supradiagnoza și supra-tratamentul asociat cu screening mamografic a cancerului de sân: Un studiu de simulare cu calibrare la datele bazate pe populație.

Seigneurin A, și colab. Sânilor. 2016.

Afișați citația completă

Abstract

OBIECTIVE: Mărimea supradiagnosticului cancerului de sân asociat screening-ului mamografic rămâne controversată din cauza problemelor metodologice. Obiectivul acestui studiu a fost de a cuantifica supradiagnosticul și supra-tratamentul asociat cu un program de screening bazat pe populație, luând în considerare timpul de conducere și incertitudinea privind incidența de bază a cancerelor de sân.

MATERIAL ȘI METODE: Un model de simulare a fost dezvoltat pentru a reproduce incidența și ratele de detectare a cancerului de sân observate în departamentul Isère, Franța. Parametrii modelului au fost estimate folosind o metodă de calcul Bayesiană aproximativă.

REZULTATE: Pentru femeile în vârstă de 50-74 ani în perioada 2007-2010, diagnosticul de cancer de sân non-progresiv a reprezentat 17,0% (interval de credibilitate 95%: 2,5% -35,5%) din totalul cazurilor de cancer diagnosticate in situ; 5.5% (95% CI: 0,8% -9,8%) din toate cazurile de cancer invaziv diagnosticate și 20,3% (CI 95%: 3,0% -38,9%) in situ și 13,0% (95% CI: 2,2% -23,3%) ecranul invaziv a detectat cancerele de sân. Estimările de diagnosticare excesivă datorate cauzelor competitive ale decesului au fost de 1,0% (IÎ 95%: 0,2% -% 1,7) și 1,1% (IÎ 95%: 0,6% -1,7%) pentru toate cazurile de cancer in situ și invaziv diagnosticate; 1,3% (CI 95%: 0,2% -2,0%) și 2,6% (IÎ 95%: 1,4% -4,0%) din toate cazurile de cancer mamar detectate in situ și invazive. Dintre cele 1000 de cazuri de cancer identificate în 2010, 155 (95% CI: 27-284), 134 (95% CI: 10-242) și 140 (95% IC: 25-254) au suferit intervenții chirurgicale de conservare a sânilor, disecție a ganglionilor limfatici și radioterapia pentru cancerele excesiv/supradiagnosticate, respectiv.

CONCLUZIE: Estimările noastre privind supradiagnosticul ar trebui să fie echilibrate în raport cu reducerea mortalității la cancerul de sân pentru a evalua valoarea programului de screening pentru cancerul de sân.

PMID

 27240167 [indexat pentru MEDLINE]

Text complet

Text integral la site-ul jurnalului

Eficacitatea și supradiagnosticul de la screening-ul mamografic în Țările de Jos: studiu bazat pe populație

Autier P, și colab. BMJ. 2017.

Afișați citația completă

Abstract

Obiectiv Pentru a analiza incidenta specifica in stadiul cancerului de san in Olanda, unde femeile au fost invitate la screening-ul mamar bienal din 1989 (50-69 ani) si 1997 (70-75 ani) si sa evalueze schimbarile in mortalitatea cancerului de san si supradiagnoza cuantificata.

Proiectarea studiului bazat pe populație.

Setarea programului de screening pentru mamografie, Olanda.

Participanți femei olandeze de toate vârstele, 1989 până în 2012.

Principalele măsuri de masurare Etapa specifică incidența ajustată a cancerului mamar din 1989 până în 2012. Numărul suplimentar de mamă in situ și etapa 1 de sân tumorile asociate cu screening-ul au fost estimate prin compararea ratelor la femeile cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani cu cele din grupurile de vârstă care nu au fost invitate la screening.Supradiagnosticul a fost estimat după scăderea timpului lider de cancer .Reducerea mortalității prin cancer mamar și supradiagnosticul în perioada 2010-2012 au fost calculate fără (scenariul 1) și cu (scenariul 2) un efect de cohorta asupra tendințelor seculare a mortalității.

Rezultatele Incidența cancerului de sân în stadiul 2-4 la femei cu vârsta de 50 ani sau mai mult a fost de 168 100 000 în 1989 și 166 la 100 000 în 2012.

Screeningul ar fi asociat cu o reducere a mortalității cu 5% în scenariul 1 și fără influență asupra mortalității în scenariul 2. În ambele scenarii, tratamentele îmbunătățite ar fi asociate cu reducerea cu 28% a mortalității . Supradiagnosticul a crescut constant în timp cu extinderea screening-ului la femeile în vârstă de 70-75 de ani și cu introducerea mamografiei digitale. După deducerea timpului clinic de cancer, 33% dintre cancerele descoperite la femeile invitate la screening în 2010-12 și 59% din cazurile de cancer detectate pe ecran ar fi supradiagnosticate.

Concluzii Programul olandez de screening pentru mamografie pare să aibă un impact redus asupra sarcinii mamarelor avansate cancer, ceea ce sugerează un efect marginal asupra mortalității la cancerul de sân. Aproximativ jumătate din screeningurile/ecranarile detectate de cancer de sân ar reprezenta overdiagnostic.

Publicat de BMJ Publishing Group Limited. Pentru permisiunea de a utiliza (dacă nu a fost deja acordată în baza unei licențe), accesați http://group.bmj.com/group/rights-licensing/permissions.

PMID

29208760 [indexat pentru MEDLINE]

PMCID

PMC5712859

Text complet

Articol gratuit PMC

Text integral la site-ul jurnalului

Comentariu în

• BMJ. 2017 Dec 6; 359: j5625.

Screening-ul mamografic: o problemă majoră în medicină.

Autier P, și colab. Eur J Cancer. 2018.

Afișați citația completă

Abstract

Mortalitatea la cancerul mamar scade în majoritatea țărilor cu venituri ridicate.Rolul examenului de mamografie în aceste scăderi este mult dezbătut. Screeningul afectează mortalitatea prin cancer prin scăderea incidenței numărului de cancere avansate cu prognostic scăzut, în timp ce terapiile și gestionarea pacienților au un impact asupra mortalității prin scăderea mortalității prin cancer. Eficacitatea screening-ului pentru cancer este abilitatea unei metode de screening pentru a reduce incidența cancerelor avansate în populații. Metodele de evaluare a eficacității screeningului pentru cancer se bazează pe monitorizarea ratelor de incidență a cancerelor avansate ajustate la vârstă, care ar trebui să scadă după introducerea screening-ului. De asemenea, ratele de mortalitate specifice cancerului ar trebui să scadă mai rapid în zonele cu screening decât în ​​zonele fără sau cu niveluri mai scăzute de screening, dar în cazul în care managementul pacientului este similar. Aceste două criterii au furnizat dovezi că screening-ul pentru cancerul colorectal și de col uterin contribuie la scăderea mortalității asociate cu aceste două tipuri de cancer. În schimb, screening-ul pentru neuroblastom la copii a fost întrerupt la începutul anilor 2000, deoarece aceste două criterii nu au fost îndeplinite. În plus, supradiagnosticul – adică detectarea neuroblastomului ocult care nu a progresat și care nu ar fi amenințat viața în timpul vieții subiectului – este o consecință nedorită majoră a screening-ului. Datele epidemiologice acumulate arată că în populațiile în care screening-ul mamografic a fost larg răspândit de mult timp, nu a existat nici o scădere modestă a incidenței cancerelor avansate, inclusiv a cancerelor de novo metastatice (stadiul IV) la diagnosticare. Mai mult, reducerile de mortalitate la cancerul mamar sunt similare în zonele cu introducere precoce și penetrarea înaltă a screening-ului și în zonele cu introducere târzie și penetrarea scăzută a screening-ului. Supradiagnosticul este obișnuit, reprezentând 20% sau mai mult din toate cazurile de cancer la sân în rândul femeilor invitate la screening și 30-50% din cazurile de cancer detectate prin screening. supradiagnosisul duce la suprasolicitare și provoacă pagube fizice, psihologice și economice considerabile pentru multe femei. Supradiagnosticul a exercitat de asemenea efecte disruptive considerabile asupra interpretării rezultatelor clinice exprimate în procente (în loc de rate) sau ca supraviețuire globală (în loc de rate de mortalitate sau supraviețuire specifică etapei). Ratele de mastectomii radicale nu au scăzut după introducerea screening-ului și au continuat să crească în unele țări (de exemplu, Statele Unite ale Americii (SUA)). Prin urmare, imaginea epidemiologică a screening-ului mamografic seamănă foarte mult cu cea a screening-ului neuroblastomului. Reevaluările studiilor de mamografie suedeze demonstrează că proiectarea și analiza statistică a acestor studii au fost diferite de cele ale tuturor studiilor privind screening-ul pentru cancer, altele decât cancerul de sân. Am constatat indicii convingatoare ca aceste studii au supraestimat reduceri ale mortalitatii la cancerul de san asociate cu screening-ul, partial datorita analizelor statistice in sine, in parte din cauza unor terapii imbunatatite si sub raportul de cancer de san ca cauza de deces in grupurile de screening. În acest sens, studiile suedeze ar trebui să publice ratele de mortalitate pentru cancerul de sân specific pentru stadiul de screening și grupurile de control separate. Rezultatele studiului din New York privind planul de asigurări de sănătate sunt părtinitoare din cauza raportării insuficiente a cazurilor de cancer mamar și a deceselor care au apărut la femeile care nu au participat la screening. După 17 ani de urmărire, Marea Britanie (Marea Britanie) Trial de vârstă nu a arătat niciun beneficiu din screening-ul mamografiei începând cu vârsta de 39-41 de ani. Pana in jurul anului 2005, majoritatea promotorilor de screening pentru san a sprijinit monitorizarea schimbarilor in incidenta cancerului avansat si studiile comparative privind mortalitatea la cancerul de san pentru evaluarea eficacitatii screening-ului mamar. Cu toate acestea, într-o încercare de a atenua contradicțiile dintre rezultatele studiilor de mamografie și datele populației, suporterii de screening pentru sân au ales să modifice criteriile pentru evaluarea eficacității screeningului cancerului, acordând prioritate studiilor mortalității bazate pe incidență (IBM) . Dar, practic, toate studiile IBM privind screening-ul mamografiei au o componentă ecologică puternică în proiectarea lor. Cele două studii IBM efectuate în Norvegia, care îndeplinesc toate cerințele metodologice, nu evidențiază reduceri semnificative ale mortalității la cancer mamar asociate screening-ului mamografic.Datorită tendinței lor de a exagera beneficiile de sănătate ale screeningului, studiile de caz-control pot demonstra că screening-ul la mamografie poate reduce riscul de deces din alte boli decât cancerul de sân. Au fost realizate numeroase abordări de model statistic pentru estimarea contribuțiilor screeningului și a managementului pacienților la reducerea mortalității la cancerul de sân. Nu sunt necesare ipoteze neconfirmate pentru rularea acestor modele. De exemplu, multe modele presupun că, dacă nu s-ar fi efectuat screening-ul, majoritatea cancerelor asimptomatice detectate prin screening ar fi progresat până la cancere simptomatice avansate.Această ipoteză nu este bazată pe dovezi, deoarece o mare parte din cazurile de cancer de sân detectate prin screening reprezintă supradiagnostic și, prin urmare, tumori non-progresive. Acumularea datelor populației în populații bine monitorizate diminuează relevanța abordărilor model. Compararea performanței diferitelor modalități de screening – mamografie, mamografie digitală, ultrasonografie, imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), tomosinteză tridimensională (TDT) – se concentrează asupra ratelor de detecție, care este capacitatea unei tehnici de a detecta mai multe tipuri de cancer alte tehnici. Cu toate acestea, o rată mai mare de detectare spune puține despre capacitatea de a preveni cancerele de intervale și avansate și ar putea reflecta doar supradiagnostic suplimentar. Studiile bazate pe incidența cancerelor avansate și pe evaluarea supradiagnosticului trebuie efectuate înainte de a introduce noi tehnologii de imagistică a sânilor. Femeile cu risc crescut de cancer mamar (risc de viață de 30% și mai mult), cum ar fi femeile cu mutații BRCA1 / 2, necesită o supraveghere atentă a sânilor. RMN este metoda preferată de imagistică până când în cele din urmă vor fi adoptate mai multe opțiuni radicale de reducere a riscurilor. Pentru femeile cu un risc intermediar de cancer mamar (adică 10-29% risc de viață), inclusiv femei cu mamă extrem de densă la mamografie, nu există dovezi că screeningul mamografiei mai frecvent sau screening-ul cu alte modalități reduc de fapt riscul decesului de cancer mamar . O multitudine de date epidemiologice arată că, începând cu 1985, progresul în gestionarea pacienților cu cancer de sân a determinat o reducere semnificativă a mortalității la cancer de sân specific stadiului, chiar și la pacienții cu boală diseminată (de exemplu, stadiul IV al cancerului) la diagnosticare. În contrast, datele epidemiologice indică o contribuție marginală a screeningului mamografic în scăderea mortalității la cancer mamar. Mai mult, cu cât sunt mai eficiente tratamentele, cu atât sunt mai puțin favorabile raportul de risc-beneficii al mamografiei de screening. Sunt necesare noi metode eficiente pentru screening-ul mamar, precum și cercetarea strategiilor de screening bazate pe risc.

PMID

29272783 [indexat pentru MEDLINE]

Raluca Ioana van Staden

Haideti sa mai vorbim si despre romani (desi ar cam trebui sa stiti despre ce e vorba mai jos)

Cercetatoarea Raluca-Ioana van Staden a castigat, in cadrul Salonului International de Inventii de la Geneva, Trofeul de Aur al Organizatiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuala pentru “Cea mai buna femeie inventator”.

Dispozitivul inventat de cercetatoare impreuna cu sotul ei Jacobus Frederick van Staden, este un senzor care poate determina existenta cancerului in corpul uman, in mai putin de 6 minute si inainte ca boala sa fie declansata in corp.

Intr-un interviu cu specialista proaspat laureata la Geneva. Raluca-Ioana van Staden a vorbit despre dispozitivul care i-a adus Trofeul de Aur la Geneva si despre planurile de a-l produce pe scara larga.

“Este vorba despre un nou tip de senzor care determina atat calitatea biomarkerului, ajutand doctorul la diagnosticarea tipului de cancer, cat si cantitatea, ajutandu-l sa decida ce medicament administreaza si in ce masura pentru ca boala sa nu evolueze. 

Noi am facut experimente deja pe diverse tipuri de cancer, ovarian, de san, gastrointestinal si de prostata, precum si cu markeri generali de cancer.

Noi facem o detectie inainte ca boala sa fie declansata in corp.

Rezultatele sunt fiabile si spre deosebire de alti senzori nu e nevoie de o calibrare prealabila, asta pentru ca principiul de functionare este unul mai deosebit”, sustine cercetatoarea romana.

Productia acestui dispozitiv va incepe foarte curand, in parteneriat cu o companie romaneasca, astfel incat produsul va fi “pur romanesc”, a mai aratat cercetatoarea.

Costurile de testare ale dispozitivului sunt foarte mici – sub un euro.

“In momentul de fata avem in vedere o suma de sub un euro. Ne gandim la niste costuri care sa poata fi preluate de Casa de Asigurari de Sanatate , astfel incat testarile sa nu mai fie un lux, ca in prezent. Produs pe scara larga, dispozitivul ar fi foarte usor de utilizat, la fel de usor ca un glucometru”, a mai aratat Raluca-Ioana van Staden.

Dupa ce va fi aprobat de catre Ministerul Sanatatii, senzorul va fi distribuit in spitalele romanesti, iar Romania va fi prima tara care il va folosi, a declarat omul de stiinta la Realitatea TV.

Sa vedem si daca va fi utll(precis si non-toxic) cum se spune. Eu sunt oarecum sceptic avand in vedere folosirea sa in corelatia cu „cantitea de medicatie necesara” dar vom vedea rezultatele.

Faptele vorbesc si la testul PSA si la mamografii si la multe altele

Intre timp avem deja teste si non-toxice si precise , personalizate dupa tip de cancer ce pot detecta tumorile cu zece ani inainte de metodele promovate actual in lume (asa cum e termografia) si ..desi se gasesc exceptii(a se vedea centrul termografic al Dr Muresan din Cluj) , de ce nu se implementeaza pe scara larga si trebuei sa apelam la straini sa monitorizam progresl tratamentului cancer (desi si strainii sunt tot marginalizati)?

Raluca-Ioana van Staden a participat in ultimii trei ani la 6 proiecte nationale de cercetare si a coordonat proiecte de cercetare in Africa de Sud, la Universitatea din Pretoria.

Potrivit site-ului Fundatiei Dinu Patriciu, doamna van Staden a obtinut in cadrul Facultatii de Chimie, din cadrul Universitatii din Bucuresti, diplomele de licenta si de doctorat, dar a urmat si cursurile unei a doua facultati, studiind Pian si Pedagogie muzicala in cadrul Universitatii Nationale de Muzica, urmate de un master in Compozitie. In prezent lucreaza la PATLAB, prescurtarea pentru Laboratorul de Tehnologie Analitica de Proces, filiala din Bucuresti a Institutului de Electrochimie si Materie Condensata Timisoara, o parte a activitatii sale desfasurandu-se in prezenta studentilor.

Testul PSA – NICI un beneficiu in 99.9% cazuri

Click aici pentru limba romana

PSA screening exposed as complete medical hoax: 99.9 percent of the time it provides no benefit to men Tuesday, May 07, 2013 by: Ethan A. Huff, staff writer

(NaturalNews) The medical-industrial complex is backtracking heavily these days from recommending that men undergo prostate-specific antigen (PSA) tests for prostate cancer, as continually emerging evidence reveals the test to be dangerous, inaccurate, and essentially useless for most men. In fact, the American Urological Association (AUA) at its recent annual meeting admitted that, based on the available data, PSA tests provide no benefit to men 99.9 percent of the time, which by any reasonable standards renders the test a complete hoax. Because of this incredibly dismal failure rate, the AUA is now recommending that men younger than 55 and older than 70 not get PSA tests at all. And for those within this age range who do choose to undergo screening, the AUA recommends that they first have a thorough and lengthy discussion with their doctors about the potential risks, which include false positives and a slew of harmful side effects such as impotence and incontinence. The new recommendation aligns with that of the American College of Physicians (ACP), which last month suggested that PSA tests be administered on a case-by-case basis depending on an individual patient’s risk, and only to men in their 50s and 60s. Like the AUA, the ACP also urges men to first consult with their physicians to discuss not only the general risks associated with PSA tests, but also the personal likelihood of sustaining harmful side effects. „I look upon this guideline … as the beginning of a targeted-based screening,” says Dr. H. Ballentine Carter, chair of the panel that developed the AUA’s new guidelines, and a urologist and oncologist atJohns Hopkins Hospital in Baltimore, Maryland. „Instead of a one-size-fits-all approach, we’re trying to emphasize that there is a group of men between age 55 and 69 that are much more likely to benefit.” Government task force says nobody should get screened using PSA tests But is the legitimacy of PSA tests for any age group at all verifiable by science? The U.S. Preventive Services Task Force (PSTF), a government agency that investigates such matters, does not seem to think so, having discovered last year that PSA tests are wholly unreliable; they tend to lead to many false positives; and they do not increase either lifespan or quality of life, contrary to popular belief. „There is a small potential benefit and a significant known harm,” says Dr. Virginia A. Moyer, a professor of pediatrics at Baylor College of Medicine in Houston, Texas, and chair of the PSTF. Based on their findings, Dr. Moyer and her research team are basically now advising that male patients in all age categories avoid PSA tests entirely. Similar conclusions were arrived at by the AUA, with the noteworthy exception that this particular group is not advocating against PSA tests entirely. Instead, the group hopes both patients and doctors will be more aware of the risks, which are much more prevalent and likely to occur than any alleged benefits. As it turns out, only one additional man out of every 1,000 men screened with a PSA test will avoid death, while many more will suffer harmful side effects or incur permanent health damage as a consequence of it. „The evidence for the benefits of prostate cancer screening was moderate, but the quality of evidence on the harms was high,” adds Dr. Carter, as quoted by Reuters. „The idea that screening delivers benefits may have been over-exaggerated.” Sources for this article include: http://www.reuters.com http://www.naturalnews.com/036040_PSA_prostate_cancer_warning.html http://www.npr.org

Learn more: http://www.naturalnews.com/040229_psa_screening_prostate_cancer_medical_hoax.html#ixzz2vlJOcTdd