%, 0,65-0,98;  P  = 0,03) și participanții negri (40 alocați vitaminei D 3  și 46 alocați placebo ; HR, 0,86; IC 95%, 0,56-1,32;  P  = 0,49) a avut o reducere similară a riscului pentru cancerul metastatic total / mortalitatea cauzată de cancer (tabelul 3 din  Suplimentul 2 ).

Pentru persoanele cu niveluri serice scăzute de 25 (OH) D (<20 ng / mL) (n = 2001), rata rezultatelor cancerului metastatic / fatal (la 20 de participanți alocați vitaminei D și 25 atribuiți placebo; HR, 0,85; IC 95%, 0,47-1,54) a fost similar cu rata în rândul persoanelor cu niveluri serice de 25 (OH) D mai mari sau egale cu 20 ng / mL (n = 13 786) (la 124 de participanți alocați vitaminei D și 140 alocați la placebo; HR 0,88; IC 95%, 0,69-1,12) ( P  = 0,95 pentru interacțiune).

În mod similar, nu s-a observat nicio interacțiune semnificativă la nivelul inițial 25 (OH) D la persoanele cu niveluri 25 (OH) D sub mediana 25 (OH) D (<31 ng / ml) (n = 7812) pentru rezultatele cancerului metastatic / fatal ( la 79 de participanți atribuiți vitaminei D și 77 atribuiți placebo; HR 1,05; IC 95%, 0,77-1,44) față de indivizi cu 25 seric (OH) D mai mare sau egal cu 31 ng / ml (n = 7975) (în 65 participanți alocați la vitamina D și 88 alocați la placebo; HR 0,72; IC 95%, 0,52-1,00) ( P  = 0,10 pentru interacțiune).

În această analiză secundară mai detaliată a VITAL, vitamina D 3 a  redus riscul de a dezvolta cancer avansat (metastatic sau fatal) la adulți fără diagnostic de cancer la momentul inițial. Cu toate acestea, acest efect protector a fost evident doar pentru cei cu IMC normal.

Nu am văzut diferențe de efect în funcție de rasă sau nivelurile inițiale de vitamina D.

Descoperirile noastre nu se datorează unui anumit cancer, deoarece a contribuit un amestec larg de cancere. Eliminarea cancerului de prostată din analize nu a atenuat efectul observat al suplimentării cu vitamina D asupra cancerului avansat, sugerând că rezultatele nu au fost determinate doar de cancerul de prostată. Descoperirile noastre sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate funcționa printr-un mecanism general, mai degrabă decât specific site-ului, pentru a reduce riscul de cancer avansat.

Primele 2 studii clinice randomizate de  suplimentare cu vitamina D 3 la pacienții cu cancer au fost mixte. Studiul SUNSHINE 19 a  comparat adăugarea de doze mari de vitamina D 3  (vitamina D 3  8000 UI / zi timp de 2 săptămâni și 4000 UI / zi după aceea) comparativ cu doza standard de vitamina D 3  (400 UI / zi) împreună cu chimioterapia standard la 139 de pacienți cu cancer colorectal avansat sau metastatic (urmărire mediană de 22,9 luni) cu o îmbunătățire nesemnificativă a supraviețuirii fără progresie (13,0 vs 11,0 luni;  P  = 0,07), dar cu un risc scăzut de supraviețuire fără progresie sau deces ( HR, 0,74;  P  = 0,02). Mai mult, efectul unei doze mari de vitamina D 3 cu privire la îmbunătățirea supraviețuirii fără progresie părea să fie mai mare la pacienții cu un IMC mai mic ( P  = 0,04 pentru interacțiune). Cu toate acestea, acest studiu a fost mic și insuficient. Studiul AMATERASU 20 a  inclus 417 pacienți cu cancer de tract digestiv în stadiul I-III randomizat la vitamina D 3  (2000 UI / zi) sau placebo. Suplimentarea cu vitamina D a dus la o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii fără recidive la 5 ani. Cu toate acestea, studiul AMATERASU a avut un dezechilibru alocării tratamentului pentru vârstă, iar analiza post-hoc ajustată în funcție de vârstă a relevat un beneficiu semnificativ statistic în favoarea suplimentării (HR de supraviețuire fără recidive, 0,66; IC 95%, 0,43-0,99). 20 O meta-analiză recentă a studiilor clinice randomizate a comparat persoanele care au luat suplimente de vitamina D cu cele care au luat placebo timp de cel puțin 3 ani; persoanele care au luat suplimente de vitamina D au avut un risc cu 13% mai mic de a muri de cancer decât cele care au luat un placeboP  = .005), ceea ce a fost în mare parte atribuit intervențiilor cu administrare zilnică (spre deosebire de administrarea bolusului). 1  O altă meta-analiză a studiilor clinice cu vitamina D a arătat că suplimentarea cu vitamina D a redus riscul de deces prin cancer cu 16%, iar mortalitatea pentru toate cauzele a fost semnificativ mai mică în studiile cu  supliment de vitamina D 3 față de suplimentarea cu vitamina D22 Descoperirile noastre, împreună cu studiile randomizate anterioare, susțin evaluarea continuă a suplimentării cu vitamina D pentru cancerul metastatic. O asociere între suplimentarea cu vitamina D și cancerul metastatic și fatal este plauzibilă biologic. Receptorii vitaminei D se exprimă pe scară largă în tot corpul, iar dovezile experimentale sugerează că vitamina D are activitate antineoplazică. 21  Legarea vitaminei D de receptorul vitaminei D are ca rezultat activarea transcripțională și reprimarea genelor țintă, producând apoptoză, 21  efecte antiproliferative, 22  și efecte imunomodulatoare care pot contribui la reducerea bolii metastatice 21  și a cancerului fatal. 23 O meta-analiză a studiilor prospective de cohortă a arătat că o concentrație mai mare de 25 (OH) D a fost asociată cu 19% risc mai mic de mortalitate prin cancer, iar riscul de mortalitate prin cancer a fost cu 2% mai mic cu fiecare creștere de 20 nmol / L de 25 (OH) Concentrația D. 24  Prevalența deficitului de vitamina D este ridicată la pacienții cu cancer, 25 , 26 ,  cu un studiu care a raportat deficit de vitamina D la 72% dintre pacienții cu cancer. 19 , 27  Factorii de risc cunoscuți pentru deficiența vitaminei D sunt frecvente la această populație, inclusiv sexul feminin, expunerea scăzută la soare, tratamentul paliativ, chimioterapia adjuvantă sau antecedente de intervenții chirurgicale gastrointestinale. 27

Interesant este că am găsit modificări semnificative ale efectului prin IMC. Modificarea efectului nu s-a datorat puterii mai mari de a detecta un efect protector în grupul IMC sănătos. Grupul IMC sănătos a avut cea mai scăzută rată absolută de cancer (doar 31% din cazurile de cancer incidente au fost la participanții cu IMC <25). Puterea statistică a fost de fapt mai mare în rândul celor cu IMC crescut.

O interacțiune dinamică între adipozitate și mediatori imunomodulatori sau inflamatori poate contribui la răspunsul diferențial la vitamina D 3 . În publicația inițială VITAL, 2000 UI / zi de vitamina D a fost asociată cu o incidență totală mai mică a cancerului la participanții cu IMC normal (HR, 0,76; IC 95%, 0,63-0,90), dar nu la cei cu supraponderalitate (HR, 1,04; 95 % CI, 0,90-1,21) sau obezitate (HR, 1,13; 95% CI, 0,94-1,37). 6  În mod similar, am constatat că nivelurile inițiale ale serului 25 (OH) D nu au modificat efectul suplimentării cu vitamina D asupra cancerului metastatic / fatal incident. Aceste rezultate sunt congruente cu analiza inițială VITAL, în care valoarea inițială 25 (OH) D nu a fost un modificator de efect pentru cancerul invaziv total incident (25 [OH] D <mediană de 31 ng / mL vs 25 [OH] D ≥ mediană de 31 ng / mL, P  = .57 pentru interacțiune) în timp ce IMC a fost un modificator semnificativ al efectului pentru cancerul total ( P  = .002 pentru interacțiune). Mai mult, un nivel seric 25 (OH) D mai mare a fost corelat cu IMC mai mic.

Deși aceste descoperiri s-ar putea datora întâmplării, se știe că obezitatea afectează axa vitaminei D. 28  Capacitatea mai mare de stocare a vitaminei D la persoanele cu obezitate prin sechestrarea grăsimilor 29  sau diluția volumetrică 30  poate duce la scăderea vitaminei plasmatice D. Cu toate acestea, în cohorta generală VITAL, nici persoanele cu sau fără obezitate nu au avut deficit de vitamina D după suplimentarea cu vitamina D . 6  Nivelul hormonului paratiroidian, un marker al eficacității vitaminei D, este mai mare la persoanele cu obezitate comparativ cu persoanele slabe la un nivel dat de 25 (OH) D, 31 , 32 ,  care ar fi în concordanță cu dereglarea hormonală legată de obezitate și cu un beneficiu mai mic de suplimentare. 31 Nivelurile scăzute de 25-hidroxivitamină D 3  (<20 ng / ml) declanșează o creștere compensatorie a nivelurilor hormonilor paratiroidieni, care accelerează resorbția osoasă și stabilizează calciu. Atunci când nivelurile de vitamina D sunt deficitare, suplimentarea cu vitamina D duce de obicei la reducerea nivelului seric al hormonilor paratiroidieni la persoanele cu greutate normală. Cu toate acestea, doza de suplimentare cu vitamina D pentru suprimarea nivelurilor hormonilor paratiroidieni poate diferi la adulții cu supraponderalitate și obezitate. 33

Alternativ, din cauza diluției volumetrice 30  sau a scăderii bioactivității vitaminei D, persoanele cu supraponderalitate sau obezitate pot necesita doze mai mari pentru a obține beneficii de cancer, analog diferențelor de mărime corporală în cerințele de dozare a aspirinei. În  plus, cercetările anterioare indică alte mecanisme prin care suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce riscul de cancer la participanții cu greutate normală, dar nu și la cei cu supraponderalitate sau obezitate. Vitamina D poate modula activitatea NK; suplimentarea dietetică cu vitamina D a crescut activitatea NK la șoarecii slabi, dar nu la șoarecii obezi. 12  În mod similar, un studiu a raportat alterarea fenotipului celulei NK și a modificărilor subsetului celulelor NK la indivizii obezi față de indivizii slabi. 11 

Puncte tari și limitări

Studiul nostru are mai multe puncte forte, incluzând un eșantion larg de populație generală cu diversitate rasială / etnică și geografică, dozare zilnică a vitaminei D, rate ridicate de urmărire și aderență la administrarea pilulelor, puncte finale stabilite riguros, linii de bază și recoltări de sânge de urmărire în multe participanți și a atins nivelul mediu de 25 (OH) D în intervalul vizat. Limitările studiului nostru justifică totuși luarea în considerare. Puterea este încă limitată în acest moment, dar aceste date preliminare pot informa studiile curente în curs cu vitamina D. Ca studiu de prevenție primară, VITAL a studiat 2000 UI pe zi, dar pot fi luate în considerare doze mai mari pentru studii viitoare. Durata medie a tratamentului a fost de 5,3 ani, dar aceasta este o durată obișnuită pentru tratamentele adjuvante utilizate în cancer, inclusiv cancerul de sân. studii în curs 35 , 36 va adăuga informații referitoare la alte doze, deși unele utilizează dozarea în bolus. O urmărire postintervențională de 2 ani a cohortei noastre este în desfășurare pentru a surprinde evenimentele ulterioare și a crește puterea statistică pentru a evalua punctele finale.

În rezumat, acest studiu clinic randomizat cu suplimente zilnice cu doze mari de vitamina D timp de 5 ani a redus incidența cancerului avansat (metastatic sau fatal) în cohorta generală a adulților fără diagnostic de cancer la momentul inițial, cu o reducere a riscului mai puternică la persoanele cu greutate normală. Ar trebui luate în considerare studii suplimentare randomizate care se concentrează pe pacienții cu cancer, precum și investigații privind beneficiul diferențial prin IMC. Chiar dacă efectele vitaminei D au fost modeste, suplimentarea cu vitamina D la nivelurile studiate este mult mai puțin toxică și costuri mai mici decât multe terapii actuale împotriva cancerului. Înapoi sus Informații despre articol

Acceptat pentru publicare:  9 septembrie 2020.

Publicat:  18 noiembrie 2020. doi: 10.1001 / jamanetworkopen.2020.25850

Acces deschis:  Acesta este un articol cu ​​acces deschis distribuit în condițiile  licenței CC-BY . © 2020 Chandler PD și colab. Rețea JAMA deschisă .

Autor corespondent:  Paulette D. Chandler, MD, MPH, Brigham and Women’s Hospital, Harvard Medical School, 900 Commonwealth Ave, 3rd Floor, Boston, MA 02215 ( pchandler@bwh.harvard.edu ).

Contribuțiile autorului:  Dr. Chandler și Chen au avut acces deplin la toate datele din studiu și își asumă responsabilitatea pentru integritatea datelor și acuratețea analizei datelor.

Concept și design:  Chandler, Giovannucci, Manson.

Achiziționarea, analiza sau interpretarea datelor:  Chandler, Chen, Ajala, Hazra, Cook, Bubes, Lee, Willett, Buring, Manson.

Redactarea manuscrisului:  Chandler, Ajala, Hazra, Manson.

Revizuirea critică a manuscrisului pentru un conținut intelectual important:  Toți autorii.

Analiză statistică:  Chandler, Chen, Hazra, Cook, Bubes, Giovannucci, Willett.

Finanțare obținută:  Manson.

Suport administrativ, tehnic sau material:  Bubes, Lee, Manson.

Supraveghere:  Lee, Manson.

Epidemiologia cancerului:  Hazra.

Dezvăluiri privind conflictele de interese:  Dr. Lee a raportat că a primit subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate în timpul desfășurării studiului. Dr. Buring a raportat că a primit subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate în timpul desfășurării studiului; în plus, soțul doctorului Buring a făcut parte din consiliul consultativ științific al Pharmavite, care a furnizat vitamina D, placebo și ambalaje pentru acest studiu. Dr. Manson a raportat că a primit subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate, sprijin non-financiar de la Pronova BioPharma / BASF, Pharmavite și Quest Diagnostics în timpul desfășurării studiului. Nu au fost raportate alte dezvăluiri.

Finanțare / sprijin: VITAL a fost sprijinit prin subvenții U01 CA138962 și R01 CA138962, care au inclus sprijin din partea Institutului Național al Cancerului; Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui; Biroul de suplimente alimentare; Institutul Național pentru Tulburări Neurologice și Accident vascular cerebral; și Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă. Studiile auxiliare sunt susținute de subvenții de la mai multe institute, inclusiv Institutul Național pentru Inimă, Plămân și Sânge; Institutul Național al Diabetului și al Bolilor Digestive și Renale; Institutul Național pentru Îmbătrânire; Institutul Național de Artrită și Boli Musculo-scheletice și ale Pielii; Institutul Național de Sănătate Mentală; si altii. Dr. Chandler a primit sprijin din grantul U01 CA138962 de la Institutul Național al Cancerului și din grantul 127524-MRSG-15-012-01-CNE de la Societatea Americană a Cancerului.Pharmavite LLC (vitamina D) și Pronova BioPharma din Norvegia și BASF (ulei de pește Omacor) au donat agenții de studiu, potrivind placebo-urile și ambalarea sub formă de pachete calendaristice. Quest Diagnostics a măsurat 25-hidroxivitamina D în ser, fără niciun cost pentru studiu.

Rolul  finanțatorului / sponsorului: sponsorii Institutelor Naționale de Sănătate ale VITAL au avut un rol de colaborare în proiectarea și desfășurarea studiului și interpretării datelor. Cu toate acestea, deciziile finale referitoare la cele de mai sus, precum și colectarea, gestionarea, analiza, revizuirea sau aprobarea manuscrisului, precum și decizia de a trimite manuscrisul pentru publicare au rămas la investigatorii studiului și la grupul de cercetare al studiului.

Grupul de cercetare VITAL:  Membrii grupului de cercetare VITAL sunt după cum urmează:  Comitetul de conducere VITAL:  Brigham and Women’s Hospital, Harvard Medical School, Boston: JoAnn E. Manson, MD, DrPH (președinte), Julie E. Buring, ScD ( Președinte), Nancy R. Cook, ScD, I-Min Lee, MD, ScD, William Christen, ScD, Shari S. Bassuk, ScD, Samia Mora, MD, MHS, Heike Gibson, PhD, David Gordon, MAT, Trisha Copeland , MS, RD, Denise D’Agostino, BS, Georgina Friedenberg, MPH, Claire Ridge, MPH, Vadim Bubes, PhD, Edward L. Giovannucci, MD, ScD, Walter C. Willett, MD, DrPH; Școala de sănătate publică Harvard TH Chan: doctorii Manson, Buring, Cook, Lee, Giovannucci și Willett.  Consultanți științifici: Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill: John Baron, MD, MS, MSc; Boston Medical Center: Michael Holick, MD, dr.; Universitatea din Carolina de Sud: Bruce Hollis, dr.  Alți membri ai grupului de cercetare VITAL: Spitalul Brigham și Femei: Christine M. Albert, MD, MPH, Diane Gold, MD, MPH, Meryl LeBoff, MD, Olivia Okereke, MD, MS, Aruna Pradhan, MD, MPH, MSc, Howard Sesso, ScD, MPH, Wendy Chen, MD, MPH, Paulette Chandler, MD, MPH, J. Michael Gaziano, MD, MPH, Olga Demler, dr., Kathryn Rexrode, MD, MPH, Karen Costenbader, MD, MPH, John Forman, MD, Erik Alexander, MD , Sonia Friedman, MD, Jeffrey Katz, MD, MS, Shumin Zhang, MS, ScD, Jennifer Lin, dr., Joseph Walter, BS, Julie Duszlak, BS, Kate Kalan, BS, Jean MacFadyen, BA, Natalya Gomelskaya, MD, David Bates, BS, Ara Sarkissian, MS, Mary Breen, Yeulolani Andrade, Manickavasagar Vinayagamoorthy, dr., Chunying Li, BM, dr., Eunjung Kim, MS, Franco Giulianini, BS, MS, dr., Gregory Kotler, dr., Marty Van Denburgh , BA, Rimma Dushkes, MS, Yanyan Liu, MS, dr., Eduardo Pereira, MS, Lisa Fields-Johnson, BS,George Menjin, AA, Lucy Liu, BA, Lauren Girard, BS, Scott Zeller, MA, PA, Naomi Riches, BA, MPH, Katelyn Hasson, BS, Ellen Bhang, BA, MSW, Maria Revilla, BS, Elena McCarthy, BS , Alex Moran, BS, Kristen Haise, Leah Arsenault, BA, Philomena Quinn, Sancia Grimes, Ivan Fitchorov, MS, dr., Kurt Schwerin, BA, Shamikhah Curry, Annie Murray, Angela Zhang, Diana Walrond-Williams, Alison Weinberg, MA , Chris Pfeffer, BS, Margarette Haubourg, Viviane Nguyen, BS, Henry Ouellette, Rolando Rodriguez, Tony Montgomery, Keith Morse, Vincent Guzman, Megan Perry, BA, Sandra Weekes, Doug Smith, BS, Allison Clar, BS, Sara Curran, BS, Yaneve Fonge, BSc, David Hibbert, BA, Louisa Paine, BA, Kelly Royce, BS, Courtney Splaine, BA, Jennifer McMahon, David Eldridge, BA, Laura Hand, BA, Kay Inandan, BS, Meghan Rieu Werden, BS , Harriet Samuelson, MA, Andrea Hrbek, Megan Mele,BS, Eileen Bowes, Mary Anne Ryan, BA; Spitalul General din Massachusetts, Boston: Carlos Camargo, MD, DrPH, Jacqueline Danik, MD, DrPH, Ravi Thadhani, MD, MPH; Universitatea Vanderbilt, Nashville: Thomas Wang, MD; Rush University Medical Center, Chicago: Raj C. Shah, MD; Universitatea din California, San Francisco: Michelle A. Albert, MD, MPH; Universitatea Emory: Carlos Kase, MD; Centre pentru controlul și prevenirea bolilor, programul de standardizare a vitaminei D: Hubert Vesper, dr., Și Julianne Botelho, dr.Carlos Kase, MD; Centre pentru controlul și prevenirea bolilor, programul de standardizare a vitaminei D: Hubert Vesper, dr., Și Julianne Botelho, dr.Carlos Kase, MD; Centre pentru controlul și prevenirea bolilor, programul de standardizare a vitaminei D: Hubert Vesper, dr., Și Julianne Botelho, dr. Consiliul de monitorizare a datelor și siguranței (membri votanți):  Universitatea Yale: Lawrence S. Cohen, MD; Universitatea din Boston: Theodore Colton, ScD; Universitatea Wake Forest: Mark A. Espeland, dr.; Universitatea din California, San Francisco: Craig Henderson, MD; Universitatea din Boston: Alice H. Lichtenstein, ScD, Rebecca A. Silliman, MD, PhD; Universitatea Emory: Nanette Wenger, MD (catedră). Ex-Officio Members:  National Institutes of Health: Josephine Boyington, PhD, MPH, Rebecca Costello, PhD, Cindy Davis, PhD, Peter Greenwald, MD, Gabriela Riscuta, MD, and Harold Seifried, PhD.

Disclaimer:  Opiniile exprimate în manuscris sunt cele ale autorilor studiului și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Departamentului Sănătății și Serviciilor Umane / Institutelor Naționale de Sănătate.

Declarație privind partajarea datelor: a se  vedea  suplimentul 3 .

Contribuții suplimentare:  Autorii mulțumesc anchetatorilor VITAL, personalului și participanților la proces pentru devotamentul și angajamentul remarcabil . 

Referințe 

1. Keum N, Lee DH, Greenwood DC, Manson JE, Giovannucci E. Suplimentarea cu vitamina D și incidența totală a cancerului și mortalitatea: o meta-analiză a studiilor controlate randomizate.    Ann Oncol . 2019; 30 (5): 733-743. doi: 10.1093 / annonc / mdz059 PubMed Google Scholar Crossref 

2. Zhang Y, Fang F, Tang J, și colab. Asocierea între suplimentarea cu vitamina D și mortalitate: revizuire sistematică și meta-analiză.    BMJ . 2019; 366: l4673. doi: 10.1136 / bmj.l4673 PubMed Google ScholarCrossref 

3. Feldman D, Krishnan AV, Swami S, Giovannucci E, Feldman BJ. Rolul vitaminei D în reducerea riscului și progresiei cancerului.    Nat Cancer Rev . 2014; 14 (5): 342-357. doi: 10.1038 / nrc3691 PubMed Google Scholar Crossref 

4. Institutul de Medicină Comitetul pentru revizuirea aporturilor dietetice de referință pentru vitamina D și calciu. Ross AC, Taylor CL, Yaktine AL, Del Valle HB, eds.   Dietary de referință pentru calciu și vitamina D . Washington, DC: National Academies Press; 2011. 

5. Keum N, Giovannucci E. Suplimentele cu vitamina D și incidența și mortalitatea prin cancer: o meta-analiză.    Br J Cancer . 2014; 111 (5): 976-980. doi:10.1038 / bjc.2014.294 PubMed Google Scholar Crossref 

6. Manson JE, Cook NR, Lee IM, și colab. Grupul de cercetare VITAL. Suplimentele cu vitamina D și prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare.    N Engl J Med . 2019; 380 (1): 33-44. doi: 10.1056 / NEJMoa1809944 PubMed Google Scholar Crossref 

7. Martineau AR, Jolliffe DA, Hooper RL, și colab. Suplimentarea cu vitamina D pentru prevenirea infecțiilor acute ale tractului respirator: revizuire sistematică și meta-analiză a datelor individuale ale participanților.    BMJ . 2017; 356: i6583. doi: 10.1136 / bmj.i6583 PubMed Google Scholar Crossref

 8.Formenti AM, Tecilazich F, Frara S, Giubbini R, De Luca H, Giustina A. Indicele de masă corporală prezice rezistența la vitamina D activă la pacienții cu hipoparatiroidism.    Endocrine . 2019; 66 (3): 699-700. doi: 10.1007 / s12020-019-02105-6 PubMed Google Scholar Crossref 

9. Guzik TJ, Skiba DS, Touyz RM, Harrison DG. Rolul infiltrării celulelor imune în țesutul adipos disfuncțional.    Cardiovasc Res . 2017; 113 (9): 1009-1023. doi: 10.1093 / cvr / cvx108 PubMed Google Scholar Crossref 

10. Martí A, Marcos A, Martínez JA. Relațiile obezității și funcției imune.    Obes Rev . 2001; 2 (2): 131-140. doi:10.1046 / j.1467-789x.2001.00025.x PubMed Google Scholar Crossref 

11. Bähr I, Jahn J, Zipprich A, Pahlow I, Spielmann J, Kielstein H. Fenotipuri de subseturi de celule ucigașe naturale afectate la obezitatea umană.    Immunol Res . 2018; 66 (2): 234-244. doi: 10.1007 / s12026-018-8989-4 PubMed Google Scholar Crossref 

12. Lee GY, Park CY, Cha KS, Lee SE, Pae M, Han SN. Efect diferențial al suplimentării dietetice cu vitamina D asupra activității naturale a celulelor ucigașe la șoareci slabi și obezi    J Nutr Biochem . 2018; 55: 178-184. doi: 10.1016 / j.jnutbio.2018.01.004 PubMed Google Scholar Crossref 

13.Woodall MJ, Neumann S, Campbell K, Pattison ST, Young SL. Efectele obezității asupra imunității anti-cancer și a imunoterapiei împotriva cancerului.    Cancerele (Basel) . 2020; 12 (5): E1230. doi: 10.3390 / cancers12051230 PubMed Google Scholar 

14. Cuyàs E, Verdura S, Martin-Castillo B, și colab. Imunometabolismul intrinsec al celulelor tumorale și nutriția de precizie în imunoterapia cancerului.    Cancerele (Basel) . 2020; 12 (7): E1757. doi: 10.3390 / cancers12071757 PubMed Google Scholar 

15. Wang Z, Aguilar EG, Luna JI, și colab. Efectele paradoxale ale obezității asupra funcției celulelor T în timpul progresiei tumorii și blocării punctului de control PD-1.    Nat Med. 2019; 25 (1): 141-151. doi: 10.1038 / s41591-018-0221-5 PubMed Google Scholar Crossref 

16. Abbas MA. Funcțiile fiziologice ale vitaminei D în țesutul adipos.    J Steroid Biochem Mol Biol . 2017; 165 (Pt B): 369-381. doi: 10.1016 / j.jsbmb.2016.08.004 Google Scholar

 17. Schulz KF, Altman DG, Moher D, CONSORT Group. Declarație CONSORT 2010: ghiduri actualizate pentru raportarea studiilor randomizate de grup paralel.    Ann Intern Med . 2010; 152 (11): 726-732. doi: 10.7326 / 0003-4819-152-11-201006010-00232 PubMed Google Scholar Crossref 

18. Fritz AG, Percy C, Jack A, și colab.  Clasificarea internațională a bolilor pentru oncologie (ICD-O) , ediția a treia. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2000. 

19. Ng K, Nimeiri HS, McCleary NJ și colab. Efectul suplimentării cu doză mare comparativ cu doza standard de vitamina D3 asupra supraviețuirii fără progresie la pacienții cu cancer colorectal avansat sau metastatic: studiul clinic randomizat SUNSHINE    JAMA . 2019; 321 (14): 1370-1379. doi: 10.1001 / jama.2019.2402
Articolul PubMed Google Scholar Crossref 

20. Urashima M, Ohdaira H, Akutsu T, și colab. Efectul suplimentării cu vitamina D asupra supraviețuirii fără recidive la pacienții cu cancer de tract digestiv: studiul clinic randomizat AMATERASU.    JAMA. 2019; 321 (14): 1361-1369. doi: 10.1001 / jama.2019.2210
Articolul PubMed Google Scholar Crossref 

21. Díaz GD, Paraskeva C, Thomas MG, Binderup L, Hague A. Apoptoza este indusă de metabolitul activ al vitaminei D3 și analogul său EB1089 în celulele adenomului colorectal și carcinomului: posibile implicații pentru prevenire și terapie.    Cancer Res . 2000; 60 (8): 2304-2312. PubMed Google Scholar 

22. Scaglione-Sewell BA, Bissonnette M, Skarosi S, Abraham C, Brasitus TA. Un analog de vitamina D3 induce o oprire a fazei G1 în celulele CaCo-2 prin inhibarea cdk2 și cdk6: rolurile ciclinei E, p21Waf1 și p27Kip1.    Endocrinologie . 2000; 141 (11): 3931-3939. doi:10.1210 / endo.141.11.7782 PubMed Google Scholar Crossref

 23. Holick MF. Deficitul de vitamina D.    N Engl J Med . 2007; 357 (3): 266-281. doi: 10.1056 / NEJMra070553 PubMed Google Scholar Crossref 

24. Han J, Guo X, Yu X și colab. 25-hidroxivitamina D și incidența totală a cancerului și mortalitatea: o meta-analiză a studiilor prospective de cohortă.    Nutrienți . 2019; 11 (10): E2295. doi: 10.3390 / nu11102295 PubMed Google Scholar 

25.Yuan C, Sato K, Hollis BW și colab. Nivelurile plasmatice de 25-hidroxivitamină D și supraviețuirea la pacienții cu cancer colorectal avansat sau metastazat: constatări din CALGB / SWOG 80405 (Alianța).   Clin Cancer Res . 2019; 25 (24): 7497-7505. doi: 10.1158 / 1078-0432.CCR-19-0877

 26. Kennel KA, Drake MT. Vitamina D la pacientul cu cancer.    CurrOpin Suport Palliat îngrijire . 2013; 7 (3): 272-277. doi: 10.1097 / SPC.0b013e3283640f74 PubMed Google Scholar Crossref 

27. Alkan A, Köksoy EB. Deficitul de vitamina D la pacienții cu cancer și predictori pentru screening (studiu D-ONC).    Curr Cancer Probi . 2019; 43 (5): 421-428. doi: 10.1016 / j.currproblcancer.2018.12.008PubMed Google Scholar Crossref

 28. Jung YS, Wu D, Smith D, Meydani SN, Han SN. Nivelurile de 1,25-dihidroxivitamină disregulate în obezitatea indusă de dietă bogată în grăsimi pot fi restabilite prin trecerea la o dietă cu conținut scăzut de grăsimi la șoareci.    Nutr Res . 2018; 53: 51-60. doi: 10.1016 / j.nutres.2018.03.008 PubMed Google Scholar Crossref 

29. Wortsman J, Matsuoka LY, Chen TC, Lu Z, Holick MF. Scăderea biodisponibilității vitaminei D la obezitate.    Am J Clin Nutr . 2000; 72 (3): 690-693. doi: 10.1093 / ajcn / 72.3.690 PubMed Google Scholar Crossref 

30.Drincic AT, Armas LA, Van Diest EE, Heaney RP. Diluția volumetrică, mai degrabă decât sechestrarea explică cel mai bine starea scăzută de vitamina D a obezității.    Obezitatea (Silver Spring) . 2012; 20 (7): 1444-1448. doi: 10.1038 / oby.2011.404 PubMed Google Scholar Crossref 

31. Kim H, Chandler P, Ng K, Manson JE, Giovannucci E. Obezitatea și eficacitatea suplimentării cu vitamina D 3  la adulții negri sănătoși.    Cancerul Cauze de control . 2020; 31 (4): 303-307. doi: 10.1007 / s10552-020-01275-3 PubMed Google Scholar Crossref 

32.Moslehi N, Shab-Bidar S, Mirmiran P, Hosseinpanah F, Azizi F. Determinanți ai răspunsului hormonului paratiroidian la suplimentarea cu vitamina D: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate.    Br J Nutr . 2015; 114 (9): 1360-1374. doi: 10.1017 / S0007114515003189 PubMed Google Scholar Crossref 

33. Lotito A, Teramoto M, Cheung M, Becker K, Sukumar D. Răspunsurile serice ale hormonilor paratiroidieni la suplimentarea cu vitamina D la adulții supraponderali / obezi: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor clinice randomizate.    Nutrienți . 2017; 9 (3): E241. doi: 10.3390 / nu9030241 PubMed Google Scholar

 34.Rothwell PM, Cook NR, Gaziano JM și colab. Efectele aspirinei asupra riscurilor de evenimente vasculare și cancer în funcție de greutatea corporală și doză: analiza datelor individuale ale pacienților din studiile randomizate.    Lancet . 2018; 392 (10145): 387-399. doi: 10.1016 / S0140-6736 (18) 31133-4 PubMed Google Scholar Crossref 

35. Bassuk SS, Manson JE, Lee IM, și colab. Caracteristicile de bază ale participanților la VITamin D și OmegA-3 TriaL (VITAL).    Procesele Contemp Clin . 2016; 47: 235-243. doi: 10.1016 / j.cct.2015.12.022 PubMed Google Scholar Crossref 

36.Haidari F, Abiri B, Iravani M și colab. Efectele co-suplimentării acizilor grași cu vitamina D și omega-3 asupra biomarkerilor inflamatori, a markerului tumoral CEA și a stării nutriționale la pacienții cu cancer colorectal: un protocol de studiu pentru un studiu controlat randomizat dublu orb   Procesele . 2019; 20 (1): 682. doi: 10.1186 / s13063-019-3719-3 PubMed Google Scholar Crossref

https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/10.1001/jamanetworkopen.2020.25850

Nivelul seric vitaminei D la pacienții spitalizați cu infecție cu SARS-CoV-2

 

José L HernándezDaniel Nan Marta Fernandez-Ayala Mayte García-Unzueta Miguel A Hernández-Hernández Marcos López-Hoyos Pedro Muñoz Cacho José M Olmos Manuel Gutiérrez-Cuadra Juan J Ruiz-Cubillán… 

Arată mai multeJ

ournal of Clinical Endocrinology & Metabolism , dgaa733, 

https://doi.org/10.1210/clinem/dgaa733

Publicat: 27 octombrie 2020 Istoricul articolelor

Abstract

fundal

Rolul statutului vitamina D la pacienții cu COVID-19 este un subiect de dezbatere.

Obiective

Pentru a evalua nivelurile serice de 25-hidroxivitamină D (25OHD) la pacienții spitalizați cu COVID-19 și pentru a analiza posibila influență a stării vitaminei D asupra severității bolii.

Metode

Studiu retrospectiv de caz-control pe 216 de pacienți cu COVID-19 și 197 de controale bazate pe populație. Nivelurile serice de 25OHD au fost măsurate în ambele grupuri. În plus, a fost evaluată și asocierea nivelurilor serice de 25OHD cu severitatea COVID-19 (admiterea la secția de terapie intensivă, cerințe pentru ventilație mecanică sau mortalitate).

Rezultate

Dintre cei 216 de pacienți, 19 luau suplimente de vitamina D și au fost analizați separat. 

La pacienții cu COVID-19, valorile medii ± SD 25OHD au fost de 13,8 ± 7,2 ng / ml, comparativ cu 20,9 ± 7,4 ng / ml la martori (p <0,0001). Valorile 25OHD au fost mai mici la bărbați decât la femei. Deficitul de vitamina D a fost găsit în 82,2% din cazurile de COVID-19 și 47,2% din controalele bazate pe populație (p <0,0001). 25OHD se corelează invers cu feritina serică (p = 0,013) și nivelurile dimerului D (p = 0,027). Pacienții cu COVID-19 cu deficit de vitamina D au avut o prevalență mai mare a hipertensiunii arteriale și a bolilor cardiovasculare, au crescut nivelurile serice de feritină și troponină, precum și o durată mai lungă de spitalizare decât cei cu niveluri serice de 25OHD ≥20 ng / ml. Nu s-a găsit nicio relație de cauzalitate între deficiența de vitamina D și severitatea COVID-19 ca obiectiv final combinat sau ca si componente separate ale acestuia.

Concluzii

Nivelurile de 25OHD sunt mai scăzute la pacienții spitalizați cu COVID-19, comparativ cu controalele bazate pe populație, iar acești pacienți au avut o prevalență mai mare a deficitului. Nu am găsit nicio relație între concentrațiile de vitamina D sau deficitul de vitamine și severitatea bolii.

25OHD , PTH , SARS-CoV-2 infecție , COVID-19

Secțiunea problemei: 

Articolul de cercetare clinicăPDF

Acest conținut este disponibil numai în format PDF.© Autorul (autorii) 2020. Publicat de Oxford University Press în numele Societății endocrine. Toate drepturile rezervate. Pentru permisiuni, vă rugăm să ne trimiteți un e-mail: journals.permissions@oup.comAcest articol este publicat și distribuit în conformitate cu termenii din Oxford University Press, Modelul de publicație standard al revistelor ( https://academic.oup.com/journals/pages/open_access/funder_policies/chorus/standard_publication_model )

https://academic.oup.com/jcem/advance-article/doi/10.1210/clinem/dgaa733/5934827

vitamina D, magneziu și vitamina B12 (DMB) in tratarea COVID-19

Un studiu de cohortă pentru a evalua efectul combinației de vitamina D, magneziu și vitamina B12 (DMB) asupra progresiei către rezultatul sever la pacienții mai în vârstă cu COVID-19.

Obiectiv: Determinarea rezultatelor clinice ale pacienților mai în vârstă cu COVID-19 care au primit DMB comparativ cu cei care nu au primit. Am emis ipoteza că mai puțini pacienți cărora li s-a administrat DMB ar necesita terapie cu oxigen și / sau asistență pentru terapie intensivă decât cei care nu au făcut-o.

Metodologie: Studiu observațional de cohorta la toți pacienții COVID-19 spitalizați consecutiv cu vârsta de peste 50 de ani într-un spital universitar terțiar care au primit D3MgB12(DMB) comparativ cu o cohortă recentă care nu a primit. Pacienților li s-au administrat vitamina D3 orală 1000 UI OD, magneziu 150 mg OD și vitamina B12 500 mcg OD (DMB) la internare dacă nu au necesitat oxigenoterapie. Rezultatul primar a fost deteriorarea administrării post-DMB, ducând la orice formă de terapie cu oxigen și / sau asistență pentru terapie intensivă.

Rezultate: Între 15 ianuarie și 15 aprilie 2020, au fost identificați 43 de pacienți consecutivi cu COVID-19 cu vârsta ≥50.17 pacienți au primit DMB și 26 de pacienți nu au primit. Caracteristicile demografice de bază între cele două grupuri au fost semnificativ diferite în ceea ce privește vârsta. În analiza univariantă, vârsta și hipertensiunea au arătat o influență semnificativă asupra rezultatului, în timp ce DMB a păstrat semnificația de protecție după ajustarea separată pentru vârstă sau hipertensiune în analiza multivariată.

Mai puțini pacienți cu DMB decât controalele au necesitat inițierea terapiei cu oxigen în timpul spitalizării (17,6% față de 61,5%, P = 0,006). Expunerea la DMB a fost asociată cu cote de 0,13 (IÎ 95%: 0,03 – 0,59) și 0,20 (IÎ 95%: 0,04 – 0,93) pentru oxigenoterapie și / sau asistență pentru terapie intensivă pe analize univariate și respectiv multivariate. Concluzii:Combinația DMB la pacienții vârstnici cu COVID-19 a fost asociată cu o reducere semnificativă a proporției pacienților cu deteriorare clinică care necesită sprijin pentru oxigen și / sau sprijin pentru terapie intensivă.

Acest studiu susține alte studii de control randomizat mai mari pentru a stabili beneficiul deplin al DMB în ameliorarea severității COVID-19.

Chuen Wen Tan , Liam Pock Ho , Shirin Kalimuddin , Benjamin Pei Zhi Cherng , Yii Ean Teh , Siew Yee Thien , Hei Man Wong , Paul Jie Wen Tern , Jason Wai Mun Chay , Chandramouli Nagarajan , Rehena Sultana , Jenny Guek Hong Low , Heng Joo Ngdoi:https://doi.org/10.1101/2020.06.01.20112334Publicat acum în Nutriție doi: 10.1016 / j.nut.2020.111017

https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.06.01.20112334v2

versiune actualizata cartea tratamente naturiste alternative si complementare anticancer

tratament covid19 confirmat – vitamina D3 – impact asupra severitatii bolii

reiau acest studiu clinic care arata ca un nivel optim de vitamina D3 ( mai precis peste 40 ng/ml …de preferat 60 ng/ml 25 hidroxivitaminaD , nivel atins cu administrare zilnica de 8000-10.000 UI sau , de preferat pentru a evita hipercalcemia 50.000 UI intr-o doza saptamanala ) reduce drastic severitatea bolii ( din 50 de pacienți tratați cu calcifediol, unul a necesitat internare în ATI (2%), nici unul nu a murit, toti au fost externati, în timp ce din 26 de pacienți netratați, 13 au necesitat admitere ATI (50%), 2 au murit valoare p X 2 test Fischer p <0,001)

administrarea unei doze mari de calcifediol sau 25-hidroxivitamină D, principalul metabolit al sistemului endocrin al vitaminei D, a redus semnificativ nevoia de tratament ICU(ATI) la pacienții care necesită spitalizare datorită COVID-19 dovedit

Va rog sa il recititi integral:

https://tratamenteanticancer.wordpress.com/2020/09/09/efectul-tratamentului-cu-calcifediol-si-cea-mai-buna-terapie-disponibila-versus-cea-mai-buna-terapie-disponibila-la-admiterea-in-unitati-de-terapie-intensiva-si-mortalitate-la-pacientii-spitalizati

puteti reciti si acest studiu care arata ca deficitul de vitamina D VDD a fost mai răspândit în rândul pacienților care au necesitat internarea în ATI și, prin urmare, VDD ar putea fi un factor determinant al gravității bolii https://tratamenteanticancer.wordpress.com/2020/09/10/nivelurile-serice-scazute-de-25-hidroxivitamina-d-25-oh-d-la-pacientii-spitalizati-cu-covid-19-sunt-asociate-cu-o-severitate-mai-mare-a-bolii/

Nivelurile serice scăzute de 25-hidroxivitamină D (25 [OH] D) la pacienții spitalizați cu COVID-19 sunt asociate cu o severitate mai mare a bolii

Grigorios Panagiotou

Su Ann Tee

Yasir Ihsan

Waseem Athar

Gabriella Marchitelli

Donna Kelly

Christopher S. Boot

Nadia Stock

James Macfarlane

Adrian R. Martineau… Vezi toți autorii

Prima publicare: 03 iulie 2020 https://doi.org/10.1111/cen.14276Citații: 6

Grigorios Panagiotou și Su Ann Tee au contribuit în mod egal la această lucrare.

SECȚIUNI

PDF

INSTRUMENTE

ACȚIUNE

Draga editorule,

Pandemia globală a bolii coronavirus 2019 (COVID-19) cauzată de sindromul respirator acut sever coronavirus-2 (SARS-CoV-2) este asociată cu o fatalitate mai mare în ceea ce privește sexul masculin, îmbătrânirea, obezitatea, diabetul, hipertensiunea, factorii climatici ( temperatura ambiantă scăzută și latitudine geografică ridicată) și, în Marea Britanie și America de Nord, cu etnii cu pielea mai închisă 1 ; în toate circumstanțele, deficiența de vitamina D (VDD) este mai frecventă2 , 3

Vitamina D3 este un preprohormon, a cărui cale biosintetică începe cu iradierea solară UVB a 7-dehidrocolesterolului în pielea goală expusă la lumina puternică a soarelui și prezintă efecte multidimensionale dincolo de calciu și metabolismul osos. Receptorii vitaminei D sunt foarte exprimați în limfocitele B și T, sugerând un rol în modularea răspunsurilor imune înnăscute și adaptative. 4 Nivelurile de 25-hidroxivitamină D [25 (OH) D] ating pragul la sfârșitul iernii, iar nivelurile scăzute sunt asociate cu un risc crescut de infecții acute ale tractului respirator în timpul iernii 5 și atenuate prin suplimentarea cu vitamina D. Studiile clinice care implică suplimentarea cu vitamina D în COVID-19 sunt în curs de desfășurare, dar este posibil să nu se raporteze în intervalul de timp al acestei pandemii.

Deoarece Anglia de Nord-Est are o prevalență ridicată a VDD sezonieră, 6 medici din spitalele Newcastle upon Tyne (NuTH) au decis să măsoare nivelurile serice de admitere 25 (OH) D la pacienții cu COVID-19, astfel încât să informeze un protocol de tratament ajustat în funcție de severitatea deficitului inițial și pe baza datelor farmacocinetice de la Romagnoli și colab. 7 (Anexa 1 ). Am auditat acest protocol cât mai curând posibil (Guvernare clinică și înregistrare de audit nr . 10075), pentru a determina dacă datele au susținut continuarea acestuia și dacă ar putea exista, de asemenea, lecții pentru un public mai larg.

Nivelurile serice 25 (OH) D au fost măsurate la 134 pacienți (în mare parte caucazieni) cu pacienți cu tampon pozitiv SARS-CoV-2 sau cu diagnostic clinic / radiologic de COVID-19. O limită de> 50 nmol / L a fost definită ca fiind normală. Pacienții cu deficit vitamina D VDD au fost tratați ori de câte ori a fost posibil. Nu s-au raportat efecte adverse, cum ar fi hipercalcemia, după tratament. Observațiile clinice la prezentare (scor NEWS-2, ritmul cardiac, frecvența respiratorie, tensiunea arterială și temperatura) și markerii răspunsului inflamator [proteina C reactivă (CRP), procalcitonina] au fost extrase din înregistrările electronice. Pacienții bolnavi au fost internați în Unitatea de Terapie Intensivă (UIT) și cazuri mai ușoare, sau cei cu plafoane de îngrijire în secție administrate în secții medicale („grup non-UIT”). Rezultatul final a fost înregistrat ca externare sau deces. Metodele statistice sunt descrise în apendicele 2.

Caracteristicile pacientului sunt rezumate în Tabelul  1 . Majoritatea pacienților internați cu COVID ‐ 19 (adică 90/134 pacienți sau 66,4%) aveau insuficiență de vitamina D (25-50 nmol / L); 50/134 (37,3%) au fost deficienți (<25 nmol / L), iar 29/134 (21,6%) au avut deficiență severă (≤15 nmol / L).TABEL 1. Caracteristicile descriptive ale participanților la audit

Secții non-ATI (N = 92)Unitate de terapie intensivă (N = 42)Valoarea P
Femele (% din subtotalul grupului)44 (47,8%)17 (39,5%).30
Vârsta (ani)76,4 ± 14,961,1 ± 11,8<.001
Etnie (Ν,%)
caucazian88 (95,7%)40 (95,2%).83
asiatic3 (3,3%)1 (2,4%)
Afro-Caraibe1 (1,1%)0
Alte01 (2,4%)
Comorbidități (Ν,%)N = 79N = 35
Hipertensiune32 (40,5%)24 (68,6%)<.01
Diabet24 (30,4%)14 (40%).27
Obezitatea5 (6,3%)9 (25,7%)<.01
Malignitate12 (15,2%)3 (8,6%).36
Respirator30 (38%)12 (34,3%).57
Boala cardiovasculara15 (19%)5 (14,3%).59
Afecțiuni renale și hepatice15 (19)4 (11,4%).35
Alte11 (13,9%)3 (8,6%).48
Tensiunea arterială sistolică (mm Hg)125,3 ± 21,1120,2 ± 18,5.18
Tensiunea arterială diastolică (mm Hg)71,8 ± 12,468,8 ± 11,5.22
Frecvența cardiacă (pe minut)90,2 ± 20,992,4 ± 20,0.54
Rata respiratorie (pe minut)21,5 ± 5,124,8 ± 7,0<.01 *
Temperatura corpului ( o C)37,0 ± 0,937,5 ± 1,1.02
Saturație O 2 (%)93,1 ± 6,693,3 ± 4,7.77
Numărul de celule albe din sânge8,9 ± 3,98,4 ± 3,8.63 *
Numărul de limfocite0,1 ± 0,61,3 ± 1,6.20 *
Eozinofil0,05 ± 0,110,03 ± 0,07.43
Proteină C reactivă (mg / ml)107,9 ± 92,0143,4 ± 99,4.045 *
Procalcitonină (ng / ml)0,7 ± 1,81,4 ± 3,1.90
25-hidroxivitamină D (nmol / L)48,1 ± 38,233,5 ± 16,8.30 *
Starea vitaminei D (N,%)
<50 nmol / L56 (60,9%)34 (81%).02
≥50 nmol / L36 (39,1%)8 (19%)

Notă

  • Semnificația este evidențiată cu caractere aldine.
  • * Ln-transformat pentru comparații.

Pacienții cu ATI au fost mai tineri (61,1 ani ± 11,8 față de non-ATI 76,4 ani ± 14,9, P  <.001), mai frecvent hipertensivi și au avut un scor NEWS-2 ( P  = .01) mai mare, frecvență respiratorie și niveluri CRP la prezentare (Tabelul  1 ). Nivelurile 25 (OH) D nu au fost asociate cu creșterea necesităților de oxigen, scorul NEWS-2, descoperirile radiologice COVID-19, nivelurile CRP sau prezența co-morbidităților ( P  > 0,05 pentru toți).

Pacienții ATI au avut niveluri mai mici de 25 (OH) D comparativ cu pacienții non-ATI, în ciuda faptului că erau mai tineri, (33,5 nmol / L ± 16,8 față de non-ITU: 48,1 nmol / L ± 38,2; diferență medie pentru transformarea logaritmică-25 (OH) D : 0,14; 95% Interval de încredere (CI): -0,15, 0,41), deși nu a atins semnificația statistică ( P  =, 3) posibil datorită dimensiunii limitate a eșantionului. Cu toate acestea, pacienții cu ATI au prezentat o prevalență semnificativ mai mare a deficit vitamina D VDD, doar 19% fiind completi cu vitamina D, comparativ cu 39,1% dintre pacienții care nu sunt ATI P  = 0,02).

În general, 63/113 (55,8%) dintre pacienții eligibili au primit tratament. Dintre aceștia, 33/63 de pacienți (52,4%) au fost tratați conform protocolului, iar restul au primit doze mai mici. Datele privind rezultatele erau disponibile pentru 110/134 pacienți (82,1%) la momentul raportării. 94 (85,5%) pacienți au fost externați, 16 (14,5%) au decedat; iar 24 primesc încă îngrijiri pentru spitalizare. Nivelurile serice 25 (OH) D nu au fost asociate cu mortalitatea [IÎ 95% 0,97 (0,42, 2,23), P  = 0,94]. Alte ajustări pentru covariabile potențiale, inclusiv vârsta, sexul, comorbiditățile și nivelurile CRP nu au afectat aceste rezultate.

Mortalitatea prin COVID-19 este cauzată de sindromul respirator acut sever, cu furtună de citokine și tromboză micro- și macrovasculară difuză. Vitamina D poate reduce severitatea infecțiilor tractului respirator prin trei mecanisme presupuse: menținerea joncțiunilor strânse, uciderea virușilor înveliți prin inducerea catelicidinei și defensinelor și reducerea producției de citokine pro-inflamatorii, scăzând astfel riscul de furtună de citokine. 8 Prin urmare, identificarea și tratarea VDD pot reprezenta o modalitate promițătoare pentru atenuarea fatalității asociate COVID-19.

Publicațiile anterioare au evidențiat asocierile potențiale între mortalitatea VDD și COVID-19. 9 Nu am găsit nicio asociere semnificativă între VDD și mortalitate, ceea ce nu a fost neașteptat având în vedere protocolul nostru de tratament proactiv, dimensiunea redusă a eșantionului și natura observațională a analizei noastre.

Într-un mic studiu din SUA, 84,6% (11/13) pacienți ATI au prezentat VDD, comparativ cu 57,1% dintre pacienții aflați în secții medicale10 Doar 19% dintre pacienții noștri ATI erau ok la vitamina D, deși erau semnificativ mai tineri și aveau mai puține comorbidități asociate cu VDD; provocând dogma că VDD este o problemă a persoanelor în vârstă. Acest lucru poate avea implicații pentru sfaturile de sănătate publică, în special având în vedere limitările recente ale expunerii la soare care rezultă din măsurile de blocare.

Un studiu recent al Biobank din Marea Britanie nu a găsit nicio asociere între serul 25 (OH) D și riscul de infecție cu COVID-19, dar, de asemenea, nu a găsit nicio asociere cu hipertensiunea și diabetul – ambii factori de risc bine stabiliți pentru fatalitate – și, în plus, colectarea probelor a fost nu este standardizat pentru sfârșitul iernii, când a început focarul COVID ‐ 19 din Marea Britanie. 11

Acesta este primul raport care explorează nivelurile serice de 25 (OH) D la pacienții internați cu COVID-19 din Europa. VDD a fost mai răspândită în rândul pacienților care au necesitat internarea în ATI și, prin urmare, VDD ar putea fi un factor determinant al gravității bolii sub-recunoscuta. Punctele forte ale datelor noastre includ evaluarea acută a serului 25 (OH) D în timpul admiterii la COVID-19. Limitările includ un eșantion mic, neetnic divers și natura observațională a acestui audit; analiza transversală nu permite stabilirea cauzalității și, prin urmare, rezultatele noastre ar trebui interpretate cu prudență.

Cu toate acestea, aceste date preliminare oferă un impuls pentru punerea în funcțiune, proiectarea și interpretarea studiilor clinice în curs sau viitoare pentru a evalua un potențial rol terapeutic al vitaminei D în COVID-19.

CONFLICTUL DE INTERES

Nimic de declarat.

REFERINȚE

literatura care citeaza acest studiu

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/cen.14276