Arhive etichetă | probiotice

Alimentație, nutriție, activitate fizică și microbiotă(flora intestinala): ce impact asupra cancerului pulmonar?

Ersilia Nigro , 1, 2 Fabio Perrotta , Filippo Scialò , 2, 4 Vito D’Agnano , Marta Mallardo , 1, 2 Andrea Bianco , 2, 4, * și Aurora Daniele 1, 2, *Dagrun Engeset, editor academic

1 Dipartimento di Scienze e Tecnologie Ambientali, Biologiche e Farmaceutiche, Università della Campania “Luigi Vanvitelli”, Via G. Vivaldi 42, 81100 Caserta, Italy; ti.aninu.egniec@orgin (EN); ti.aninu.egniec@odrallam (MM)2 CEINGE-Biotecnologie Avanzate, Via G. Salvatore, 486, 80145 Napoli, Italia; ti.aninu.egniec@olaics3 Departamentul de Medicină și Științe ale Sănătății „V. Universitatea Tiberio ”din Molise, Via F. De Sanctis, 86100 Campobasso, Italia; moc.liamg@attorrepoibaf.ttod (FP); ti.ainapmacinu.itneduts@onangad.otiv (VD)4 Departamentul de Științe Medicale Translaționale, Università della Campania „Luigi Vanvitelli” / Hosp. Monaldi, 80131 Napoli, Italia*

 Corespondență: ti.ainapmacinu@ocnaib.aerdna (AB); ti.ainapmacinu@eleinad.arorua (AD)

Abstract

Cancerul pulmonar reprezintă în continuare principala cauză de deces cauzată de cancer, la nivel global. De asemenea, malnutriția și inactivitatea reprezintă un risc major pentru pierderea capacităților pulmonare funcționale care influențează severitatea generală a cancerului pulmonar. Prin urmare, adeziunea la un stil de viață adecvat pentru sănătate este crucială în gestionarea pacienților cu cancer pulmonar, în ciuda subtipului de cancer. Această revizuire își propune să rezume cunoștințele disponibile despre abordările dietetice, precum și activitatea fizică, ca factori majori care scad riscul de cancer pulmonar și îmbunătățesc răspunsul la terapii. Discutăm cele mai semnificative scheme dietetice asociate pozitiv compoziției corporale și prognosticului cancerului pulmonar și principalele procese moleculare reglementate de scheme specifice de dietă, alimente funcționale și activitate fizică, adică inflamație și stres oxidativ.În cele din urmă, raportăm dovezi care demonstrează că disbioza microbiomului pulmonar și / sau intestinal, precum și interconectarea acestora (axa intestin-plămân), sunt strict legate de tiparele dietetice și de activitatea fizică regulată care joacă un rol cheie în formarea și progresia cancerului pulmonar deschiderea către calea modulării microbiomului ca terapie coadjuvantă. În total, dovezile raportate în această revizuire evidențiază necesitatea de a considera intervențiile non-farmacologice (nutriție și activitate fizică) ca strategii adjuvante eficiente în gestionarea cancerului pulmonar.deschiderea către calea modulării microbiomului ca terapie coadjuvantă.

1. Introducere

Cancerul pulmonar (LC) rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial, reprezentând 14,1 milioane de cazuri noi de cancer și 8,2 milioane de decese pe an [ 1 , 2 ]. Există mai mulți factori pentru prevenirea și gestionarea complicațiilor și / sau prognosticul slab al cancerului pulmonar, cum ar fi abordarea nutrițională și activitatea fizică [ 3 ]. De asemenea, starea de performanță, compoziția corpului, dieta și stilul de viață sunt factori determinanți care influențează severitatea și mortalitatea generală a cancerului pulmonar4 ]. Interesant, recentele dovezi în creștere au demonstrat că sarcopenia, definită ca tulburare musculară scheletică progresivă și generalizată, crește probabilitatea de rezultate adverse, dizabilități fizice și mortalitate la pacienții cu tumori maligne5]. În cele din urmă, a existat un interes crescând pentru rolul microbiomului pulmonar / intestinal în cancerul pulmonar [ 6 ]. Într-adevăr, un număr tot mai mare de dovezi au sugerat că o scădere a diversității microbiomilor, asociată în mod special cu stilul de viață incorect (regim nutrițional și sedentar) ar putea avea un rol important în formarea și progresia cancerului pulmonar [ 7 , 8 ].

Opțiunile de tratament pentru persoanele cu cancer pulmonar variază în funcție de tipul de cancer pulmonar, stadiul bolii și starea funcțională a pacientului. Tratamentele pot include rezecția chirurgicală, chimioterapia, radioterapia, terapia țintită și imunoterapia, care sunt abordări invazive fizic și mental [ 9 , 10 , 11 , 12 , 13 ]. Pe lângă aceste tratamente, abordările non-chirurgicale / farmacologice câștigă o atenție tot mai mare ca adjuvanți în terapia cancerului pulmonar, cum ar fi planurile dietetice și activitatea fizică.

Scopul acestei revizuiri este de a discuta despre interacțiunea complexă dintre factorii menționați mai sus la pacienții cu cancer pulmonar, care se ocupă de impactul acestora asupra prognosticului bolii și răspunsul la terapie. În acest context, încercăm să analizăm rolul nutriției și al activității fizice asupra stabilirii și prognosticului cancerului pulmonar și fezabilitatea schemelor nutriționale și de efort ca strategii de prevenire a cancerului pulmonar. Mai mult, vom discuta despre modul în care microbiomul este asociat cu sănătatea plămânilor și modul în care disbioza pulmonară afectează progresia tumorii și prognosticul bolii.Mergi la:

2. Informații generale despre cancerul pulmonar: incidență, factori de risc și complicații

Detectat în cea mai mare parte în stadii avansate, cancerul pulmonar reprezintă în continuare principala cauză de deces cauzată de cancer, la nivel global [ 4 ] cu o vârstă medie la momentul diagnosticului de peste 70 de ani, cancerul pulmonar fiind considerat o boală a populației mai în vârstă. Mai mult, mai puțin de 0,5% din decesele legate de cancerul pulmonar apar la persoanele în vârstă de 40 de ani sau mai tineri [ 5 ]. Tumorile pulmonare sunt în general clasificate în două categorii principale. Cancerul pulmonar cu celule mici (NSCLC) reprezintă marea majoritate a cancerului pulmonar. Histologic, sunt recunoscute mai multe subcategorii. Cele mai frecvent întâlnite categorii includ adenocarcinomul și carcinomul cu celule scuamoase și, rareori, alte carcinoame pulmonare cu celule mici (carcinomul adenoschamos, carcinomul sarcomatoid și altele) [ 14]]. Cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC) reprezintă o tumoare neuroendocrină care reprezintă minoritatea rămasă a cancerului pulmonar. În timp ce amploarea bolii este crucială printre factorii tumorali, mai mulți factori de prognostic legați de gazdă pot influența în mod determinat scenariul. În primul rând, consumul de tutun, o cauză binecunoscută a cancerului pulmonar, este crucial pentru promovarea oncogenezei, afectând atât progresia bolii, cât și răspunsul la terapie [ 15 ]. Cu o prevalență la momentul diagnosticului de 60%, fumatul reprezintă factorul de risc care poate fi prevenit numărul unu pentru geneza cancerului pulmonar [ 1 , 2 ]. Pierderea genelor supresoare tumorale, cum ar fi p53, și mutația oncogenelor, cum ar fi Kras, pot apărea ca urmare a expunerii cronice la compușii tutunului [ 3]]. În același timp, obiceiul de fumat apare de o importanță capitală în progresia bolii și răspunsul la terapie [ 4 ]. În ciuda faptului că s-a raportat că pacienții cu fumat de tutun cu NSCLC prezintă o rată de răspuns generală (RR) mai bună a imunoterapiei decât lipsa fumătorilor, analiza studiului KEYNOTE-024 poate indica creșteri de supraviețuire ale renunțării la fumat5 , 15 ]. Mai mult, un studiu privind impactul fumatului asupra prognosticului NSCLC a arătat că renunțarea la fumat în termen de 3 luni de la diagnosticarea cancerului pulmonar a crescut supraviețuirea comparativ cu cei care fumează în continuare [ 16 ]. Încă o dată, răspunsul inflamator neregulat poate fi crucial [ 17 , 18]. La fumători, un nivel mai scăzut al celulelor NK circulante poate accelera progresia cancerului, ceea ce la rândul său poate duce la o exacerbare a efectelor secundare ale tratamentului cancerului [ 19 ].

La pacienții cu cancer pulmonar, fumatul poate crește leziunile celulare care, la rândul lor, favorizează oboseala și depresia. Acestea, pe lângă alimentația slabă, îmbătrânirea, sedentarismul, contribuie în cele din urmă la dezvoltarea sarcopeniei. Relația dintre fumat și sarcopenie este în prezent în curs de evaluare. În timp ce studiile identifică fumatul ca fiind un potențial factor de risc pentru dezvoltarea sarcopeniei, această problemă necesită elucidare suplimentară [ 20 , 21 ]. Cu toate acestea, sarcopenia concomitentă la pacienții cu cancer pulmonar reprezintă un factor de risc independent pentru un prognostic mai prost și un risc crescut de deces la pacienții cu cancer pulmonar, independent de stadiul cancerului [ 7 ].

Plămânii nu mai sunt considerați sterili și microbiota lor este asociată cu sănătatea pulmonară. Prin urmare, un interes tot mai mare se concentrează asupra microbiomului pulmonar care a fost legat de carcinogeneza pulmonară și de stabilirea metastazelor pulmonare din alte tipuri de cancer primar [ 22 ]. Într-adevăr, datele preliminare sugerează că atât microbiota pulmonară, cât și cea intestinală sunt modulatori ai procesului cancerigen și par să influențeze și eficacitatea imunoterapiei care afectează prognosticul și supraviețuirea bolii. Dimpotrivă, profilarea microbiotei intestinale și pulmonare ar putea dezvălui semnături disbiotice asociate cu extinderea întârziată a tumorii și răspunsuri favorabile la imunoterapie [ 23 ].Mergi la:

3. Deșeurile musculare la pacienții cu cancer pulmonar: mecanisme moleculare și consecințe clinice

La pacienții cu cancer, sarcopenia a fost considerată în prezent ca semnul distinctiv al cunoscutei cașexii a cancerului, apărând ca un fenomen foarte răspândit în mai multe neoplazii. Într-o meta-analiză, prevalența combinată a sarcopeniei la pacienții cu cancer pulmonar cu celule mici (NSCLC) și cancer pulmonar cu celule mici (SCLC) a fost raportată a fi de 43% și respectiv 52% [ 24 ]. Malnutriția și sarcopenia pot apărea în cancerul pulmonar [ 25 ]. Malnutriția se datorează unei deficiențe a aportului de energie care poate duce la modificarea compoziției corpului și la rezultate clinice slabe [ 26]. Sarcopenia cancerului este un sindrom multifactorial caracterizat prin pierderea masei musculare scheletice, a forței și / sau funcției determinate de mai mulți factori (de exemplu, citokine modificate și inflamație sistemică, dezechilibru energetic, epuizare a țesutului adipos) pe care îl vom descrie mai târziu [ 27 ].

Mai multe mecanisme contribuie la sarcopenia legată de cancer. Calea Ubiquitin-proteazom este relevantă pentru degradarea proteinelor miofibrilare. Cu toate acestea, a fost raportată o creștere a proteazei lizozomale catepsină-B la pacienții cu cancer pulmonar cu masă lipsită de grăsime (FFM) [ 28 , 29 ]. Mai mult, apare simultan o afectare a sintezei proteinelor [ 30 , 31 ]. În microambientul tumoral, interacțiunea haotică dintre cancer și celulele gazdă poate duce la o creștere a factorilor și citokinelor, cum ar fi TNFα, IL-6, PTHrp, ceea ce duce în cele din urmă la o homeostazie musculară afectată [ 32 ]. În Apc Min / +la modelele murine de cancer colorectal, șoarecii cu niveluri mai ridicate de IL-6 s-au dovedit a fi afectați de sindromul cahectic mai sever [ 32 ]. Similar cu IL-6, TNFα pare crucial în sarcopenia legată de cancer. Prin activarea NF kappa B, s-a raportat că împiedică sinteza proteinelor și crește volumul de proteine ​​legate de ubiquitin-proteazom [ 30 , 33 ]. Starea de inflamație, adesea trăsătură a cancerului, duce la anorexie prin activarea expresiei neuropeptidelor pro-opiomelanocortină în nucleul arcuat al hipotalamusului, promovând în consecință sarcopenia și cașexia [ 34 , 35 ]. În plus, citokinele reduc eliberarea neuropeptidei Y, descurajând consumul de alimente [ 24]. În acest scenariu, chimioterapia poate reprezenta o sabie cu două tăișuri. În ciuda faptului că rămâne piatra de temelie a tratamentului avansat al cancerului pulmonar, dovezile sunt că multe chimioterapii pot conduce la sarcopenie prin activarea NF kappa B și proteina kinază B (AKT) / ținta mamiferelor de rapamicină (mTOR), care duce la pierderea miogenezei [ 36 ]. În plus, diminuarea activității fizice secundare oboselii și afectarea aportului alimentar contribuie la sarcopenie în timpul chimioterapiei [ 35 , 36 , 37 ]. Ca urmare a efectului său global, sarcopenia are un impact remarcabil asupra prognosticului cancerului pulmonar [ 7 , 38 , 39]. Conform datelor furnizate de Yang și colab., Sarcopenia reprezintă un predictor independent al supraviețuirii globale mai scurte (OS) atât în ​​stadiul I-II NSCLC (HR, 3,23; 95% CI, 1,68-6,23), cât și în stadiul III-IV NSCLC (HR) , 2,19; IC 95%, 1,14-4,24) [ 40 ]. Nakamura și colab. a raportat o diferență semnificativă în complicațiile postoperatorii majore între pacienții sarcopenici și non-sarcopenici cu NSCLC rezecată. În plus, complicația majoră postoperatorie a fost legată de un rezultat slab [ 41 ]. Interesant este faptul că un risc mai mare de apariție a pneumoniei observat la pacienții sarcopenici este considerat a fi cauzat de starea hipercatabolică și inflamația cu TNFα crescut, TGF-b și IL-6, ceea ce duce la o depresie a funcției respiratorii și o mortalitate mai mare [ 39].]. Într-o măsură incertă, sarcopenia poate avea impact asupra rezultatelor pacienților cu cancer tratați cu radioterapie [ 42 , 43 ]. Deși la pacienții cu cancer pulmonar în stadiu incipient tratați cu radioterapie stereotactică a corpului, sa raportat că IMC crescut are un impact pozitiv asupra OS, dezvoltarea sarcopeniei, supraviețuirea locală fără eșec (LFS) și supraviețuirea fără eșec la distanță (DFS) [ 42 ]. Cu toate acestea, într-o cohortă de 287 de pacienți cu chemio-radioterapie definitivă (CCRT) tratată cu cancer esofagian, sarcopenia dezvoltată după CCRT s-a dovedit a fi asociată cu OS și SFP mai scurte [ 43 ].figura 1 rezumă procesele descrise mai sus.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este ijerph-18-02399-g001.jpg

Deschideți într-o fereastră separatăfigura 1

Factorii de risc ai cancerului pulmonar: se concentrează pe inflamație cronică și sarcopenie. Pe lângă fumat, stilul de viață (schimbarea dietei, activitatea fizică, microbiota pulmonară și intestinală) reprezintă un factor de risc postulat pentru a contribui la originea cancerului pulmonar. Inflamația rezultată aprinde carcinogeneza. Pe de altă parte, inflamația este susținută în micromediul tumorii, închizând cercul vicios. La fel, intestinul joacă un rol cheie. O mucoasă intestinală afectată și o microbiotă intestinală alterată favorizează inflamația. Cu timpul, mușchii scheletici slăbesc. Inactivitatea fizică combinată cu o dietă inadecvată exacerbează scenariul și dezvoltarea sarcopeniei. AKT: Protein kinaza B; AN: nucleu arcuat; IL-6: Interleukina 6; mTOR: țintă de rapamicină la mamifere; NFκB: Factor nuclear kappa-amplificator al lanțului ușor al celulelor B activate; LPS:Lipopolizaharide; SO: supraviețuire generală; PFS: Supraviețuire fără progresie; PO: Postoperator; POMC: Pro-opiomelanocortină; PTHrp: proteină asociată hormonului paratiroidian; RT: Radioterapie; TJ: joncțiuni strânse; TGF-β: Factor de creștere beta transformant; TNFα: Factor alfa de necroză tumorală.

Inhibitorii punctelor de control imuni (ICI) au schimbat dramatic peisajul terapeutic al tumorilor maligne toracice avansate local și metastazate [ 44 , 45 ]. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că predicția răspunsului la agenții care vizează inhibitori ai punctului de control imun la populația vârstnică ar putea fi modulată din mai mulți factori (inflamație crescută, funcție emuncțională redusă, microbiota intestinală) [ 46 , 47 , 48]. Impactul sarcopeniei asupra răspunsului ICI la vârstnici a câștigat în prezent o conștientizare tot mai mare. Pe baza unui studiu retrospectiv, Nishioka și colegii săi au arătat că pacienții cu NSCLC avansat cu sarcopenie au fost asociați cu rezultate slabe pentru tratamentul cu inhibitori ai punctelor de control imune (ICI). Suprimarea celulelor T CD8 +, precum și stimularea celulelor T reglatoare (reg T) în microambientul tumoral a fost postulată pentru a induce imunosupresia, împiedicând răspunsul la imunoterapie [ 49 ]. În mod similar, a fost raportată o supraviețuire mai bună fără progresie la pacienții NSCLC avansați tratați cu inhibitori PD-1 fără sarcopenie la momentul inițial. În plus, a fost observat un răspuns global mai favorabil la acești pacienți comparativ cu subiecții cu sarcopenie [ 50]. Într-o cohortă de pacienți NSCLC care primesc inhibitori ai punctului de control imun, Roch și colab. au constatat că pacienții cu sarcopenie în evoluție au prezentat o probabilitate semnificativ mai mică de a obține un control al bolii în comparație cu martorii. Mai mult, s-a raportat că subiecții cu sarcopenie la începutul imunoterapiei au un OS median mai scurt numeric în comparație cu pacienții fără sarcopenie [ 51 ].Mergi la:

4. Planuri alimentare și dietetice în prevenirea / controlul cancerului pulmonar

Fenomenele frecvente la pacienții cu cancer pulmonar sunt atât malnutriția, cât și cașexia cancerului [ 52 ]. Prevalența malnutriției la pacienții cu cancer pulmonar variază de la 34,5 la 69%, cu cea mai mare incidență la pacienții mai severi și la cei supuși chimioterapiei, imunoterapiei și / sau radioterapiei53 ]. Pe de altă parte, inactivitatea fizica reprezintă un risc major pentru pierderea capacităților pulmonare funcționale la pacienții cu cancer pulmonar 3]. Consilierea nutrițională, planificarea meselor și utilizarea suplimentelor sunt abordări esențiale pentru a contracara malnutriția și sarcopenia în cancerul pulmonar. De fapt, se recomandă o abordare de consiliere nutrițională și în stilul vieții pentru a controla răspunsul la chimioterapie, sarcopenia, prognosticul și supraviețuirea pacienților cu cancer pulmonar. Tanaka și colab. (2018) au demonstrat că o intervenție nutrițională timpurie cu consiliere dietetică la pacienții cu cancer pulmonar care primesc chimioterapie contracarează eficient pierderea în greutate și sarcopenia 54 ]. Cu toate acestea, mulți pacienți nu realizează aportul alimentar recomandat nici după consiliere nutrițională [ 55]. Principalele abordări nutriționale pentru prevenirea și tratarea sarcopeniei cancerului sunt: ​​un aport adecvat de energie; o cantitate adecvată de proteine ​​pentru menținerea sau câștigarea mușchilor; utilizarea suplimentelor.

Un aport adecvat de proteine ​​poate reduce incidența și severitatea sarcopeniei la pacienții cu cancer56 ]. S-a demonstrat că un program dietetic cu mese și gustări bogate în energie și proteine ​​poate îmbunătăți forța musculară și starea de performanță a pacienților cu cancer pulmonar [ 57 , 58 ].

Utilizarea suplimentelor în dietă pentru pacienții cu cancer care suferă de pierderi musculare devine o abordare foarte populară. Mai multe produse ar putea fi utile în contrastarea sarcopeniei în timpul cancerului (aminoacizi cu lanț ramificat, carnitină, ulei de pește, acid Eicosapentaenoic (EPA), vitamine și minerale, [ 59 ]. În mod specific, în cancerul pulmonar, suplimentarea dietei cu EPA și PUFA îmbunătățește menținerea greutății și a masei musculare la pacienții NSCLC avansați supuși chimioterapiei, precum și funcționarea fizică și cognitivă 60 , 61 , 62 ].

O atenție sporită s-a concentrat pe posibila utilizare a agoniștilor orali ai receptorului de grelină (receptor cuplat proteină G, GHSR-1a), cum ar fi anamorelina și HM01, cu scopul de a exploata capacitatea orexigenică a grelinei [ 63 ]. Anamorelin, un agonist al receptorilor de grelină, s-a demonstrat că poate crește semnificativ masa slabă a corpului [ 64 ]. Două studii clinice finalizate (ROMANA1 și 2, NCT01387269 și , respectiv, NCT01387282 ), efectuate pe pacienți pulmonari cu cancer pulmonar in stadiul III sau IV ineficiente și cașexie, au demonstrat că anamorelina induce o creștere a masei corporale slabe, fără modificări ale mânerul [ 65 ]. Un al treilea proces de la aceiași autori, ROMANA3 ( NCT01395914) a fost finalizată confirmând îmbunătățirile în greutatea corporală și simptomele de anorexie-cașexie observate în studiile inițiale și demonstrând o toleranță bună la administrarea de anamorelină [ 66 ]. În prezent, există două studii clinice în curs ( NCT03743064 și 03743051) care investighează utilizarea anamorelinului pentru tratarea pierderii în greutate asociate cancerului pulmonar cu celule mici. Ambele studii raportează modificări ale greutății, deși nu a fost atins un rezultat definitiv. Dimpotrivă, sunt disponibile date in vitro și vivo despre efectele HM01 asupra cașexiei, dar nu sunt disponibile încă studii clinice [ 67 , 68 ].

În ceea ce privește mecanismele moleculare care stau la baza efectelor anamorelinului, Garcia și colegii săi au constatat că crește semnificativ nivelurile de GH, IGF-1 și IGFBP-3, cu creșterea în greutate corporală [ 69 , 70 ]. Un studiu foarte recent a comparat cei doi agoniști ai receptorilor de grelină anamorelin (penetrant non-BBB) și HM01 (penetrant BBB), demonstrând că HM01 îmbunătățește activarea neuronală hipotalamică și crește aportul cumulativ de alimente comparativ cu grelina și anamorelina [ 71 ]. Autorii au demonstrat, de asemenea, că HM01 și anamorelina exercită efecte puternice asupra mobilizării calciului, cu toate acestea, anamorelina este potențial mai susceptibilă la toleranță indusă de tratament decât HM01 datorită recrutării β-arrestinului și a internalizării GHSR-1a [ 71 ].Mergi la:

5. Efectele planurilor alimentare și dietetice asupra cancerului pulmonar

După cum sa menționat mai sus, compoziția corpului și, în cele din urmă, prezența sarcopeniei sunt factori cruciale care determină riscul, răspunsul la terapie și, prin urmare, prognosticul pacienților cu cancer pulmonar. Considerând starea nutrițională ca un factor determinant al compoziției corpului, în ultimii ani s-a acordat o atenție sporită alegerii planurilor dietetice, precum și efectuării activității fizice. Schemele dietetice, precum și dieta specifică îmbogățită cu alimente influențează predispoziția către boli de cancer și răspunsul la terapii și, prin urmare, prognosticul. Principalele procese moleculare reglementate de modele specifice de dietă, alimente funcționale și activitate fizică în legătură cu cancerul sunt inflamația și stresul oxidativ. În următoarele paragrafe, raportăm principalele scheme dietetice asociate compoziției corpului,răspuns la terapie și prognosticul pacienților cu cancer pulmonar: restricție calorică, diete îmbogățite cu PUFA, Abordări dietetice pentru a opri hipertensiunea (DASH), dietă îmbogățită cu fibre și dietă îmbogățită in proteine lactice. Deoarece o varietate considerabilă de ingrediente bioactive au fost identificate în alimente, vom raporta și date interesante pentru compuși individuali.

5.1. Restricție calorică

Se crede că restricția de calorii poate prelungi durata de viață a organismelor model și poate proteja împotriva bolilor legate de îmbătrânire, cum ar fi cancerul pulmonar. În cancerul de sân, Simone și colab. a demonstrat că restricția calorică poate spori efectele radioterapiei, precum și ale chimioterapiei la un model de șoarece de cancer de sân [ 72 ]. Interesant este că Safdie și colab. au analizat pacienții diagnosticați cu o varietate de tumori maligne (una cu cancer pulmonar) care au postit în mod voluntar înainte de (48-140 h) și / sau după (5-56 h) chimioterapie, raportând o reducere a oboselii, slăbiciunii și a efectelor secundare gastrointestinale în timpul postului 73]. Mecanismul molecular al acțiunii de restricție calorică este legat în principal de scăderea inflamației induse de chimioterapie și inducerea stresului energetic, rezultând o eficacitate crescută a terapiei. În cancerul pulmonar, Caiola și colab. a sugerat, prin studii in vitro, că regimurile de restricție calorică pot sensibiliza leziunile NSCLC purtătoare de mutație KRAS și pierderea LKB1 la chimioterapie citotoxică prin inducerea stresului energetic [ 74 ]. Resveratrolul a fost propus ca o moleculă activă care imită efectele restricției calorice care pot avea efecte benefice împotriva numeroaselor boli precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și cancerul [ 75 ]. Efectele pozitive în cancer sunt legate de inhibarea stresului oxidativ, inflamației, îmbătrânirii și fibrozei [ 7677 ]. În cancerul pulmonar și, mai larg, în bolile pulmonare, resveratrolul reprezintă un compus natural promițător care trebuie utilizat în asociere cu alte medicamente [ 78 ]. Deși este clar că resveratrolul a prezentat proprietăți anticanceroase excelente, majoritatea studiilor au fost efectuate in vitro sau în modele preclinice. S-au dezvoltat puține studii clinice privind administrarea resveratrolului la pacienții cu cancer [ 79 , 80 ]. În plus, resveratrolul în forma sa actuală nu este ideal ca terapie deoarece, chiar și la doze foarte mari, are o eficacitate modestă și multe efecte în aval [ 81].]. Identificarea țintelor celulare responsabile de efectele resveratrolului ar ajuta la dezvoltarea unor terapii specifice țintă bazate pe acest medicament.

5.2. Diete îmbogățite cu PUFA(acizi grasi polinesaturati)

Inflamația joacă un rol central în etiologia cancerului și poate fi modulată prin dietă. Într-adevăr, dieta și inflamația au fost sugerate ca fiind factori de risc importanți pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar. Shivappa și colab. a examinat capacitatea indicelui inflamator dietetic (DII ® ) de a prezice cancerul pulmonar [ 82 ]. Autorii definesc DII un indice de calitate a dietei bazat pe literatura care leagă alimentele și nutrienții de biomarkeri inflamatori. DII nu este semnificativ asociat cu riscul de cancer pulmonar la pacienții nefumători, dar există o asociere puternică pentru subiecții cu antecedente de fumat [ 82 ]. Studiile la animale au arătat că acizii grași polinesaturați (PUFA) au proprietăți antineoplazice și antiinflamatorii [ 83]]. Două studii de cohortă bazate pe populație, Studiul asupra sănătății femeilor din Shanghai (SWHS) și Studiul asupra sănătății bărbaților din Shanghai (SMHS), cu un total de 121.970 de participanți la studiu, au investigat că asocierea unor tipuri specifice de aporturi alimentare PUFA și riscul de cancer pulmonar [ 84 , 85]. Aporturile totale, saturate și monoinsaturate de acizi grași nu sunt semnificativ asociate cu riscul de cancer pulmonar. Cu toate acestea, în mod interesant, aportul de PUFA și raportul dintre n-6 PUFA și n-3 PUFA sunt invers asociate cu riscul de cancer pulmonar, în special în rândul nefumătorilor. Această observație evidențiază un impact important asupra consumului de PUFA asupra sănătății publice la pacienții cu cancer pulmonar. Mecanismul molecular de la baza acestor efecte ale PUFA pare a fi antiinflamator și anti-oxidativ, ambele capabile să îmbunătățească starea nutrițională a pacienților cu cancer [ 86 , 87 , 88]. La pacienții cu diagnostic de NSCLS inoperabil avansat și supuși chimioterapiei, consumul de PUFA crește greutatea corporală, reduce nivelul proteinelor C reactive și IL-6 în timpul chimioterapiei, evidențiind o acțiune antiinflamatorie clară a PUFA [ 83 ]. În ceea ce privește starea oxidativă, PUFA evită creșterea nivelului de specii de oxigen reactiv în plasmă în timpul chimioterapiei [ 83 ].

Pornind de la aceste observații, utilizarea suplimentelor în dietă ar putea fi luată în considerare și la pacienții cu cancer pulmonar. Sánchez-Lara și colab. a comparat efectul unui supliment îmbogățit EPA oral cu o dietă izocalorică asupra parametrilor nutriționali, clinici și inflamatori la pacienții NSCLC avansați care primesc tratament cu paclitaxel și cisplatină / carboplatină [ 60 ]. În comparație cu valoarea inițială, pacienții care au primit suplimentul EPA au câștigat masă corporală slabă în comparație cu o pierdere a celor din grupul de control. În plus, pacienții cu NSCLC care primesc ONS-EPA îmbunătățesc semnificativ aportul de energie și proteine, compoziția corpului. și scăderea oboselii, pierderea poftei de mâncare și neuropatia [ 60 ].

În ansamblu, aceste date demonstrează că asumarea continuă a PUFA determină o acțiune antiinflamatorie și anti-oxidativă care ar putea fi considerată un obiectiv preliminar în terapia anti-cahectică.

5.3. DASH

DASH este un plan alimentar pentru scăderea sau controlul tensiunii arteriale crescute. Dieta DASH subliniază consumul de alimente cu un conținut scăzut de sodiu, precum și alimente bogate în potasiu, magneziu și calciu – substanțe nutritive care ajută la scăderea tensiunii arteriale.

Mai mulți anchetatori au propus o asociere de protecție între dieta în stil DASH și un risc redus, precum și o mortalitate redusă din multe tipuri de cancer [ 89 ]. În ceea ce privește cancerul pulmonar, s-a raportat că aderența ridicată la DASH este asociată cu o scădere a mortalității. Anic și colab. au analizat patru indici de calitate a dietei – Indexul alimentației sănătoase – 2010 (HEI-2010), Indicele alimentației sănătoase alternative – 2010 (AHEI-2010), scorul alternativ al dietei mediteraneene (aMED) și Abordări dietetice pentru a opri hipertensiunea (DASH) – și riscul de cancer pulmonar [ 90 ]. Autorii au observat că o calitate mai ridicată a dietei, măsurată prin scoruri, este asociată cu un risc semnificativ mai scăzut de cancer pulmonar, în special la foștii fumători, unde puterea statistică a fost mai mare decât la nefumători [ 90]. În plus, atunci când se stratifică în funcție de tipul histologiei, au găsit o asociere inversă cu adenocarcinoamele și carcinoamele cu celule scuamoase pentru toți indicii dietei, dar nu cu carcinoamele cu celule mici. Deși fumatul este factorul cel mai puternic asociat cu cancerul pulmonar, tot mai multe dovezi sugerează că dieta poate avea un rol modest în reducerea riscului de cancer pulmonar.

5.4. Dieta imbogatita cu fibre

Fructele, legumele și anumite componente ale alimentelor vegetale, cum ar fi fibrele, sunt asociate cu o reducere a inflamației sistemice, a obezității și a sindromului metabolic, chiar și după ajustarea pentru variabile importante de confuzie [ 91 ]. În plus, aportul ridicat de fibre a fost considerat mult timp că protejează împotriva mai multor tipuri de cancer [ 92 ]. Mecanismele pentru aceste beneficii pentru sănătate par a fi legate de modularea microbiotei intestinale și a căilor metabolice pe care fibrele le pot induce [ 93 ]. Aportul de fibre este invers asociat cu riscul de cancer pulmonar după ajustarea pentru starea și anii de fumat și alți factori de risc de cancer pulmonar la 1.445.850 de adulți din studii efectuate în Statele Unite, Europa și Asia [ 94]]. În mod similar, Miller și colab. au studiat date de la 478.021 persoane incluse în studiul EPIC și recrutate din 10 țări europene și care au completat un chestionar dietetic [ 95 ]. După ajustarea în funcție de vârstă, fumat, înălțime, greutate și sex, a existat o asociere inversă semnificativă între consumul de fructe și riscul de cancer pulmonar la pacienții cu cancer pulmonar. Asocierea a fost cea mai puternică în rândul fumătorilor actuali la momentul inițial [ 95 ].

Având în vedere subtipurile de cancer pulmonar, Büchner și colab., 2010 au observat o asociere inversă între consumul de fibre și riscul de cancer pulmonar fără un efect clar asupra subtipurilor histologice specifice ale cancerului pulmonar [ 96 ].

Pe de altă parte, având în vedere diferite surse de fibre, Bradbury și colab., 2014 au raportat că riscul de cancer pulmonar a fost invers asociat cu aportul de fructe, dar nu a fost asociat cu aportul de legume97 ]; cu toate acestea, această asociere cu aportul de fructe este limitată la fumători. În conformitate cu aceste date, Büchner și colab. a analizat efectele fructelor și legumelor în timpul urmăririi cazurilor incidente de cancer pulmonar din 1830; o creștere de 100 g / zi a consumului de fructe și legume a fost asociată cu un risc redus de cancer pulmonar96]. În plus, diferite surse de fibre nu modifică efectele pozitive, după cum a demonstrat Baldrick și colab. care a găsit efecte benefice la foști / fumători după o dietă cu aport ridicat de fibre din leguminoase prin mecanisme antiinflamatorii 98 ].

S-a găsit, de asemenea, o asociere între aportul total de fibre și riscul scăzut de BPOC, sugerând un impact benefic asupra sănătății pulmonare generale [ 99 , 100 ].

5.5. Dieta îmbogățită cu proteine lactice

Alimentele lactate (DF) conțin ingrediente complexe care ar putea afecta diferite boli [ 101 ]. Grăsimea din lapte este un produs natural care conține substanțe nutritive esențiale, precum și acizi grași și alți factori alimentari cu potențial anti-cancer raportat [ 102 ]. Efectele produselor lactate asupra sănătății umane au fost studiate de ani de zile. La adulți, consumul de produse lactate s-a dovedit a îmbunătăți compoziția corpului și a facilita pierderea în greutate în timpul restricționării energiei [ 103]. Cu toate acestea, relația dintre produsele lactate, precum și aportul de calciu și riscul de cancer pulmonar este încă neconcludentă. Kubik și colab., 2004, într-un studiu de caz-control, au investigat relația dintre dietă și riscul de cancer pulmonar la nefumători, precum și la femeile fumătoare, găsind efecte protectoare ale unui consum frecvent de lapte / produse lactate numai în rândul fumătorilor. grupul [ 104 ]. Dimpotrivă, Mettlin și colab., 1989 au raportat că subiecții care consumă lapte integral de trei sau mai multe ori pe zi au avut o creștere de două ori a riscului de cancer pulmonar comparativ cu cei care au raportat că nu au consumat niciodată lapte integral [ 105].]. Yang și colab., 2016 au analizat 32 de studii și, după stratificarea după potențiali agenți de confuzie, au constatat că aportul de produse lactate sau calciu nu a fost asociat statistic cu riscul de cancer pulmonar [ 106 ]. În mod similar, Thorning și colab., 2016 au analizat aportul de lapte și lactate printre cancerele descriind o asociere inversă cu cancerul colorectal, cancerul vezicii urinare, cancerul gastric și cancerul de sân, și nu este asociat cu riscul de cancer pancreatic, cancer ovarian sau cancer pulmonar [ 103 ]. În ceea ce privește consumul de calciu, un posibil rol pentru creșterea aportului alimentar de calciu în prevenirea cancerului pulmonar a fost sugerat și la subiecții nefumători, în special la populațiile cu aport relativ scăzut de calciu [ 107 ].

Atunci când se iau în considerare persoanele cu intoleranță la lactoză, caracterizate prin consumul redus de lapte și alte produse lactate, J Ji și colab., 2015 au constatat riscuri scăzute de cancer pulmonar, de sân și ovarian, dar riscurile scăzute nu se regăsesc la membrii familiei lor, sugerând efectele protectoare împotriva acestor tipuri de cancer pot fi legate de tiparul dietetic specific [ 108 ].

Într-un model dietetic mixt, caracterizat printr-o frecvență mai mare a consumului de lactate, fructe, legume, pâine integrală, pește și sucuri, Krusińska și colab. a găsit o asociere între acest tipar dietetic și prevalența cancerului de sân sau pulmonar, indiferent de vârstă, statut socioeconomic, activitate fizică, fumat, abuz de alcool și tipul de cancer la adulții polonezi din nord-estul Poloniei [ 109 ].Mergi la:

6. Impactul activității fizice în prevenirea și gestionarea cancerului pulmonar

Recent, dovezi în creștere susțin beneficiile activității la pacienții cu boli cronice [ 110 ]. Într-adevăr, în bolile pulmonare cronice, cum ar fi BPOC și Fibroza chistică, activitatea fizică a dovedit efecte benefice consistente în ceea ce privește funcția respiratorie (FEV1%, FVC, dispnee și oboseală scăzute, îmbunătățirea dificultății de respirație), precum și în ceea ce privește calitatea viața (funcții cognitive) [ 111 , 112 , 113 , 114 ].

În ceea ce privește cancerul pulmonar, activitatea fizică a fost descrisă ca un factor preventiv capabil să reducă riscul, precum și o abordare non-farmacologică pentru gestionarea bolii, ameliorând riscul de carcinogeneză, răspunsul la chimioterapie și, în cele din urmă, prognosticul și supraviețuirea [ 115 , 116 , 117]. , 118 ]. Într-adevăr, exercițiile la domiciliu reprezintă o abordare benefică pentru îmbunătățirea simptomelor și a calității vieții pacienților cu cancer pulmonar [ 119 ]. Pe de altă parte, riscul unui eveniment advers cu exerciții fizice este redus, consolidând necesitatea ca pacienții cu cancer pulmonar să efectueze activitate fizică și să rămână activi [ 120 , 121]. Creșterea activității fizice și exercițiul de rezistență este o piatră de temelie a gestionării sarcopeniei [ 122 ], în timp ce inactivitatea fizică reprezintă un risc major pentru pierderea capacităților funcționale. Exercițiile fizice și activitatea fizică pot reduce inflamația [ 123 ], precum și pot induce căi de semnalizare moleculară care susțin construirea masei musculare și pot stimula adaptări metabolice benefice [ 124 ]. În cancerul pulmonar, activitatea fizică și exercițiile fizice sunt intervenții non-farmacologice care s-au dovedit a îmbunătăți oboseala, calitatea vieții, funcția pulmonară, masa și forța musculară și starea psihologică3]. Studiile intervenționale anterioare care au inclus evaluarea rezistenței ca rezultat al antrenamentului de rezistență la pacienții cu cancer pulmonar au raportat efecte pozitive ale activității fizice 125 , 126 , 127 , 128 , 129 , 130 , 131 ]. În schimb, doar puține studii nu au raportat efecte ale activității fizice asupra forței musculare la pacienții cu cancer pulmonar [ 132 , 133 , 134]. Salhi și colab. a investigat impactul activității fizice asupra masei musculare la pacienții cu cancer pulmonar care au efectuat un program de reabilitare de 12 săptămâni, comparativ cu pacienții sedentari, demonstrând că pacienții cu cancer pulmonar activi dpdv fizic au păstrat masa musculară în timp ce pacienții sedentari au avut pierderi musculare 135 ].

Rezumând, efectele biologice ale exercițiilor fizice în contextul pacienților cu cancer pulmonar sunt: ​​îmbunătățirea oboselii, îmbunătățirea funcțiilor pulmonare, menținerea forței musculare, ameliorarea calității somnului, rezultând în total o îmbunătățire a calității vieții3 ]. Mai multe studii au raportat efectele exercițiilor fizice la pacienții cu cancer pulmonar în funcție de posibilitatea de a efectua o intervenție chirurgicală [ 136 ]. La pacienții cu cancer pulmonar operabil, exercițiul preoperator scade riscul de complicații pulmonare postoperatorii și îmbunătățește reabilitarea postoperatorie [ 132 , 137 ]. Antrenament preoperator de intensitate ridicată la pacienții vârstnici fragili supuși rezecției pulmonare pentru simptome NSCLC cu o reabilitare mai bună din nou [137 ].

În studiile anterioare, eficacitatea reabilitării preoperatorii la pacienții supuși rezecției pulmonare pentru NSCLC a fost dovedită atât în ​​spitale, cât și la domiciliu [ 136 , 138 ]. Într-adevăr, efectuarea antrenamentelor de exercițiu în fazele postoperatorii îmbunătățește forța musculară și simptomele respiratorii, cu o reabilitare mai bună din nou [ 139 ]. La pacienții cu cancer pulmonar inoperabil, antrenamentul la exerciții fizice ajută la menținerea funcțiilor pulmonare și a forței musculare, reducând riscul de sarcopenie140 ].

Mecanismele moleculare de la baza efectelor exercițiilor fizice în cancerul pulmonar sunt multiple și complexe și încă nu sunt pe deplin înțelese. Un efect imunomodulator al exercițiului a fost raportat anterior ca principalul mecanism molecular reglementat de exerciții fizice în mai multe condiții, precum și în cancerul pulmonar [ 3 , 141 ]. Într-adevăr, exercițiile fizice pot crește nivelurile de citokine proinflamatorii în micromediul cancerului prin reglarea în sus a celulelor ucigașe naturale, a limfocitelor și a celulelor dendritice, rezultând astfel suprimarea creșterii cancerului [ 142 ]. Aceste mecanisme explică cel puțin parțial efectele anti-cancer ale exercițiilor fizice. Un alt mecanism important de acțiune al efectelor benefice ale activității fizice este reglarea angiogenezei [ 143144 ].

Este nevoie de studii clinice care să investigheze intervenții multimodale, inclusiv exerciții fizice și nutriție pentru a viza sarcopenia la pacienții cu cancer pulmonar. Mai important, pare a fi de o importanță fundamentală evaluarea nevoilor individuale pentru a contracara eficient pierderea progresivă în greutate la pacienții sarcopenici.Mergi la:

7. Microbiota și cancerul pulmonar

Dezvoltarea secvențierii de nouă generație (NGS) a schimbat complet ideea plămânilor ca organe într-o stare de sterilitate, demonstrând că plămânii sănătoși sunt colonizați de diferite comunități bacteriene145 ] importante în modelarea sistemului imunitar [ 146 ] și dezvoltarea toleranță la alergeni147]. Mai mult, multe studii par să confirme o asociere între alterarea compoziției microbiomului pulmonar (disbioză) și cancerul pulmonar, deși suntem încă departe de a elucida legăturile moleculare. De exemplu, prin utilizarea lichidului de lavaj Bronchoalveolar (BALF) de la pacienții cu cancer pulmonar, multe studii au demonstrat o abundență de diverse specii de bacterii, cum ar fi TM7-3, Capnocytophaga și Sediminibacterium, în timp ce o scădere în altele, cum ar fi Microbacterium și Stenotrophomonas, comparativ cu grupurile de control 148 , 149 , 150 ]. În același timp, disbioza intestinală a fost asociată cu diferite patologii pulmonare, cum ar fi astmul [ 151 ], boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) [ 152 ] și cancerul pulmonar [ 153]]. Mai mult, tratamentul cu antibiotice la pacienții cu cancer pulmonar a început înainte de chimioterapie sau imunoterapie a fost asociat cu o eficacitate mai mică și supraviețuire redusă în comparație cu subiecții care nu au primit antibiotice 154 ]. Routy și colab. a demonstrat că transplantul de microbiotă fecală (FMT) de la pacienții cu cancer pulmonar care au răspuns la imunoterapia PD-1 / PD-L1 ar putea restabili răspunsul la imunoterapie la șoarecii tratați cu antibiotice sau la șoareci liberi de germeni, identificând bacteriile Akkermansia muciniphila și Alistipes indistinctus ca fiind responsabile de acest lucru efect [ 155]. Interesant este că Tsay și col. au demonstrat recent că disbioza căilor respiratorii mai scăzute la pacienții cu NSCLC stadiul IIIB-IV sunt mai îmbogățite cu microbiota orală și acest lucru corespunde unei progresii crescute a cancerului și a celui mai slab rezultat. Mai mult, acestea arată atât la pacienți, cât și într-un model preclinic, că Veillonella parvula a fost puternic asociată cu un fenotip inflamator crescut determinat de IL-17 și cu o reglare ascendentă a căilor ERK, MAP și PI3K [ 156 ].

Controlul prognosticului clinic și al răspunsului la terapia imună prin microbiomul pulmonar și intestinal pare să fie strict legat de inducerea proceselor inflamatorii, precum și de inhibarea punctelor de control imune; reglarea în sus/cresterea a mai multor citokine a fost demonstrată la șoarecii cu disbioză, în timp ce semnăturile specifice ale microbiomilor sunt asociate cu activitatea antitumorală și răspunsul blocării PD-1 [ 157 ].

În total, aceste dovezi evidențiază faptul că disbioza microbiomului pulmonar și / sau intestinal, precum și interconectarea acestora (axa intestin-plămân), joacă un rol cheie în formarea și progresia cancerului pulmonar, deschizându-se către calea interesantă de modulare a microbiomului ca terapie coadjuvantă. . Modelele dietetice și activitatea fizică regulată pot reprezenta abordări non-farmacologice care modulează sănătatea microbiomului și, prin urmare, riscul de cancer pulmonar22 ]. Stilul de viață, nutriția și proveniența geografică sunt factori care pot interfera cu mecanismele menționate mai sus și pot contribui la modelarea microbiomului pulmonar și intestinal 158 ]. În special, este bine cunoscut faptul că persoanele care urmează regimuri dietetice diferite au o compoziție diferită a microbiomului intestinal158], și există o corelație între consumul ridicat de carne și grăsimi cu riscul de a dezvolta cancer pulmonar159 , 160 , 161 ]. De exemplu, s-a văzut că metaboliții specifici, cum ar fi acidul gras polinesaturat (PF) omega-6 (P6) și ω3PF, pot avea un efect opus asupra progresiei cancerului162 ]. De fapt, în timp ce s-a demonstrat că ω6PF induce un fenotip proinflamator care crește progresia cancerului, ω3PF are un efect antiproliferativ și apoptotic asupra diferitelor celule canceroase pulmonare163 ]. Acest efect s-a dovedit a fi dependent de generarea ROS și inducerea autofagiei, deoarece tratamentul cu N-acetil cisteină a inhibat acest fenotip [ 164 , 165]. Mai mult, consumul unei diete bogate în fibre și iaurt, bogat în prebiotice și respectiv probiotice, a fost asociat cu un risc redus de cancer pulmonar [ 94 ]. Într-adevăr, s-a demonstrat că acidul gras cu lanț scurt eliberat în circulație prin efectul microbiotei intestinale joacă un rol cheie în reglarea răspunsului imun, contribuind la menținerea homeostaziei diferitelor organe, cum ar fi plămânul [ 166 ]. Cu toate acestea, asocierea dintre disbioza microbiană și cancerul pulmonar nu este înțeleasă în mod clar, studiile viitoare care implică cohorte mai mari și metagenomică sau metabolomică pot elucida corelațiile dintre microbiota intestinală și dezvoltarea cancerului pulmonar.

Activitatea fizică este un factor modificator care previne diferite patologii, cum ar fi bolile respiratorii, cardiovasculare, neuroendocrine și musculare, precum și cancerul. Cu toate acestea, avem încă puține informații despre efectele benefice ale exercițiului fizic asupra sănătății microbiomului intestinal, dar se pare că beneficiile derivate din exerciții asupra diversității microbiomilor pot influența în mod benefic alte țesuturi și organe ale corpului. Exercițiul de anduranță poate modula răspunsurile GIT imuninflamatoare și redox, permeabilitatea GIT, motilitatea și consistența cu efecte pozitive asupra inflamației și a stresului oxidativ, ambele procese legate de carcinogeneză [ 167 , 168 , 169]. Dovezi pentru un rol protector al exercițiului fizic prin modularea microbiomului au fost descrise în cancerul de colon. Woods și colab. a demonstrat că exercițiile acute și cronice invocă modificări ale microbiomului și metabolomului care pot fi benefice pentru prevenirea sau tratamentul IBD și al cancerului de colon [ 170 ]. În ceea ce privește cancerul pulmonar, există demonstrații că microbiomul intestinal al pacienților cu cancer pulmonar este modificat semnificativ în comparație cu persoanele sănătoase 171 ], dar sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin dacă activitatea fizică poate afecta prevenirea sau tratamentul cancerului pulmonar prin modularea microbiomului intestinal.

În mod curios, mușchii scheletici pot reprezenta veriga lipsă dintre rezultatele intestinului și cancerul. S-a demonstrat într-adevăr nu numai amploarea impactului ecologiei intestinului în geneza inflamației și în homeostazia mușchilor scheletici (axa intestin-mușchi); s-a confirmat, de asemenea, influența mușchiului scheletic asupra prognosticului cancerului. Integritatea afectată a joncțiunilor epiteliale ale coapsei și permeabilitatea intestinală crescută promovează trecerea produselor microbiene, cum ar fi endotoxina (LPS) și derivatul triptofanului indoxil sulfat (IS), în circulație, ceea ce duce la apariția cascadei de inflamație [ 172 ]. În plus, atât IS, cât și LPS induc expresia inflamatorie a citokinelor (IL-6 și TNF-α), care la rândul său poate susține sarcopenia [ 173]. Mai mult, sa raportat că IS induce expresia markerilor de atrofie musculară, cum ar fi miostatina și atrogina-1. [ 174 ] În cele din urmă, disbioza poate juca un rol cheie atât în ​​dezvoltarea inflamației, cât și a sarcopeniei. Ecosistemul intestinal îmbătrânit și compromis poate determina o stare inflamatorie excesivă și o încercare defectuoasă de a contracara microbii adversi [ 175 , 176 ]. În schimb, Bindels și colab. a raportat o expresie redusă a markerilor de atrofie musculară (Atrogin-1, MuRF1, LC3 și Cathepsin L) în gastrocnemie și în tibial după restaurarea orală a Lactobacillus reuteri și L. gasser. În același timp, a fost raportată o scădere a citokinelor inflamatorii (IL-6, proteine ​​chemoattractante monocite-1, IL-4 și factor de stimulare a coloniei de granulocite) [ 177 ]. Interferența cu aceste mecanisme poate contribui la reducerea riscului de sarcopenie legat de modificările microbiomului intestinal la pacienții cu cancer pulmonar.Mergi la:

8. Concluzii

Consumul unei diete sănătoase, antiinflamatoare, împreună cu activitatea fizică regulată, este fundamentală în reducerea riscului de cancer pulmonar, în special la fumătorii actuali și foștitabelul 1sintetizează principalele rezultate obținute în urma studiilor la om. Activitatea fizică și planurile dietetice pot fi, de asemenea, utilizate ca terapie adjuvantă pentru îmbunătățirea managementului și reducerea prognosticului slab al cancerului pulmonar, în special pentru pacienții supuși sarcopeniei. În plus, sănătatea microbiomului pulmonar și intestinal, foarte influențată de alimente și de activitatea fizică, are un impact mare asupra prevenirii cancerului și asupra răspunsului la terapie și prognostic. Viceversa, disbioza microbiomului poate promova progresia cancerului prin diferite căi, cum ar fi creșterea inflamației, dereglarea răspunsului imun și modificarea metabolismului.

Colectiv,datele prezentate în această revizuire au oferit o perspectivă asupra necesității introducerii intervențiilor non-farmacologice (planuri nutriționale + activitate fizică) în schemele terapeutice ale pacienților cu cancer pulmonar în combinație cu terapiile convenționale (Figura 2). Efectuarea unei activități fizice regulate și reducerea comportamentelor sedentare împreună cu o selecție motivată de alimente și planuri dietetice este probabil capabilă să influențeze prognosticul bolii. Efectele pozitive ale acestor abordări trec probabil prin influența proceselor biologice cruciale în carcinogeneză, cum ar fi inflamația, imunitatea și modularea microbiomului pulmonar și intestinal. Studiile viitoare pe cohorte mari de pacienți cu o varietate de stadiu de boală și medii individuale vor ajuta la dezvoltarea și modelarea intervenției de management inovatoare propuse într-un mod centrat pe persoană.

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este ijerph-18-02399-g002.jpg

Deschideți într-o fereastră separatăFigura 2

Abordări non-farmacologice care acționează asupra incidenței și gestionării cancerului pulmonar. Activitatea fizică regulată, restricția calorică, dieta îmbogățită cu fibre, dietele îmbogățite cu PUFA, DASH și dieta îmbogățită cu jurnalul pot reduce riscul sarcopeniei și influențează microbiomul pulmonar și intestinal, ducând la scăderea incidenței cancerului, reducerea mortalității, toleranța la terapie și o prognoză.

tabelul 1

Principalele rezultate din studii la om care rezumă efectele intervențiilor dietetice și de activitate fizică la pacienții cu cancer pulmonar.

AutoriTipul de intervențiePrincipalele rezultateSubiect înscris
Leedo și colab., 2017 [ 57 ]Mese bogate în proteineCreșterea aportului de proteine ​​este asociată cu o calitate a vieții îmbunătățită, scor funcțional, rezistență la prinderea mâinii.40 de pacienți cu cancer pulmonar subnutriți
Sanchez-Lara și colab., 2014 [ 60 ]Suplimentare cu supliment îmbogățit cu acid eicosapentaenoic oral (EPA)Creșterea masei corporale slabe, scăderea oboselii, creșterea poftei de mâncare, scăderea neuropatiei, nicio diferență în supraviețuirea generală92 de pacienți cu cancer pulmonar avansat cu celule non-mici (NSCLC)
Murphy și colab., 2011 [ 61 ]Supliment de ulei de peșteCâștigarea sau menținerea masei musculare, fără diferențe în țesutul adipos total40 de pacienți cu cancer pulmonar cu celule mici
van der Meij și colab., 2012 [ 62 ]Supliment nutritiv oral cu densitate de proteine ​​și energie, conținând n-3 acizi grași polinesaturațiParametrii îmbunătățiți ai calității vieții, funcția fizică și cognitivă, nicio diferență în rezistența mânerului, nivel mai ridicat de activitate fizică40 de pacienți cu NSCLC în stadiul III
Temel și colab., 2016 [ 64 ]
Currow și colab., 2018 [ 65 ]
Anamorelin 100 mg pe cale orală o dată pe zi timp de 12 săptămâniÎmbunătățiri în greutatea corporală și simptome de anorexie-cașexie. nici o diferență în rezistența mânerului979 și 513 pacienți cu cancer de plămâni non-cu celule mici și cașexie în stadiul III sau IV inoperabil
Safdie și colab., 2009 [ 73 ]Post înainte de (48-140 h) și / sau după (5-56 h) chimioterapieReducerea oboselii, slăbiciunii și efectelor secundare gastrointestinale în timpul postului10 cazuri cu o varietate de tumori maligne (1 cancer pulmonar)
Shivappa și colab. [ 83 ]Examinarea capacității indicelui inflamator dietetic (DII) de a prezice cancerul pulmonarO dietă pro-inflamatorie, după cum arată rezultatele DII mai mari, este asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar la subiecții cu antecedente de fumat.1851 cazuri de cancer pulmonar
Luu și colab., 2018 [ 84 ]Aportul ridicat de tipuri specifice de aporturi dietetice de acizi grași polinesaturați (PUFA)Aporturile totale, saturate și monoinsaturate de acizi grași nu au fost semnificativ asociate cu riscul de cancer pulmonar. PUFA totale și raportul dintre n-6 PUFA și n-3 PUFA au fost asociate invers cu riscul de cancer pulmonar. Aportul de DHA a fost asociat pozitiv cu riscul de cancer pulmonar.121.970 participanți la studiu
Anic det al., 2019 [ 90 ]Evaluarea a patru indici de calitate a dietei: Indexul alimentației sănătoase-2010, Indexul alternativ al alimentației sănătoase-2010, scorul alternativ al dietei mediteraneene și Abordări dietetice pentru a opri hipertensiuneaA higher diet quality, as measured by the scores, is associated with a significant lower risk of lung cancer, in particular among former smokers460,770 participants
Yang et al., 2020 [94]High dietary fiber and yogurt consumptionBoth fiber and yogurt intakes were inversely associated with lung cancer risk after adjustment for status and pack-years of smoking and other lung cancer risk factors: hazard ratio, 0.83 (95% CI, 0.76–0.91) for the highest vs. lowest quint1,445,850 adults
Miller et al., 2004 [95]Personal interviews regarding fruit and vegetable intakeAfter adjustment for age, smoking, height, weight and gender, there was a significant inverse association between fruit consumption and lung cancer risk478,021 individuals
Büchner et al., 2010 [96]Evaluation of diet diversity scores (DDS) used to quantify the variety in fruit and vegetable consumption.With increasing variety in vegetable subgroups, risk of lung cancer decreases. This inverse association is restricted to current smokers1613 lung cancer patients
Bradbury et al., 2014 [97]Personal interviews regarding fruit, vegetable, or fiber consumptionThe risk of cancer of the lung was inversely associated with fruit intake but was not associated with vegetable intake; this association with fruit intake was restricted to smokers and might be influenced by residual confounding due to smoking.>500,000 participants
Kubick et al., 2004 [104]Personal interviewsAmong smoking women, protective effects were observed for frequent intake of milk/dairy products435 lung cancer cases
Mettlin 1989 [105]Evaluation of consumption of milk, coffee, tea, soft drinks and alcoholic beveragesSubjects reporting consumption of whole milk three or more times daily had a two-fold increase in lung cancer risk compared to those who reported never drinking whole milk569 lung cancer patients
Yang et al., 2016 [106]Dairy products as well as calcium intakethe intake of dairy products or calcium was not statistically associated with the risk of lung cancerAnalysis of 12 cohort studies and 20 case-control studies
Takata et al., 2013 [107]Intakes of calcium and related minerals, assessed through a food frequency questionnaire,Intakes of calcium, phosphorus, and the calcium-to-magnesium (Ca:Mg) ratio were inversely associated with lung cancer risk71,267 female nonsmokers
Ji et al., 2015 [108]Avoid milk or dairy products in individuals with lactose intolerancePeople with lactose intolerance, characterized by low consumption of milk and other dairy products, had decreased risks of lung cancer22,788 individuals with lactose intolerance
Krusińska et al., 2017 [109]Analysis of food consumption frequency for 21 selected foods using the Questionnaire of Eating Behaviors (QEB)A strong inverse relation between a ‘Prudent’ dietary pattern, characterized by higher frequency of dairy, fruit, vegetables, wholemeal bread, fish and lung cancer prevalence80 men with lung cancer
Yang et al., 2020 [116]Home-based exerciseHome-based exercise significantly improved exercise capacity, reduced cancer-related fatigue, insomnia, anxiety, and depression, and improved quality of life. However, it did not significantly reduce pain, appetite loss, and coughing symptomsReview of 14 published trials, involving 694 patients in total
Tardon et al., 2005 [118]Moderate leisure-time physical activity (LPA)Higher levels of LPA protect against lung cancer.meta-analysis of all relevant reports published from 1966 through October 2003
Hoffman et al., 2014 [119]Brief Fatigue Inventory (BFI) measuring CRF severity, and the M.D. Anderson Symptom InventoryParticipants’ CRF severity scores were reduced to mild levels while the mean number of symptoms decreased from 10.4 post-surgery to 7.0 at week 6 with lower levels of severity and interference.Seven post-thoracotomy NSCLC patients
Granger et al., 2013 [121]Exercise trainingIntervention was safe and associated with positive trends of improvement in some health-related quality of life (HRQoL) domains.Fifteen lung cancer patients
Kuehr et al., 2014 [125]8 weeks exercise at least five times per weekExercise training is feasible in advanced and metastatic NSCLC patients during anticancer treatment. Endurance and strength capacity improved over time, indicating the rehabilitative importance40 patients with predominantly advanced NSCLC receiving simultaneous or sequential radiochemotherapy or chemotherapy
Quist et al., 2015 [126]6-week hospital-based supervised, structured, and group-based exercise programThe exercise program improved physical capacity (VO2peak), functional capacity, anxiety level, and emotional well-being114 patients with advanced stage lung cancer
Arbane et al., 2011 [127]Physical activity intervention (twice daily training plus usual care)Training after thoracotomy successfully prevented the fall in quadriceps strength53 (28 male) patients attending thoracotomy for lung cancer
Edvardsen et al., 2015 [128]High-intensity endurance and strength training (60 min, three times a week, 20 weeks), starting 5–7 weeks after surgeryHigh-intensity endurance and strength training is well tolerated and induces clinically significant improvements in peak oxygen uptake, muscular strength, total muscle mass, functional fitness and HRQoL.61 randomized lung cancer patients
Henke et al., 2014 [129]Conventional physiotherapy or special physiotherapeutic trainingSignificant differences were detectable in the Barthel Inde, in physical functioning, pain in arms or shoulder, peripheral neuropathy, cognitive functioning, in the 6-min walking test, stair walking, strength capacity, and in the patient’s dyspnea perception during submaximal walking activities46 lung cancer patients
Sommer et al., 2016 [130]The preoperative intervention consisted of a home-based exercise program, while the postoperative exercise program comprised a supervised group exercise program involving resistance and high-intensity interval cardiorespiratory exercise 2 h weekly for 12 weeksNo adverse events were observed.40 patients with biopsy-proven NSCLC stages I to IIIa referred for surgical resection
Quist et al., 2012 [131]Supervised, hospital-based muscle and cardiovascular group training and individual home-based training.Improvements in estimated VO(2peak) and six-minute walk distance (6 MWD) as well as increased muscle strength measurements. Significant improvements in the “emotional well-being” parameter (FACT-L) while there were no significant changes in HRQOL.25 patients with non-small cell cancer (NSCLC) stage III-IV and four patients with extensive disease small cell lung cancer (SCLC-ED)
Cavalheri et al., 2017 [132]8 weeks of supervised exercise training (exercise group) or 8 weeks of usual care (control group).Compared with any change seen in the control group, those in the exercise group demonstrated greater gains in the peak rate of oxygen consumption.17 lung cancer participants
Arbane et al., 2014 [133]Usual care or a hospital plus home exercise program.A hospital plus home exercise program showed little benefit in unselected patients with NSCLC following surgery.131 subjects with NSCLC admitted for curative surgery
Codima et al., 2021 [134]Exercise protocols consisting of different combinations of strength, aerobic, and inspiratory muscle training.Exercise can lead to improvements of symptoms and of quality of life in lung cancer survivors. Providing resistance training combined with high-intensity interval aerobic exercise after lung resection seems to be particularly effective.10 published studies (835 participants)
Salhi et al., 2014 [135]12-week rehabilitation training programMuscle mass and strength: (1) are decreased at presentation in a substantial part of lung cancer patients; (2) are significantly negatively affected by radical treatment and (3) completely recover after a 12-week structured rehabilitation program,45 lung cancer patients
Perrotta et al., 2019 [136]Programe de reabilitare pulmonară de intensitate ridicată de trei săptămâniAmeliorări semnificative ale absorbției maxime medii de oxigen25 de pacienți consecutivi cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) înainte de a fi supuși unei operații pulmonare pentru NSCLC
Rispoli și colab., 2020 [ 138 ]Programe de reabilitare pulmonară de 2–4 săptămâniReabilitarea pulmonară preoperatorie îmbunătățește semnificativ starea clinică a pacienților cu BPOC înainte de rezecția NSCLC.83 pacienți cu BPOC cu NSCLC
Brocki și colab., 2015 [ 139 ]2 săptămâni de antrenament muscular inspirator (IMT)Două săptămâni de postoperatorie suplimentară, comparativ cu fizioterapia standard singură, nu au păstrat forța musculară respiratorie, ci au îmbunătățit oxigenarea la pacienții cu risc crescut după o intervenție chirurgicală cu cancer pulmonar.34 de pacienți cu cancer pulmonar

Deschideți într-o fereastră separatăMergi la:

Contribuțiile autorului

Conceptualizare, EN și AD; metodologie, curatarea datelor, EN și FP; scriere – pregătirea originală a proiectului, EN, FP, VD, FS și MM; scris – recenzie și editare, EN; supervizare, AB și AD Toți autorii au citit și au acceptat versiunea publicată a manuscrisului.Mergi la:

Finanțarea

Studiul a fost susținut de POR CAMPANIA FESR 2014/2020 – proiectul „iCURE” CUP: B21C17000030007.Mergi la:

Declarația comitetului de revizuire instituțională

Nu se aplică.Mergi la:

Declarație de consimțământ informat

Nu se aplică.Mergi la:

Conflicte de interes

Autorii nu declară niciun conflict de interese.Mergi la:

Note de subsol

Nota editorului: MDPI rămâne neutru în ceea ce privește revendicările jurisdicționale din hărțile publicate și afilierile instituționale.Mergi la:

Referințe

1. Ebell MH, Bentivegna M., Hulme C. Mortalitate specifică cancerului, mortalitate totală și overdiagnostic în studiile de depistare a cancerului pulmonar: o meta-analiză. Ann. Fam. Med. 2020; 18 : 545–552. doi: 10.1370 / afm.2582. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]2. Siegel RL, Miller KD, Jemal A. Cancer Statistics, 2020. CA. Cancer J. Clin. 2020; 70 : 7–30. doi: 10.3322 / caac.21590. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]3. Avancini A., Pala V., Trestini I., Tregnago D., Mariani L., Sieri S., Krogh V., Boresta M., Milella M., Pilotto S., și colab. Nivelurile de exerciții și preferințele la pacienții cu cancer: un studiu transversal. Int. J. Environ. Rez. Sănătate Publică. 2020; 17 : 5351. doi: 10.3390 / ijerph17155351. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]4. Barta JA, Powell CA, Wisnivesky JP Epidemiologia globală a cancerului pulmonar. Ann. Glob. Sănătate. 2019; 85 : 8. doi: 10.5334 / aogh.2419. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]5. Venuta F., Diso D., Onorati I., Anile M., Mantovani S., Rendina EA Cancer pulmonar la pacienții vârstnici. J. Thorac. Dis. 2016; 8 (Supliment. 11): S908 – S914. doi: 10.21037 / jtd.2016.05.20. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]6. Bingula R., Filaire M., Radosevic-Robin N., Berthon J.-Y., Bernalier-Donadille A., Vasson M.-P., Thivat E., Kwiatkowski F., Filaire E. Caracterizarea intestinului , Plămân și microbiota căilor aeriene superioare la pacienții cu carcinom pulmonar cu celule mici: protocol de studiu pentru caz de control observațional. Medicină (Baltimore) 2018; 97 : e13676. doi: 10.1097 / MD.0000000000013676. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]7. Buentzel J., Heinz J., Bleckmann A., Bauer C., Röver C., Bohnenberger H., Saha S., Hinterthaner M., Baraki H., Kutschka I., și colab. Sarcopenia ca factor de prognostic la pacienții cu cancer pulmonar: o revizuire sistematică și meta-analiză. Anticancer Res. 2019 doi: 10.21873 / anticanres.13640. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]8. Conlon MA, Bird AR Impactul dietei și stilului de viață asupra microbiotei intestinale și asupra sănătății umane. Nutrienți. 2014; 7 : 17–44. doi: 10.3390 / nu7010017. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]9. Patel P., Alrifai D., McDonald F., Forster M. Dincolo de chimioterapie: îmbunătățirea rezultatelor tratamentului pentru pacienții cu cancer pulmonar necelular în stadiul III prin imuno-oncologie și Durvalumab (Imfinzi ® , AstraZeneca UK Limited) Fr. J. Rac. 2020; 123 (Supliment. 1): 18-27. doi: 10.1038 / s41416-020-01071-5. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]10. Su C., Wang H., Liu Y., Guo Q., Zhang L., Li J., Zhou W., Yan Y., Zhou X., Zhang J. Effects Adverse of Anti-PD-1 / Terapia PD-L1 în cancerul pulmonar cu celule mici. Față. Oncol. 2020; 10 : 554313. doi: 10.3389 / fonc.2020.554313. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]11. Gullapalli S., Remon J., Hendriks LEL, Lopes G. Actualizare privind terapiile țintite pentru cancerul pulmonar avansat cu celule non-mici: Durvalumab în context. Onco. Ținte. Ther. 2020; 13 : 6885–6896. doi: 10.2147 / OTT.S259308. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]12. Judd J., Borghaei H. Combinarea imunoterapiei și chimioterapiei pentru cancerul pulmonar cu celule mici. Thorac. Chir. Clin. 2020; 30 : 199–206. doi: 10.1016 / j.thorsurg.2020.01.006. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]13. Comella P., Frasci G., De Cataldis G., Panza N., Cioffi R., Curcio C., Belli M., Bianco A., Ianniello G., Maiorino L., și colab. Cisplatină / Carboplatină + Etopozid + Vinorelbină în cancerul pulmonar avansat fără celule mici: un studiu multicentric randomizat. Gruppo Oncologico Campano. Fr. J. Rac. 1996; 74 : 1805–1811. doi: 10.1038 / bjc.1996.634. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]14. Hung YP, Chirieac LR Cum ar trebui integrate constatările moleculare în clasificarea pentru cancerul pulmonar? Trad. Cancer pulmonar Res. 2020; 9 : 2245–2254. doi: 10.21037 / tlcr-20-153. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]15. Walser T., Cui X., Yanagawa J., Lee JM, Heinrich E., Lee G., Sharma S., Dubinett SM Fumatul și cancerul pulmonar: rolul inflamației. Proc. A.m. Thorac. Soc. 2008; 5 : 811–815. doi: 10.1513 / pats.200809-100TH. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]16. Roberts R., Lewis K. Contează starea fumatului după diagnosticul cancerului pulmonar? Impactul renunțării la supraviețuirea de 1 an. Euro. Respir. J. 2015; 46 (Supliment. 59): OA269. doi: 10.1183 / 13993003.congress-2015.OA269. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]17. Nigro E., Perrotta F., Monaco ML, Polito R., Pafundi PC, Matera MG, Daniele A., Bianco A. Implicațiile sistemului adiponectinei la pacienții cu cancer pulmonar cu celule mici: un studiu de caz-control. Biomolecule. 2020; 10 : 926. doi: 10.3390 / biom10060926. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]18. Nigro E., Imperlini E., Scudiero O., Monaco ML, Polito R., Mazzarella G., Orrù S., Bianco A., Daniele A. Proteine ​​exprimate diferențial și activate asociate cu țesuturile cancerului pulmonar cu celule mici. Respir. Rez. 2015; 16 doi: 10.1186 / s12931-015-0234-2. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]19. Jung YS, Park JH, Park DI, Sohn CI, Lee JM, Kim TI Impactul fumatului asupra activității umane a celulelor ucigașe naturale: un studiu de cohortă mare. J. Cancer Prev. 2020; 25 : 13–20. doi: 10.15430 / JCP.2020.25.1.13. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]20. Steffl M., Bohannon RW, Petr M., Kohlikova E., Holmerova I. Relația dintre fumatul de țigări și sarcopenia: meta-analiză. Fiziol. Rez. 2015; 64 : 419–426. doi: 10.33549 / physiolres.932802. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]21. Rom O., Kaisari S., Aizenbud D., Reznick AZ Sarcopenia și fumatul: un posibil model celular al efectelor fumului de țigară asupra defalcării proteinelor musculare. Ann. NY Acad. Știință. 2012; 1259 : 47–53. doi: 10.1111 / j.1749-6632.2012.06532.x. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]22. Ramírez-Labrada AG, Isla D., Artal A., Arias M., Rezusta A., Pardo J., Gálvez EM The Influence of Lung Microbiota on Lung Carcinogenesis, Immunity, and Immunotherapy. Tendințe de cancer. 2020; 6 : 86–97. doi: 10.1016 / j.trecan.2019.12.007. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]23. Wang J., Yang H.-R., Wang D.-J., Wang X.-X. Asocierea între Microbiota intestinală și răspunsurile pacientului la inhibitori ai punctului de control imunitar al cancerului. Oncol. Lett. 2020 doi: 10.3892 / ol.2020.12205. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]24. Argilés JM, Busquets S., Felipe A., López-Soriano FJ Mecanisme moleculare implicate în risipa musculară în cancer și îmbătrânire: Cachexia versus Sarcopenia. Int. J. Biochem. Cell Biol. 2005 doi: 10.1016 / j.biocel.2004.10.003. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]25. Dunne RF, Loh KP, Williams GR, Jatoi A., Mustian KM, Mohile SG Cachexia și Sarcopenia la adulții în vârstă cu cancer: o analiză cuprinzătoare. Racii. 2019; 11 : 1861. doi: 10.3390 / cancers11121861. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]26. Saunders J., Smith T. Malnutriția: cauze și consecințe. Clin. Med. 2010; 10 : 624–627. doi: 10.7861 / clinmedicine.10-6-624. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]27. Santilli V., Bernetti A., Mangone M., Paoloni M. Definiția clinică a sarcopeniei. Clin. Cazuri Miner. Bone Metab. Dezactivat. J. Ital. Soc. Osteoporos. Miner. Metab. Schelet. Dis. 2014; 11 : 177–180. doi: 10.11138 / ccmbm / 2014.11.3.177. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]28. Jagoe RT, Redfern CPF, Roberts RG, Gibson GJ, Goodship THJ Muscle Skeletal MRNA Nivelurile pentru catepsina B, dar nu componentele căii Ubiquitin-Proteasome, sunt crescute la pacienții cu cancer pulmonar recomandate pentru toracotomie. Clin. Știință. 2002; 102 : 353–361. [ PubMed ] [ Google Scholar ]29. Walrand S., Guillet C., Salles J., Cano N., Boirie Y. Mecanismul fiziopatologic al sarcopeniei. Clin. Geriatr. Med. 2011; 27 : 365–385. doi: 10.1016 / j.cger.2011.03.005. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]30. Mecanismele Tisdale MJ ale cachexiei cancerului. Fiziol. Rev. 2009; 89 : 381–410. doi: 10.1152 / physrev.00016.2008. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]31. Sakuma K., Aoi W., Yamaguchi A. Mecanismul molecular al sarcopeniei și al cașexiei: Progrese recente ale cercetărilor. Pflügers Arch. Euro. J. Fiziol. 2017; 469 : 573-591. doi: 10.1007 / s00424-016-1933-3. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]32. Baltgalvis KA, Berger FG, Pena MMO, Davis JM, Muga SJ, Carson JA Interleukin-6 și Cachexia la șoareci ApcMin / +. A.m. J. Fiziol. Regul. Integr. Comp. Fiziol. 2008; 294 : R393 – R401. doi: 10.1152 / ajpregu.00716.2007. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]33. Guttridge DC, Mayo MW, Madrid LV, Wang CY, Baldwin ASJ NF-KappaB indusă de pierderea ARN-ului MyoD Messenger: rol posibil în decăderea musculară și cașexia. Ştiinţă. 2000; 289 : 2363–2366. doi: 10.1126 / science.289.5488.2363. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]34. Icard P., Iannelli A., Lincet H., Alifano M. Sarcopenia în cancerul pulmonar cu celule non-mici rezecționate: Să trecem la strategii orientate de pacient. J. Thorac. Dis. 2018; 10 (Supliment. 26): S3138 – S3142. doi: 10.21037 / jtd.2018.08.34. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]35. Bozzetti F. Sarcopenia indusă de chimioterapie. Curr. Trata. Opțiuni Oncol. 2020; 21 : 7. doi: 10.1007 / s11864-019-0691-9. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]36. Vega MC, Laviano A., Pimentel GD Sarcopenia și toxicitatea mediată prin chimioterapie. Einstein (Sao Paulo) 2016; 14 : 580-584. doi: 10.1590 / s1679-45082016md3740. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]37. Davis MP, Panikkar R. Sarcopenia asociată cu chimioterapie și agenți vizați pentru terapia împotriva cancerului. Ann. Palliat. Med. 2019; 8 : 86–101. doi: 10.21037 / apm.2018.08.02. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]38. Collins J., Noble S., Chester J., Coles B., Byrne A. Evaluarea și impactul sarcopeniei în cancerul pulmonar: o revizuire sistematică a literaturii. BMJ Open. 2014; 4 : e003697. doi: 10.1136 / bmjopen-2013-003697. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]39. Shinohara S., Otsuki R., Kobayashi K., Sugaya M., Matsuo M., Nakagawa M. Impactul sarcopeniei asupra rezultatelor chirurgicale în cancerul pulmonar cu celule mici. Ann. Chir. Oncol. 2020; 27 : 2427–2435. doi: 10.1245 / s10434-020-08224-z. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]40. Yang M., Shen Y., Tan L., Li W. Valoarea prognostică a sarcopeniei în cancerul pulmonar: o analiză sistematică și meta-analiză. Cufăr. 2019; 156 : 101–111. doi: 10.1016 / j.chest.2019.04.115. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]41. Nakamura R., Inage Y., Tobita R., Yoneyama S., Numata T., Ota K., Yanai H., Endo T., Inadome Y., Sakashita S., și colab. Sarcopenia în NSCLC rezecată: Efect asupra rezultatelor postoperatorii. J. Thorac. Oncol. Dezactivat. Publ. Int. Conf. Univ. Studiați cancerul pulmonar. 2018; 13 : 895–903. doi: 10.1016 / j.jtho.2018.04.035. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]42. Taylor JM, Song A., David AR, Chen VE, Lu B., Werner-Wasik M. Impactul sarcopeniei asupra supraviețuirii la pacienții cu cancer pulmonar în stadiu incipient tratat cu radioterapie stereotactică a corpului. Cureus. 2020; 12 : e10712. doi: 10.7759 / cureus.10712. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]43. Ma DW, Cho Y., Jeon M.-J., Kim J.-H., Lee IJ, Youn YH, Park JJ, Jung DH, Park H., Lee CG, și colab. Relația dintre sarcopenie și prognostic la pacientul cu chimioterapie concomitentă cu cancer esofagian. Față. Oncol. 2019; 9 : 366. doi: 10.3389 / fonc.2019.00366. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]44. Bianco A., Malapelle U., Rocco D., Perrotta F., Mazzarella G. Targeting Immune Checkpoints in Non Small Cell Cancer Lung. Curr. Opin. Farmacol. 2018; 40 : 46–50. doi: 10.1016 / j.coph.2018.02.006. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]45. Bianco A., Perrotta F., Barra G., Malapelle U., Rocco D., De Palma R. Factori de prognostic și biomarkeri ai răspunsurilor la inhibitorii punctului de control imunitar în cancerul pulmonar. Int. J. Mol. Știință. 2019; 20 : 4931. doi: 10.3390 / ijms20194931. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]46. Perrotta F., Rocco D., Vitiello F., De Palma R., Guerra G., De Luca A., Navani N., Bianco A. Immune Checkpoint Blockade for Advanced NSCLC: Un nou peisaj pentru pacienții vârstnici. Int. J. Mol. Știință. 2019; 20 : 2258. doi: 10.3390 / ijms20092258. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]47. Mollica M., Salvi R., Paoli G., Graziani V., Cerqua FS, Iadevaia C., Lavoretano S., D’agnano V., Rocco D., Fiorelli A., și colab. Managementul cancerului pulmonar: provocări la pacienții vârstnici. J. Gerontol. Geriatr. 2019; 2019 : 132–140. [ Google Scholar ]48. Perrotta F., Nankivell M., Adizie B., Maqsood U., Elshafi M., Jafri S., Lerner AD, Woolhouse I., Munavvar M., Evison M., și colab. Aspirarea acului transbronșic ghidat cu ultrasunete endobronșică pentru testarea PD-L1 în cancerul pulmonar cu celule mici. Cufăr. 2020 doi: 10.1016 / j.chest.2020.04.059. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]49. Nishioka N., Uchino J., Hirai S., Katayama Y., Yoshimura A., Okura N., Tanimura K., Harita S., Imabayashi T., Chihara Y., și colab. Asocierea sarcopeniei cu și eficacitatea terapiei anti-PD-1 / PD-L1 în cancerul pulmonar fără celule mici. J. Clin. Med. 2019; 8 : 450. doi: 10.3390 / jcm8040450. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]50. Shiroyama T., Nagatomo I., Koyama S., Hirata H., Nishida S., Miyake K., Fukushima K., Shirai Y., Mitsui Y., Takata S., și colab. Impactul sarcopeniei la pacienții cu cancer pulmonar avansat cu celule mici, tratate cu inhibitori PD-1: un studiu retrospectiv preliminar. Știință. Rep. 2019; 9 : 2447. doi: 10.1038 / s41598-019-39120-6. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]51. Roch B., Coffy A., Jean-Baptiste S., Palaysi E., Daures J.-P., Pujol J.-L., Bommart S. Cachexia-Sarcopenia ca determinant al ratei de control al bolilor și al supraviețuirii în Pacienți cu cancer pulmonar non-mic care primesc inhibitori ai punctului de control imunitar. Cancer de plamani. 2020; 143 : 19–26. doi: 10.1016 / j.lungcan.2020.03.003. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]52. Jain R., Coss C., Whooley P., Phelps M., Owen DH Rolul malnutriției și pierderii musculare în cancerul pulmonar avansat. Curr. Oncol. Rep. 2020; 22 : 54. doi: 10.1007 / s11912-020-00916-9. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]53. Kiss NK, Krishnasamy M., Isenring EA Efectul intervenției nutriționale la pacienții cu cancer pulmonar supuși chimioterapiei și / sau radioterapiei: o revizuire sistematică. Nutr. Cancer. 2014; 66 : 47–56. doi: 10.1080 / 01635581.2014.847966. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]54. Tanaka N., Takeda K., Kawasaki Y., Yamane K., Teruya Y., Kodani M., Igishi T., Yamasaki A. Intervenția nutrițională intensivă timpurie cu consiliere dietetică și supliment nutritiv oral previne pierderea în greutate la pacienții cu Chimioterapie avansată a cancerului pulmonar: un studiu clinic prospectiv. Yonago Acta Med. 2018; 61 : 204–212. doi: 10.33160 / yam.2018.12.003. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]55. Nasrah R., Van Der Borch C., Kanbalian M., Jagoe RT Definirea barierelor în implementarea sfaturilor nutriționale la pacienții cu cachexie. J. Cachexia. Sarcopenia musculară. 2020; 11 : 69–78. doi: 10.1002 / jcsm.12490. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]56. Ligibel JA, Schmitz KH, Berger NA Sarcopenia în îmbătrânire, obezitate și cancer. Trad. Cancer Res. 2020; 9 : 5760–5771. doi: 10.21037 / tcr-2019-eaoc-05. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]57. Leedo E., Gade J., Granov S., Mellemgaard A., Klausen TW, Rask K., Astrup A. The Effect of a Delivery Delivery Meal Service of Energy- and Protein-Rich Foods on Quality of Life in Malnourished Pacienții ambulatori care suferă de cancer pulmonar: un studiu controlat randomizat. Nutr. Cancer. 2017; 69 : 444-453. doi: 10.1080 / 01635581.2017.1283421. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]58. Prado CM, Cushen SJ, Orsso CE, Ryan AM Sarcopenia și cachexia în era obezității: impact clinic și nutrițional. Proc. Nutr. Soc. 2016; 75 : 188–198. doi: 10.1017 / S0029665115004279. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]59. Prado CM, Purcell SA, Laviano A. Intervenții nutriționale pentru tratarea masei musculare scăzute în cancer. J. Cachexia. Sarcopenia musculară. 2020; 11 : 366-380. doi: 10.1002 / jcsm.12525. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]60. Sánchez-Lara K., Turcott JG, Juárez-Hernández E., Nuñez-Valencia C., Villanueva G., Guevara P., De la Torre-Vallejo M., Mohar A., ​​Arrieta O. Effects of a Oral Supliment nutrițional care conține acid eicosapentaenoic asupra rezultatelor nutriționale și clinice la pacienții cu cancer pulmonar avansat non-celule mici: studiu randomizat. Clin. Nutr. 2014; 33 : 1017-1023. doi: 10.1016 / j.clnu.2014.03.006. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]61. Murphy RA, Mourtzakis M., Chu QSC, Baracos VE, Reiman T., Mazurak VC. Cancer. 2011; 117 : 1775–1782. doi: 10.1002 / cncr.25709. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]62. van der Meij BS, Langius JAE, Spreeuwenberg MD, Slootmaker SM, Paul MA, Smit EF, van Leeuwen PAM Suplimentele nutriționale orale care conțin acizi grași polinesaturați N-3 afectează calitatea vieții și starea funcțională la pacienții cu cancer pulmonar în timpul tratamentului cu multimodalitate: Un RCT. Euro. J. Clin. Nutr. 2012; 66 : 399–404. doi: 10.1038 / ejcn.2011.214. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]63. Chen HY, Trumbauer ME, Chen AS, Weingarth DT, Adams JR, Frazier EG, Shen Z., Marsh DJ, Feighner SD, Guan X.-M., și colab. Acțiunea origenică a grelinei periferice este mediată de neuropeptida Y și de proteina asociată cu Agouti. Endocrinologie. 2004; 145 : 2607–2612. doi: 10.1210 / en.2003-1596. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]64. Currow DC, Maddocks M., Cella D., Muscaritoli M. Efficacy of Anamorelin, a Novel Non-Peptide Ghrelin Analog, la pacienții cu cancer pulmonar avansat cu celule mici (NSCLC) și Cachexia-Review și expertiză. Int. J. Mol. Știință. 2018; 19 : 3471. doi: 10.3390 / ijms19113471. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]65. Temel JS, Abernethy AP, Currow DC, Friend J., Duus EM, Yan Y., Fearon KC Anamorelin la pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici și cachexie (ROMANA 1 și ROMANA 2): rezultate din două randomizate, Dublu-orb, probe de fază 3. Lancet Oncol. 2016; 17 : 519-531. doi: 10.1016 / S1470-2045 (15) 00558-6. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]66. Currow D., Temel JS, Abernethy A., Milanowski J., Friend J., Fearon KC ROMANA 3: A Phase 3 Safety Extension Study of Anamorelin in Advanced Non-Small-Small Lung Cancer Cancer (NSCLC) Pacienți cu Cachexia. Ann. Oncol. Dezactivat. J. Eur. Soc. Med. Oncol. 2017; 28 : 1949–1956. doi: 10.1093 / annonc / mdx192. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]67. Villars FO, Pietra C., Giuliano C., Lutz TA, Riediger T. Tratamentul oral cu agonistul receptorului de grelină HM01 atenuează cachexia la șoarecii care poartă tumori Colon-26 (C26). Int. J. Mol. Știință. 2017; 18 : 986. doi: 10.3390 / ijms18050986. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]68. Borner T., Loi L., Pietra C., Giuliano C., Lutz TA, Riediger T. The Ghrelin Receptor Agonist HM01 mimează efectele neuronale ale grelinei în nucleul arcuit și atenuează sindromul de anorexie-cachexia la șobolani purtători de tumori . A.m. J. Fiziol. Regul. Integr. Comp. Fiziol. 2016; 311 : R89 – R96. doi: 10.1152 / ajpregu.00044.2016. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]69. Garcia JM, Polvino WJ Pharmacodynamic Hormonal Effects of Anamorelin, a Roman Oral Ghrelin Mimetic and Growth Hormone Hormone Secretagogue in Healthy Volunteers. Hormonul de creștere. IGF Res. Dezactivat. J. Hormul de creștere. Rez. Soc. Int. IGF Res. Soc. 2009; 19 : 267-273. doi: 10.1016 / j.ghir.2008.12.003. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]70. Garcia JM, prietenul J., Allen S. Potențialul terapeutic al Anamorelinului, un roman, mimetic oral cu grelină, la pacienții cu cachexie legată de cancer: un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, încrucișat, pilot. A sustine. Cancerul de îngrijire este dezactivat. J. Multinatl. Conf. Univ. A sustine. Cancerul de îngrijire. 2013; 21 : 129–137. doi: 10.1007 / s00520-012-1500-1. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]71. Howick K., Chruscicka B., Felice D., Ramirez VT, van Leuven L., Pietra C., Cryan JF, Griffin BT, Schellekens H. Caracterizarea comportamentală a liganilor de grelină, Anamorelin și HM01: Apetit și recompensă motivată Efecte la rozătoare. Neurofarmacologie. 2020; 168 : 108011. doi: 10.1016 / j.neuropharm.2020.108011. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]72. Simone BA, Palagani A., Strickland K., Ko K., Jin L., Lim MK, Dan TD, Sarich M., Monti DA, Cristofanilli M., și colab. Restricția calorică contracarează inflamația indusă de chimioterapie și crește răspunsul la terapie într-un model de cancer de sân triplu negativ. Ciclul celulei. 2018; 17 : 1536–1544. doi: 10.1080 / 15384101.2018.1471314. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]73. Safdie FM, Dorff T., Quinn D., Fontana L., Wei M., Lee C., Cohen P., Longo VD Fasting and Cancer Treatment in Humans: A Case Series Report. Îmbătrânire. 2009; 1 : 988–1007. doi: 10.18632 / aging.100114. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]74. Caiola E., Falcetta F., Giordano S., Marabese M., Garassino MC, Broggini M., Pastorelli R., Brunelli L. Co-Occurring KRAS Mutation / LKB1 Loss in Non-Small Cell Cancer Cell Cancers Results in Activitate metabolică îmbunătățită susceptibilă de restricții calorice: o abordare in vitro integrată pe mai multe niveluri. J. Exp. Clin. Cancer Res. 2018; 37 : 302. doi: 10.1186 / s13046-018-0954-5. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]75. Chung JH, Manganiello V., Dyck JRB Resveratrol ca o restricție calorică mimetică: implicații terapeutice. Trends Cell Biol. 2012; 22 : 546–554. doi: 10.1016 / j.tcb.2012.07.004. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]76. Carter LG, D’Orazio JA, Pearson KJ Resveratrol și Cancer: Focus on in Vivo Evidence. Endocr. Relat. Cancer. 2014; 21 : R209 – R225. doi: 10.1530 / ERC-13-0171. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]77. Ko J.-H., Sethi G., Um J.-Y., Shanmugam MK, Arfuso F., Kumar AP, Bishayee A., Ahn KS Rolul resveratrolului în terapia cancerului. Int. J. Mol. Știință. 2017; 18 : 2589. doi: 10.3390 / ijms18122589. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]78. Ma B.-N., Li X.-J. Resveratrol extras din medicamentele din plante chinezești: o strategie terapeutică nouă pentru bolile pulmonare. Bărbie. Herb. Med. 2020; 12 : 349–358. doi: 10.1016 / j.chmed.2020.07.003. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]79. Paller CJ, Rudek MA, Zhou XC, Wagner WD, Hudson TS, Anders N., Hammers HJ, Dowling D., King S., Antonarakis ES, și colab. Un studiu de fază I a extractului de piele de struguri Muscadine la bărbații cu cancer de prostată recurent biochimic: siguranță, tolerabilitate și determinarea dozei. Prostata. 2015; 75 : 1518–1525. doi: 10.1002 / pros.23024. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]80. Patel KR, Brown VA, Jones DJL, Britton RG, Hemingway D., Miller AS, West KP, Booth TD, Perloff M., Crowell JA, și colab. Farmacologia clinică a resveratrolului și a metaboliților săi la pacienții cu cancer colorectal. Cancer Res. 2010; 70 : 7392–7399. doi: 10.1158 / 0008-5472.CAN-10-2027. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]81. Salehi B., Machin L., Monzote L., Sharifi-Rad J., Ezzat SM, Salem MA, Merghany RM, El Mahdy NM, Kılıç CS, Sytar O., și colab. Potențialul terapeutic al Quercetinului: noi perspective și perspective pentru sănătatea umană. ACS Omega. 2020; 5 : 11849–11872. doi: 10.1021 / acsomega.0c01818. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]82. Shivappa N., Wang R., Hébert JR, Jin A., Koh W.-P., Asociația Yuan JM între potențialul inflamator al dietei și riscul de cancer pulmonar în rândul fumătorilor într-un studiu prospectiv din Singapore. Euro. J. Nutr. 2019; 58 : 2755-2766. doi: 10.1007 / s00394-018-1825-8. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]83. Luu HN, Cai H., Murff HJ, Xiang Y.-B., Cai Q., ​​Li H., Gao J., Yang G., Lan Q., Gao Y.-T., și colab. Un studiu prospectiv al consumului de acizi grași polinesaturați în dietă și al riscului de cancer pulmonar. Int. J. Rac. 2018; 143 : 2225–2237. doi: 10.1002 / ijc.31608. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]84. Zheng W., Chow W.-H., Yang G., Jin F., Rothman N., Blair A., ​​Li H.-L., Wen W., Ji B.-T., Li Q. , și colab. Studiul sănătății femeilor din Shanghai: raționament, proiectarea studiului și caracteristici de bază. A.m. J. Epidemiol. 2005; 162 : 1123–1131. doi: 10.1093 / aje / kwi322. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]85. Shu X.-O., Li H., Yang G., Gao J., Cai H., Takata Y., Zheng W., Xiang Y.-B. Profilul cohortei: Studiul sănătății bărbaților din Shanghai. Int. J. Epidemiol. 2015; 44 : 810-818. doi: 10.1093 / ije / dyv013. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]86. Oppedisano F., Macrì R., Gliozzi M., Musolino V., Carresi C., Maiuolo J., Bosco F., Nucera S., Caterina Zito M., Guarnieri L., și colab. Proprietățile antiinflamatorii și antioxidante ale n-3 PUFA: rolul lor în protecția cardiovasculară. Biomedicine. 2020; 8 : 306. doi: 10.3390 / biomedicines8090306. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]87. Meital LT, Windsor MT, Perissiou M., Schulze K., Magee R., Kuballa A., Golledge J., Bailey TG, Askew CD, Russell FD Acizi grași Omega-3 scad stresul oxidativ și inflamația la macrofage de la pacienți cu anevrism mic aortic abdominal. Știință. Rep. 2019; 9 : 12978. doi: 10.1038 / s41598-019-49362-z. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]88. Gu Z., Shan K., Chen H., Chen YQ N-3 Acizi grași polinesaturați și rolul lor în chimioprevenția cancerului. Curr. Farmacol. Rep. 2015; 1 : 283–294. doi: 10.1007 / s40495-015-0043-9. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]89. Ali Mohsenpour M., Fallah-Moshkani R., Ghiasvand R., Khosravi-Boroujeni H., Mehdi Ahmadi S., Brauer P., Salehi-Abargouei A. Respectarea abordărilor dietetice pentru a opri hipertensiunea (DASH) – Dieta stil și riscul de cancer: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor de cohortă. J. Am. Col. Nutr. 2019; 38 : 513-525. doi: 10.1080 / 07315724.2018.1554460. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]90. Anic GM, Park Y., Subar AF, Schap TE, Reedy J. Index-based Patterns Dietary and Risk of Cancer Lung in the NIH-AARP Diet and Health Study. Euro. J. Clin. Nutr. 2016; 70 : 123–129. doi: 10.1038 / ejcn.2015.122. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]91. Grooms KN, Ommerborn MJ, Pham DQ, Djoussé L., Clark CR Consum de fibre dietetice și riscuri cardiometabolice la adulții din SUA, NHANES 1999-2010. A.m. J. Med. 2013; 126 : 1054–1059. doi: 10.1016 / j.amjmed.2013.07.023. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]92. Dieta Marmot M., Cancer și Prevenirea NCD. Lancet Oncol. 2018; 19 : 863–864. doi: 10.1016 / S1470-2045 (18) 30382-6. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]93. Yang Q., Liang Q., Balakrishnan B., Belobrajdic DP, Feng Q.-J., Zhang W. Rolul nutrienților dietetici în modularea microbiotei intestinale: o analiză narativă. Nutrienți. 2020; 12 : 381. doi: 10.3390 / nu12020381. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]94. Yang JJ, Yu D., Xiang Y.-B., Blot W., White E., Robien K., Sinha R., Park Y., Takata Y., Lazovich D., și colab. Asocierea consumului de fibre dietetice și iaurt cu riscul de cancer pulmonar: o analiză combinată. JAMA Oncol. 2020; 6 : e194107. doi: 10.1001 / jamaoncol.2019.4107. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]95. Miller AB, Altenburg H.-P., Bueno-de-Mesquita B., Boshuizen HC, Agudo A., Berrino F., Gram IT, Janson L., Linseisen J., Overvad K., și colab. Fructe și legume și cancerul pulmonar: Constatări din ancheta prospectivă europeană privind cancerul și nutriția. Int. J. Rac. 2004; 108 : 269-276. doi: 10.1002 / ijc.11559. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]96. Büchner FL, Bueno-de-Mesquita HB, Ros MM, Overvad K., Dahm CC, Hansen L., Tjønneland A., Clavel-Chapelon F., Boutron-Ruault M.-C., Touillaud M., et. al. Varietatea consumului de fructe și legume și riscul de cancer pulmonar în cadrul anchetei prospective europene privind cancerul și nutriția. Cancer Epidemiol. Biomark. Anterior Publ. A.m. Conf. Univ. Cancer Res. Am sponsorizat. Soc. Anterior Oncol. 2010; 19 : 2278–2286. doi: 10.1158 / 1055-9965.EPI-10-0489. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]97. Bradbury KE, Appleby PN, Key TJ Consumul de fructe, legume și fibre în legătură cu riscul de cancer: Constatări din ancheta prospectivă europeană privind cancerul și nutriția (EPIC) Am. J. Clin. Nutr. 2014; 100 : 394S – 398S. doi: 10.3945 / ajcn.113.071357. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]98. Baldrick FR, Elborn JS, Woodside JV, Treacy K., Bradley JM, Patterson CC, Schock BC, Ennis M., Young IS, McKinley MC Efectul aportului de fructe și legume asupra stresului oxidativ și a inflamației în BPOC: un control randomizat Proces. Euro. Respir. J. 2012; 39 : 1377–1384. doi: 10.1183 / 09031936.00086011. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]99. Young RP, Hopkins RJ Fibra dietetică ridicată scade inflamația sistemică: utilitate potențială în BPOC și cancerul pulmonar. A.m. J. Med. 2014; 127 : e13. doi: 10.1016 / j.amjmed.2014.01.037. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]100. Szmidt MK, Kaluza J., Harris HR, Linden A., Wolk A. Consumul de fibre dietetice pe termen lung și riscul de boală pulmonară obstructivă cronică: un studiu prospectiv de cohortă asupra femeilor. Euro. J. Nutr. 2020; 59 : 1869–1879. doi: 10.1007 / s00394-019-02038-w. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]101. Shrier I., Szilagyi A., Correa JA Impactul lactozei care conține alimente și a geneticii lactazei asupra bolilor: o analiză analitică a datelor despre populație. Nutr. Cancer. 2008; 60 : 292–300. doi: 10.1080 / 01635580701745301. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]102. Rodríguez-Alcalá LM, deputat Castro-Gómez, Pimentel LL, Fontecha J. Componente ale grăsimii din lapte cu activitate potențială anticancerigenă-o revizuire. Biosci. Rep. 2017; 37 doi: 10.1042 / BSR20170705. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]103. Thorning TK, Raben A., Tholstrup T., Soedamah-Muthu SS, Givens I., Astrup A. Lapte și produse lactate: bune sau rele pentru sănătatea umană? O evaluare a totalității dovezilor științifice. Aliment Nutr. Rez. 2016; 60 : 32527. doi: 10.3402 / fnr.v60.32527. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]104. Kubík AK, Zatloukal P., Tomásek L., Pauk N., Havel L., Krepela E., Petruzelka L. Obiceiuri dietetice și risc de cancer pulmonar la femeile care nu fumează. Euro. J. Cancer Prev. 2004; 13 : 471–480. doi: 10.1097 / 00008469-200412000-00002. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]105. Mettlin C. Consumul de lapte, alte obiceiuri de băuturi și riscul de cancer pulmonar. Int. J. Rac. 1989; 43 : 608–612. doi: 10.1002 / ijc.2910430412. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]106. Yang Y., Wang X., Yao Q., Qin L., Xu C. Produse lactate, consum de calciu și risc de cancer pulmonar: o revizuire sistematică cu meta-analiză. Știință. Rep. 2016; 6 : 20624. doi: 10.1038 / srep20624. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]107. Takata Y., Shu X.-O., Yang G., Li H., Dai Q., ​​Gao J., Cai Q., ​​Gao Y.-T., Zheng W. Consumul de calciu și riscul de cancer pulmonar printre Femeile nefumătoare: un raport din Shanghai Women’s Health Study. Cancer Epidemiol. Biomarkeri Prev. Publ. A.m. Conf. Univ. Cancer Res. Am sponsorizat. Soc. Anterior Oncol. 2013; 22 : 50–57. doi: 10.1158 / 1055-9965.EPI-12-0915-T. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]108. Ji J., Sundquist J., Sundquist K. Intoleranță la lactoză și risc de cancer pulmonar, de sân și ovarian: indicii etiologice dintr-un studiu bazat pe populație în Suedia. Fr. J. Rac. 2015; 112 : 149–152. doi: 10.1038 / bjc.2014.544. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]109. Krusińska B., Hawrysz I., Słowińska MA, Wądołowska L., Biernacki M., Czerwińska A., Gołota JJ Patterns Dietary and Breast or Lung Cancer Risk: A Pooled Analysis of 2 Case-Control Studies in North-Eastern Poland . Adv. Clin. Exp. Med. Dezactivat. Organ Wroclaw Med. Univ. 2017; 26 : 1367–1375. doi: 10.17219 / acem / 65433. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]110. Ruppar TM, Conn VS Intervenții pentru promovarea activității fizice la adulții cu boală cronică. A.m. J. Nurs. 2010; 110 : 30–39. doi: 10.1097 / 01.NAJ.0000383930.99849.85. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]111. Fiorentino G., Esquinas AM, Annunziata A. Exerciții și boli pulmonare obstructive cronice (BPOC) Adv. Exp. Med. Biol. 2020; 1228 : 355–368. doi: 10.1007 / 978-981-15-1792-1_24. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]112. Elce V., Del Pizzo A., Nigro E., Frisso G., Martiniello L., Daniele A., Elce A. Impactul activității fizice asupra funcțiilor cognitive: un nou domeniu pentru cercetarea și gestionarea fibrozei chistice. Diagnostic. 2020; 10 : 489. doi: 10.3390 / diagnostics10070489. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]113. Polito R., Nigro E., Elce A., Monaco ML, Iacotucci P., Carnovale V., Comegna M., Gelzo M., Zarrilli F., Corso G., și colab. Expresia adiponectinei este modificată de activitatea fizică pe termen lung la pacienții adulți afectați de fibroză chistică. Mediat. Inflamație. 2019; 2019 : 2153934. doi: 10.1155 / 2019/2153934. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]114. Elce A., Nigro E., Gelzo M., Iacotucci P., Carnovale V., Liguori R., Izzo V., Corso G., Castaldo G., Daniele A., și colab. Exercițiul fizic supravegheat îmbunătățește parametrii clinici, antropometrici și biochimici la pacienții adulți cu fibroză chistică: o evaluare de 2 ani. Clin. Respir. J. 2018; 12 : 2228–2234. doi: 10.1111 / crj.12796. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]115. Friedenreich CM, Ryder-Burbidge C., McNeil J. Activitate fizică, obezitate și comportament sedentar în etiologia cancerului: dovezi epidemiologice și mecanisme biologice. Mol. Oncol. 2020 doi: 10.1002 / 1878-0261.12772. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]116. Yang M., Liu L., Gan C.-E., Qiu L.-H., Jiang X.-J., He X.-T., Zhang J.-E. Efectele exercițiilor la domiciliu asupra capacității de exercițiu, simptomelor și calității vieții la pacienții cu cancer pulmonar: o meta-analiză. Euro. J. Oncol. Nursuri. Dezactivat. J. Eur. Oncol. Nursuri. Soc. 2020; 49 : 101836. doi: 10.1016 / j.ejon.2020.101836. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]117. Thune I., Lund E. Influența activității fizice asupra riscului de cancer pulmonar: un studiu prospectiv pe 81.516 bărbați și femei. Int. J. Rac. 1997; 70 : 57–62. doi: 10.1002 / (SICI) 1097-0215 ​​(19970106) 70: 1 <57 :: AID-IJC9> 3.0.CO; 2-5. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]118. Tardon A., Lee WJ, Delgado-Rodriguez M., Dosemeci M., Albanes D., Hoover R., Blair A. Leisure-Time Physical Activity and Lung Cancer: A Meta-Analysis. Controlul cauzelor cancerului. 2005; 16 : 389–397. doi: 10.1007 / s10552-004-5026-9. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]119. Hoffman AJ, Brintnall RA, von Eye A., Jones LW, Alderink G., Patzelt LH, Brown JK Exercițiu la domiciliu: Reabilitare promițătoare pentru ameliorarea simptomelor, îmbunătățirea statutului funcțional și calitatea vieții pentru pacienții cu cancer pulmonar post-chirurgical . J. Thorac. Dis. 2014; 6 : 632–640. doi: 10.3978 / j.issn.2072-1439.2014.06.08. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]120. Cavalheri V., Tahirah F., Nonoyama M., Jenkins S., Hill K. Exerciții de antrenament întreprinse de oameni în termen de 12 luni de la rezecția pulmonară pentru cancerul pulmonar cu celule mici. Baza de date Cochrane Syst. Rev. 2013: CD009955. doi: 10.1002 / 14651858.CD009955.pub2. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]121. Granger CL, Chao C., McDonald CF, Berney S., Denehy L. Siguranța și fezabilitatea unei intervenții de exercițiu pentru pacienții după rezecția pulmonară: un studiu pilot controlat randomizat. Integr. Cancer Ther. 2013; 12 : 213–224. doi: 10.1177 / 1534735412450461. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]122. Cruz-Jentoft AJ, Landi F. Sarcopenia. Clin. Med. 2014; 14 : 183–186. doi: 10.7861 / clinmedicine.14-2-183. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]123. Cole CL, Kleckner IR, Jatoi A., Schwarz EM, Dunne RF Rolul inflamației sistemice în risipa musculară asociată cu cancerul și raționamentul exercițiului ca intervenție terapeutică. JCSM Clin. Rep. 2018; 3 : e00065. doi: 10.17987 / jcsm-cr.v3i2.65. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]124. Hardee JP, Counts BR, Carson JA Understanding the Rol of Exercise in Cancer Cachexia Therapy. A.m. J. Lifestyle Med. 2019; 13 : 46–60. doi: 10.1177 / 1559827617725283. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]125. Kuehr L., Wiskemann J., Abel U., Ulrich CM, Hummler S., Thomas M. Exercițiu la pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici. Med. Știință. Exerciții sportive. 2014; 46 : 656-663. doi: 10.1249 / MSS.0000000000000158. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]126. Quist M., Adamsen L., Rørth M., Laursen JH, Christensen KB, Langer SW Impactul unei intervenții de exerciții multidimensionale asupra capacității fizice și funcționale, anxietății și depresiei la pacienții cu cancer pulmonar în stadiu avansat supus chimioterapiei. Integr. Cancer Ther. 2015; 14 : 341–349. doi: 10.1177 / 1534735415572887. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]127. Arbane G., Tropman D., Jackson D., Garrod R. Evaluarea unei intervenții timpurii de exercițiu după toracotomie pentru cancerul pulmonar cu celule mici (NSCLC), Efecte asupra calității vieții, a forței musculare și a toleranței la exercițiu: controlat randomizat Proces. Cancer de plamani. 2011; 71 : 229–234. doi: 10.1016 / j.lungcan.2010.04.025. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]128. Edvardsen E., Skjønsberg OH, Holme I., Nordsletten L., Borchsenius F., Anderssen SA Training de înaltă intensitate în urma intervenției chirurgicale a cancerului pulmonar: un studiu controlat aleatoriu. Torace. 2015; 70 : 244–250. doi: 10.1136 / thoraxjnl-2014-205944. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]129. Henke CC, Cabri J., Fricke L., Pankow W., Kandilakis G., Feyer PC, de Wit M. Forța și rezistența la tratamentul pacienților cu cancer pulmonar în stadiile IIIA / IIIB / IV. A sustine. Cancerul de îngrijire este dezactivat. J. Multinatl. Conf. Univ. A sustine. Cancerul de îngrijire. 2014; 22 : 95–101. doi: 10.1007 / s00520-013-1925-1. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]130. Sommer MS, Trier K., Vibe-Petersen J., Missel M., Christensen M., Larsen KR, Langer SW, Hendriksen C., Clementsen PF, Pedersen JH și colab. Reabilitarea perioperatorie la pacienții operabili cu cancer pulmonar (PROLUCA): un studiu de fezabilitate. Integr. Cancer Ther. 2016; 15 : 455–466. doi: 10.1177 / 1534735416635741. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]131. Quist M., Rørth M., Langer S., Jones LW, Laursen JH, Pappot H., Christensen KB, Adamsen L. Siguranța și fezabilitatea unei intervenții combinate la exerciții pentru pacienții inoperabili cu cancer pulmonar supuși chimioterapiei: un studiu pilot. Cancer de plamani. 2012; 75 : 203–208. doi: 10.1016 / j.lungcan.2011.07.006. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]132. Cavalheri V., Jenkins S., Cecins N., Gain K., Phillips MJ, Sanders LH, Hill K. Exercițiu de formare pentru persoanele care urmează tratament cu intenție curativă pentru cancerul pulmonar cu celule mici: un proces controlat aleatoriu. Braz. J. Phys. Ther. 2017; 21 : 58–68. doi: 10.1016 / j.bjpt.2016.12.005. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]133. Arbane G., Douiri A., Hart N., Hopkinson NS, Singh S., Speed ​​C., Valladares B., Garrod R. Efectul antrenamentului fizic postoperator asupra activității după intervenția chirurgicală curativă pentru cancerul pulmonar cu celule mici: Un proces controlat randomizat multicentric. Fizioterapie. 2014; 100 : 100–107. doi: 10.1016 / j.physio.2013.12.002. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]134. Codima A., das Neves Silva W., de Souza Borges AP, de Castro GJ Prescrierea exercițiului pentru simptome și îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu cancer pulmonar: o revizuire sistematică. A sustine. Cancerul de îngrijire este dezactivat. J. Multinatl. Conf. Univ. A sustine. Cancerul de îngrijire. 2021; 29 : 445–457. doi: 10.1007 / s00520-020-05499-6. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]135. Salhi B., Huysse W., Van Maele G., Surmont VF, Derom E., van Meerbeeck JP. Cancer de plamani. 2014; 84 : 56–61. doi: 10.1016 / j.lungcan.2014.01.011. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]136. Perrotta F., Cennamo A., Cerqua FS, Stefanelli F., Bianco A., Musella S., Rispoli M., Salvi R., Meoli I. Effects of a High-Intensity Pulmonary Rehabilitation Program on the Minute Ventilation / Panta de ieșire a dioxidului de carbon în timpul exercițiilor fizice într-o cohortă de pacienți cu BPOC care suferă rezecție pulmonară pentru cancer pulmonar cu celule mici. J. Bras. Pneumol. Publicacao Off. Soc. Sutiene. Pneumol. Tisilogia. 2019; 45 : e20180132. doi: 10.1590 / 1806-3713 / e20180132. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]137. Salvi R., Meoli I., Cennamo A., Perrotta F., Saverio Cerqua F., Montesano R., Curcio C., Lassandro F., Stefanelli F., Grella E., și colab. Instruire preoperatorie de înaltă intensitate la pacienții vechi fragili supuși rezecției pulmonare pentru NSCLC. Deschideți Med. 2016 doi: 10.1515 / med-2016-0079. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]138. Rispoli M., Salvi R., Cennamo A., Di Natale D., Natale G., Meoli I., Gioia MR, Esposito M., Nespoli MR, De Finis M., și colab. Eficacitatea reabilitării pulmonare preoperatorii la domiciliu la pacienții cu BPOC supuși rezecției cancerului pulmonar. Tumori. 2020: 300891619900808. doi: 10.1177 / 0300891619900808. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]139. Brocki BC, Andreasen JJ, Langer D., Souza DSR, Westerdahl E. Instruire musculară postoperatorie inspirațională în plus față de exercițiile de respirație și mobilizarea timpurie îmbunătățește oxigenarea la pacienții cu risc ridicat după intervenția chirurgicală a cancerului pulmonar: un studiu controlat aleatoriu. Euro. J. Chirurgie cardio-toracică. Dezactivat. J. Eur. Conf. Univ. Chirurgie cardio-toracică. 2016; 49 : 1483–1491. doi: 10.1093 / ejcts / ezv359. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]140. Bade BC, Thomas DD, Scott JB, Silvestri GA Creșterea activității fizice și a exercițiilor fizice în cancerul pulmonar: revizuirea siguranței, beneficiilor și aplicației. J. Thorac. Oncol. Dezactivat. Publ. Int. Conf. Univ. Studiați cancerul pulmonar. 2015; 10 : 861–871. doi: 10.1097 / JTO.0000000000000536. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]141. Nigro E., Polito R., Alfieri A., Mancini A., Imperlini E., Elce A., Krustrup P., Orrù S., Buono P., Daniele A. Mecanisme moleculare implicate în efectele pozitive ale fizicii Activitate pentru a face față COVID-19. Euro. J. Appl. Fiziol. 2020; 120 : 2569–2582. doi: 10.1007 / s00421-020-04484-5. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]142. Koelwyn GJ, Wennerberg E., Demaria S., Jones LW Exercise in Regulation of Inflammation-Immune Axis Function in Cancer Initiation and Progression. Oncologie. 2015; 29 : 908-920, 922. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google Scholar ]143. Kwak S.-E., Lee J.-H., Zhang D., Song W. Angiogenesis: Focusing on Effects of Exercise in Aging and Cancer. J. Exerc. Nutr. Biochimie. 2018; 22 : 21–26. doi: 10.20463 / jenb.2018.0020. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]144. Avancini A., Sartori G., Gkountakos A., Casali M., Trestini I., Tregnago D., Bria E., Jones LW, Milella M., Lanza M., și colab. Activitatea fizică și exercițiile fizice în îngrijirea cancerului pulmonar: vor fi îndeplinite promisiunile? Oncolog. 2019 doi: 10.1634 / theoncologist.2019-0463. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]145. Dickson RP, Erb-Downward JR, Martinez FJ, Huffnagle GB Microbiomul și tractul respirator. Annu. Pr. Physiol. 2016 doi: 10.1146 / annurev-physiol-021115-105238. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]146. Gensollen T., Iyer SS, Kasper DL, Blumberg RS Cum colonizarea prin microbiota în viața timpurie modelează sistemul imunitar. Ştiinţă. 2016; 352 : 539-544. doi: 10.1126 / science.aad9378. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]147. Gollwitzer ES, Saglani S., Trompette A., Yadava K., Sherburn R., McCoy KD, Nicod LP, Lloyd CM, Marsland BJ Lung Microbiota promovează toleranța la alergeni la nou-născuți prin PD-L1. Nat. Med. 2014; 20 : 642–647. doi: 10.1038 / nm.3568. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]148. Cheng C., Wang Z., Wang J., Ding C., Sun C., Liu P., Xu X., Liu Y., Chen B., Gu B. Caracterizarea microbiomului pulmonar și explorarea potențialului Biomarcatori bacterieni pentru cancerul pulmonar. Trad. Cancerul pulmonar Res. 2020; 9 : 693-704. doi: 10.21037 / tlcr-19-590. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]149. Jin C., Lagoudas GK, Zhao C., Bullman S., Bhutkar A., ​​Hu B., Ameh S., Sandel D., Liang XS, Mazzilli S., și colab. Microbiota comensală promovează dezvoltarea cancerului pulmonar prin intermediul celulelor T. Celulă. 2019; 176 : 998-1013. doi: 10.1016 / j.cell.2018.12.040. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]150. Lee SH, Sung JY, Yong D., Chun J., Kim SY, Song JH, Chung KS, Kim EY, Jung JY, Kang YA și colab. Caracterizarea microbiomului în fluidul de lavaj bronhoalveolar al pacienților cu cancer pulmonar comparativ cu leziunile de masă benignă. Cancer de plamani. 2016; 102 : 89–95. doi: 10.1016 / j.lungcan.2016.10.016. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]151. Hufnagl K., Pali-Schöll I., Roth-Walter F., Jensen-Jarolim E. Disbioza microbiomului intestinal și pulmonar are un rol în astm. Semin. Imunopatol. 2020; 42 : 75–93. doi: 10.1007 / s00281-019-00775-y. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]152. Vaughan A., Frazer ZA, Hansbro PM, Yang IA BPOC și axa intestinală-pulmonară: potențialul terapeutic al fibrei. J. Thorac. Dis. 2019; 11 (Supliment. 17): S2173 – S2180. doi: 10.21037 / jtd.2019.10.40. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]153. Liu F., Li J., Guan Y., Lou Y., Chen H., Xu M., Deng D., Chen J., Ni B., Zhao L., și colab. Disbioza microbiomului intestinal este asociată cu biomarkeri tumorali în cancerul pulmonar. Int. J. Biol. Știință. 2019; 15 : 2381–2392. doi: 10.7150 / ijbs.35980. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]154. Elkrief A., Derosa L., Kroemer G., Zitvogel L., Routy B. Impactul negativ al antibioticelor asupra rezultatelor la pacienții cu cancer tratați cu imunoterapie: un nou factor de prognostic independent? Ann. Oncol. Dezactivat. J. Eur. Soc. Med. Oncol. 2019; 30 : 1572–1579. doi: 10.1093 / annonc / mdz206. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]155. Routy B., Le Chatelier E., Derosa L., Duong CPM, Alou MT, Daillère R., Fluckiger A., ​​Messaoudene M., Rauber C., Roberti MP, și colab. Microbiomul intestinal influențează eficacitatea imunoterapiei bazate pe PD-1 împotriva tumorilor epiteliale. Ştiinţă. 2018; 359 : 91–97. doi: 10.1126 / science.aan3706. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]156. Tsay J.-CJ, Wu BG, Sulaiman I., Gershner K., Schluger R., Li Y., Yie T.-A., Meyn P., Olsen E., Perez L., și colab. Disbioza căilor respiratorii inferioare afectează progresia cancerului pulmonar. Cancer Discov. 2020 doi: 10.1158 / 2159-8290.CD-20-0263. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]157. Gong J., Chehrazi-Raffle A., Placencio-Hickok V., Guan M., Hendifar A., ​​Salgia R. Microbiomul intestinal și răspunsul la inhibitorii punctului de control imunitar: strategii preclinice și clinice. Clin. Trad. Med. 2019; 8 : 9. doi: 10.1186 / s40169-019-0225-x. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]158. Senghor B., Sokhna C., Ruimy R., Lagier JC Gut Microbiota Diversity according to Dietary Habits and Geographic Provenance. Zumzet. Microbiome J. 2018; 7-8 : 1-9. doi: 10.1016 / j.humic.2018.01.001. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]159. Gnagnarella P., Caini S., Maisonneuve P., Gandini S. Carcinogenitatea consumului ridicat de carne și riscul de cancer pulmonar la nefumători: o meta-analiză cuprinzătoare. Nutr. Cancer. 2018; 70 : 1-13. doi: 10.1080 / 01635581.2017.1374420. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]160. Lippi G., Mattiuzzi C., Cervellin G. Consumul de carne și riscul de cancer: o analiză critică a meta-analizelor publicate. Crit. Pr. Oncol. Hematol. 2016; 97 : 1-14. doi: 10.1016 / j.critrevonc.2015.11.008. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]161. Yan L., Sundaram S., Mehus AA, Picklo MJ Hrănirea restricționată în timp atenuează metastazarea spontană bogată în grăsimi a carcinomului pulmonar Lewis la șoareci. Anticancer Res. 2019; 39 : 1739–1748. doi: 10.21873 / anticanres.13280. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]162. Huerta-Yepez S., Tirado-Rodriguez A., Montecillo-Aguado MR, Yang J., Hammock BD, Hankinson O. Inducții dependente de receptorul hidrocarburii arilice ale acidului gras polinesaturat Omega-3 și Omega-6 Act invers asupra Progresia tumorii. Știință. Rep. 2020; 10 : 7843. doi: 10.1038 / s41598-020-64146-6. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]163. Serini S., Trombino S., Oliva F., Piccioni E., Monego G., Resci F., Boninsegna A., Picci N., Ranelletti FO, Calviello G. Acidul docosahexaenoic induce apoptoza în celulele cancerului pulmonar prin creșterea MKP-1 și P-ERK1-2 și p-P38 Expression-Regulating down. Apoptoza. 2008; 13 : 1172–1183. doi: 10.1007 / s10495-008-0246-1. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]164. Zajdel A., Wilczok A., Tarkowski M. Efectele toxice ale acizilor grași polinesaturați N-3 din celulele pulmonare umane A549. Toxicol. Vitro. 2015; 30 : 486–491. doi: 10.1016 / j.tiv.2015.09.013. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]165. Yin Y., Sui C., Meng F., Ma P., Jiang Y. Acidul gras polinesaturat Omega-3 Acidul docosahexaenoic inhibă proliferarea și progresia celulelor canceroase pulmonare fără celule mici prin inactivarea reactivă a oxigenului, mediată de specii. a căii PI3K / Akt. Sănătate lipidică Dis. 2017; 16 : 87. doi: 10.1186 / s12944-017-0474-x. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]166. Ratajczak W., Rył A., Mizerski A., Walczakiewicz K., Sipak O., Laszczyńska M. Potențial imunomodulator al acizilor grași cu lanț scurt derivat din microbiomi intestinali (SCFAs) Acta Biochim. Pol. 2019; 66 : 1-12. doi: 10.18388 / abp.2018_2648. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]167. Hoffman-Goetz L., Pervaiz N., Packer N., Guan J. Freewheel Training scade Pro- și crește expresia anti-inflamatorie a citokinelor la limfocitele intestinale de șoarece. Creier. Comportă-te. Imun. 2010; 24 : 1105–1115. doi: 10.1016 / j.bbi.2010.05.001. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]168. Hoffman-Goetz L., Quadrilatero J. Exercițiul cu banda de alergat la șoareci crește pierderea limfocitelor intestinale prin apoptoză. Acta Physiol. Scand. 2003; 179 : 289–297. doi: 10.1046 / j.1365-201X.2003.01176.x. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]169. Marchesi JR, Adams DH, Fava F., Hermes GDA, Hirschfield GM, Hold G., Quraishi MN, Kinross J., Smidt H., Tuohy KM și colab. Microbiota intestinală și sănătatea gazdei: o nouă frontieră clinică. Intestin. 2016; 65 : 330–339. doi: 10.1136 / gutjnl-2015-309990. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]170. Allen JM, Mailing LJ, Cohrs J., Salmonson C., Fryer JD, Nehra V., Hale VL, Kashyap P., White BA, Woods JA Exercițiul de antrenament indus de modificarea microbiotei intestinului persistă după colonizarea și atenuează microbiota. răspunsul la colita indusă chimic la șoarecii gnotobiotici. Microbi intestinali. 2018; 9 : 115–130. doi: 10.1080 / 19490976.2017.1372077. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]171. Ming L., Fang Y., Xiaohui C., Huan Z., Xiaoqing W., Yinhui L., Yuanyu L., Li T., Jieli Y., Shu W., și colab. Modificarea microbiomului intestinal la pacienții cu cancer pulmonar. bioRxiv. 2019: 640359. doi: 10.1101 / 640359. [ CrossRef ] [ Google Scholar ]172. Grosicki GJ, Fielding RA, Lustgarten MS Gut Microbiota contribuie la modificări legate de vârstă în dimensiunea, compoziția și funcția musculaturii scheletice: baza biologică pentru o axă intestinală. Calcif. Țesut Int. 2018; 102 : 433-442. doi: 10.1007 / s00223-017-0345-5. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]173. Frost RA, Nystrom GJ, Lang CH Lipopolizaharida reglează expresia citokinelor proinflamatorii la mioblastele șoarecilor și la mușchii scheletici. A.m. J. Fiziol. Integr. Comp. Fiziol. 2002; 283 : R698 – R709. doi: 10.1152 / ajpregu.00039.2002. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]174. Enoki Y., Watanabe H., Arake R., Sugimoto R., Imafuku T., Tominaga Y., Ishima Y., Kotani S., Nakajima M., Tanaka M., și colab. Sulfatul de indoxil potențează atrofia musculaturii scheletice prin inducerea expresiei oxidative mediată de stres a miostatinei și a Atroginei-1. Știință. Rep. 2016; 6 : 32084. doi: 10.1038 / srep32084. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]175. Picca A., Fanelli F., Calvani R., Mulè G., Pesce V., Sisto A., Pantanelli C., Bernabei R., Landi F., Marzetti E. Disbioză intestinală și îmbătrânirea musculară: căutarea unui roman Ținte împotriva sarcopeniei. Mediat. Inflamație. 2018; 2018 : 7026198. doi: 10.1155 / 2018/7026198. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]176. Griffiths EA, Duffy LC, Schanbacher FL, Qiao H., Dryja D., Leavens A., Rossman J., Rich G., Dirienzo D., Ogra PL In Vivo Effects of Bifidobacteria and Lactoferrin on Gut Endotoxin Concentration and Mucosal Imunitate la șoareci Balb / c. Săpa. Dis. Știință. 2004; 49 : 579–589. doi: 10.1023 / B: DDAS.0000026302.92898.ae. [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]177. Bindels LB, Beck R., Schakman O., Martin JC, De Backer F., Sohet FM, Dewulf EM, Pachikian BD, Neyrinck AM, Thissen J.-P., și colab. Restabilirea nivelurilor specifice de lactobacili scade markerii de inflamație și de atrofie musculară într-un model de șoarece de leucemie acută. Plus unu. 2012; 7 : e37971. doi: 10.1371 / journal.pone.0037971. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]


Articolele din Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică sunt furnizate aici prin amabilitatea Institutului de Publicare Digitală Multidisciplinară (MDPI)

PMC7967729

Asocierea consumului de fibre dietetice și iaurt cu risc de cancer pulmonar

O analiză colectată

Jae Jeong Yang , dr., Danxia Yu , dr., Yong-Bing Xiang , MD, William Blot , dr., 1, 3 Emily White , dr., Kim Robien , dr., Rashmi Sinha , dr., Yikyung Park , ScD , Yumie Takata , dr., 1, 8 DeAnn Lazovich , dr., 9, 10 Yu-Tang Gao , MD, 2Xuehong Zhang , ScD , 11 Qing Lan , PhD, Bas Bueno-de-Mesquita , PhD, 12, 13 Ingegerd Johansson , PhD, 14 Rosario Tumino , MD, 15 Elio Riboli , MD, 16 Anne Tjønneland , PhD, 17, 18 Guri Skeie , dr., 19 J. Ramón Quirós , MD, 20 Mattias Johansson , dr., 21 Stephanie A. Smith-Warner, Dr., 22, 23 Wei Zheng , MD, dr., 1, 3 și Xiao-Ou Shu , MD, dr. 1, 3

1 Divizia de Epidemiologie, Departamentul de Medicină, Centrul de Epidemiologie Vanderbilt, Centrul Medical al Universității Vanderbilt, Nashville, Tennessee2 Laborator cheie de stat pentru oncogenă și gene conexe și Departamentul de epidemiologie, Institutul Cancerului din Shanghai, Spitalul Renji, Școala de Medicină a Universității Jiaotong din Shanghai, Shanghai, China3 Centrul de cancer Vanderbilt-Ingram, Centrul Medical al Universității Vanderbilt, Nashville, Tennessee4 Programul de prevenire a cancerului, Fred Hutchinson Cancer Research Center, Seattle, Washington5 Departamentul de Științe ale Exercițiului și Nutriției, Școala de Sănătate Publică a Institutului Milken, Universitatea George Washington, Washington, Districtul Columbia6 Divizia de Epidemiologie și Genetică, Institutul Național al Cancerului, Bethesda, Maryland7 Divizia de Științe a Sănătății Publice, Departamentul de Chirurgie, Washington University School of Medicine, St Louis, Missouri8 Colegiul de Sănătate Publică și Științe Umane, Universitatea de Stat din Oregon, Corvallis9 Divizia de Epidemiologie și Sănătate Comunitară, Școala de Sănătate Publică, Universitatea din Minnesota, Minneapolis10 Masonic Cancer Center, Universitatea din Minnesota, Minneapolis11 Channing Division of Network Medicine, Department of Medicine, Brigham and Women’s Hospital and Harvard Medical School, Boston, Massachusetts12 Departamentul pentru factorii determinanți ai bolilor cronice, Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu, Bilthoven, Olanda13 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Centrul Medical Universitar, Utrecht, Olanda14 Departamentul de Odontologie, Universitatea Umeå, Umeå, Suedia15 Departamentul de registru al cancerului și histopatologie, Spitalul Civic-MP Arezzo, Samoa Americane, Ragusa, Italia16 Facultatea de Medicină, Școala de Sănătate Publică, Imperial College, Londra, Regatul Unit17 Diet, Genes and Environment, Danish Cancer Society Research Center, Copenhaga, Danemarca18 Departamentul de sănătate publică din Danemarca, Facultatea de Științe medicale și de sănătate, Universitatea din Copenhaga, Danemarca19 Departamentul de Medicină Comunitară, UIT, Universitatea Arctică din Norvegia, Tromsø, Norvegia20 Direcția de Sănătate Publică, Asturias, Spania21 Grupul de epidemiologie genetică, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, Lyon, Franța22 Departamentul de Nutriție, Școala de Sănătate Publică Harvard TH Chan, Boston, Massachusetts23 Departamentul de epidemiologie, Școala de sănătate publică Harvard TH Chan, Boston, MassachusettsAutorul corespunzator.Informații despre articol

Acceptat pentru publicare: 13 iulie 2019.Autor corespondent: Xiao-Ou Shu, MD, dr., Divizia de epidemiologie, Departamentul de Medicină, Centrul Medical al Universității Vanderbilt, 2525 West End Avenue, Ste 600, Nashville, TN 37203 ( gro.cmuv@uhs.uo-oaix ).

Publicat online: 24 octombrie 2019. doi: 10.1001 / jamaoncol.2019.4107

Contribuțiile autorului: Dr. Shu a avut acces deplin la toate datele din studiu și își asumă responsabilitatea pentru integritatea datelor și acuratețea analizei datelor. Doctorii Yang și Yu au contribuit în mod egal.

Concept și design: Yang, Yu, Takata, Zhang, Bueno-de-Mesquita, Tumino, Riboli, Tjønneland, Shu.

Achiziționarea, analiza sau interpretarea datelor: Yang, Yu, Xiang, Blot, White, Robien, Sinha, Park, Lazovich, Gao, Zhang, Lan, Bueno-de-Mesquita, I. Johansson, Tjønneland, Skeie, Quirós, M Johansson, Smith-Warner, Zheng, Shu.

Redactarea manuscrisului: Yang, Yu, Sinha, Shu.

Revizuirea critică a manuscrisului pentru un conținut intelectual important: Toți autorii.

Analiză statistică: Yang, Yu, White, Gao, Zhang, Smith-Warner, Shu.

Finanțare obținută: Sinha, Takata, Tumino, Tjønneland, Quirós, Zheng, Shu.

Suport administrativ, tehnic sau material: Xiang, Robien, Sinha, Zhang, Bueno-de-Mesquita, I. Johansson, Tumino, Riboli, Skeie, Quirós, M. Johansson, Shu.

Supraveghere: Gao, Bueno-de-Mesquita, Tumino, Riboli, Shu.

Dezvăluiri privind conflictele de interese: doctorii Blot, Shu, Zheng și Yu au raportat că au primit subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate în timpul desfășurării studiului. Dr. Robien și Takata au raportat că au primit subvenții de la Institutul Național al Cancerului în timpul desfășurării studiului. Nu au fost raportate alte dezvăluiri.

Finanțare / sprijin: Această activitate a fost susținută parțial de subvenții de la Institutele Naționale de Sănătate (R03 CA183021 și UM1 CA182910). Dr. Yu a fost susținut de programul de cercetători al Facultății Centrului Medical al Universității Vanderbilt.

Rolul finanțatorului / sponsorului: finanțatorii nu au avut niciun rol în proiectarea și desfășurarea studiului; colectarea, gestionarea, analiza sau interpretarea datelor; pregătirea, revizuirea sau aprobarea manuscrisului; sau decizia de a trimite manuscrisul spre publicare.

Contribuții suplimentare: Mulțumim personalului și anchetatorilor tuturor cohortelor participante pentru eforturile lor dedicate și ne datorăm participanților la studiu, fără de care această muncă nu ar fi posibilă. Mary Shannon Byers, dr., Centrul Medical al Universității Vanderbilt, a asistat la pregătirea și editarea manuscrisului. Nu a primit nicio compensație financiară din partea grupului nostru pentru asistență.Acest articol a fost citat de alte articole din PMC.

Date asociate

Materiale suplimentareMergi la:

Puncte cheie

Întrebare

Există o asociere între riscul de cancer pulmonar și aportul obișnuit de fibre dietetice (principala sursă de prebiotice) sau iaurt (un aliment probiotic)?

Constatări

În această analiză combinată a mai mult de 1,44 milioane de persoane din Statele Unite, Europa și Asia, aportul ridicat de fibre dietetice sau iaurt a fost asociat individual cu un risc redus de cancer pulmonar, independent de toți factorii de risc cunoscuți. De asemenea, a fost observată o asociere potențială sinergică a consumului de fibre și iaurt cu riscul de cancer pulmonar.

Sens

Fibrele dietetice și iaurtul pot fi asociate individual și împreună cu un risc redus de cancer pulmonar.

Abstract

Importanţă

Fibrele dietetice (principala sursă de prebiotice) și iaurtul (un aliment probiotic) conferă diverse beneficii pentru sănătate prin modularea microbiotei intestinale și a căilor metabolice. Cu toate acestea, asocierile lor cu riscul de cancer pulmonar nu au fost bine cercetate.

Obiectiv

Pentru a evalua asocierile individuale și comune ale consumului de fibre dietetice și iaurt cu risc de cancer pulmonar și pentru a evalua modificarea efectului potențial al asociațiilor prin stilul de viață și alți factori dietetici.

Proiectare, decorare și participanți

Această analiză combinată a inclus 10 cohorte prospective care au implicat 1 445 850 de adulți din studii care au fost efectuate în Statele Unite, Europa și Asia. Analizele datelor au fost efectuate între noiembrie 2017 și februarie 2019. Utilizând date armonizate ale participanților individuali, rapoartele de pericol și intervalele de încredere de 95% pentru riscul de cancer pulmonar asociat cu aporturile de fibre dietetice și iaurt au fost estimate pentru fiecare cohortă prin regresie Cox și combinate folosind meta-efecte aleatorii -analiză.

Participanții care au avut antecedente de cancer la înscriere sau au dezvoltat orice tip de cancer, au murit sau au fost pierduți pentru urmărire în termen de 2 ani de la înscriere au fost excluși.

Expuneri

Aportul de fibre dietetice și consumul de iaurt măsurate prin instrumente validate.

Principalele rezultate și măsuri

Cancer pulmonar incident, subclasificat după tip histologic (de exemplu, adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase și carcinom cu celule mici).

Rezultate

Eșantionul analitic a inclus 627 988 bărbați, cu o vârstă medie (DE) de 57,9 (9,0) ani și 817 862 femei, cu o vârstă medie (DE) de 54,8 (9,7) ani. În timpul unei monitorizări mediane de 8,6 ani, au fost documentate 18 822 de cazuri de cancer pulmonar incident. Atât aportul de fibre, cât și cel de iaurt au fost asociate invers cu riscul de cancer pulmonar după ajustarea pentru starea și anii de pachet de fumat și alți factori de risc pentru cancerul pulmonar: raport de pericol, 0,83 (IC 95%, 0,76-0,91) pentru cea mai mare și cea mai mică chintilă de fibre admisie; și raportul de pericol, 0,81 (IC 95%, 0,76-0,87) pentru consum ridicat vs fără iaurt. Asocierile cu fibre sau iaurt cu cancer pulmonar au fost semnificative la fumătorii care nu au fumat și au fost observate în mod constant în sex, rasă / etnie și tip histologic tumoral. Când este considerat în comun,consumul ridicat de iaurt cu cea mai mare chintilă de aport de fibre a prezentat un risc redus cu peste 30% de cancer pulmonar decât consumul de non-iaurt cu cea mai mică chintilă de aport de fibre (raport de pericol, 0,67 [IÎ 95%, 0,61-0,73] în totalul populațiilor studiate; pericol raport, 0,69 [IC 95%, 0,54-0,89] la niciodată fumători), sugerând potențial sinergism.

Concluzii și relevanță

Consumul dietetic de fibre și iaurt a fost asociat cu un risc redus de cancer pulmonar după ajustarea pentru factorii de risc cunoscuți și în rândul fumătorilor. Constatările noastre sugerează un potențial rol protector al prebioticelor și probioticelor împotriva carcinogenezei pulmonare.Mergi la:

Introducere

Prebioticele și probioticele au atras atenția din ce în ce mai mult datorită rolului lor în modularea microbiotei intestinale și a proprietăților lor antiinflamatoare și antioxidante. 1 , 2 , 3 Prebioticele, de obicei bogate în alimente bogate în fibre, sunt compuși nedigerabili care pot fi fermentați de microbiota intestinală și, de asemenea, modulează microbiota intestinală, 4 în timp ce probioticele sunt microorganisme vii, de obicei incluse în iaurt, care pot îmbunătăți compoziția sau funcția de microbiota intestinală pentru a aduce beneficii sănătății gazdei. 5Studiile epidemiologice au evaluat fibrele alimentare și iaurtul, principalele surse de prebiotice și probiotice în dietele umane și au raportat asociații de iaurt sau fibre cu riscuri reduse de diferite boli, inclusiv tulburări metabolice, 6 , 7 boli cardiovasculare, 8 , 9 cancere gastrointestinale , 10 , 11 , 12 și moarte prematură. 8 , 13 Recent, s-a demonstrat că anumiți microbi intestinali sunt implicați în inflamația pulmonară, 14 sugerând un potențial rol nou al fibrelor dietetice și al iaurtului împotriva bolilor pulmonare.

Mai multe studii de cohortă au legat aportul de fibre dietetice cu funcția pulmonară îmbunătățită 15 și riscul redus de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) 16 , 17 , 18 și de decese cauzate de boli respiratorii. 13 Studiile prospective au arătat, de asemenea, că tiparele dietetice bogate în fibre, pe bază de plante și consumul de fructe / legume sunt semnificativ asociate cu un risc scăzut de cancer pulmonar. 19 , 20 , 21 Cu toate acestea, dovezile directe care leagă aportul de fibre dietetice de riscul de cancer pulmonar sunt rare. Studiul UK Million Women nu a arătat nicio asociere între fibrele alimentare și riscul de cancer pulmonar în rândul femeilor care nu fumează niciodată. 22Pentru consumul de iaurt, o meta-analiză recentă care a inclus 2 studii de cohortă și 3 studii de caz-control a raportat o asociere inversă nesemnificativă cu riscul de cancer pulmonar. 23 În prezent, niciun studiu epidemiologic nu a examinat asocierea potențială sinergică a fibrelor și iaurtului (adică prebiotice și probiotice) cu risc de cancer pulmonar.

Aici, evaluăm asociațiile de aporturi de fibre dietetice și iaurt cu risc de cancer pulmonar într-o analiză combinată a mai mult de 1,44 milioane de indivizi din Statele Unite, Europa și Asia. Am evaluat asocierea potențială a fibrelor sau iaurtului cu cancerul pulmonar în rândul tuturor participanților și în funcție de sex, rasă / etnie și tip histologic tumoral. Am evaluat în continuare modificările potențiale ale oricăror asociații în funcție de stilul de viață și de alți factori dietetici (de exemplu, starea fumatului și aportul de grăsimi saturate). În cele din urmă, am evaluat asocierea comună a consumului de fibre dietetice și iaurt cu riscul de cancer pulmonar.Mergi la:

Metode

Studiați populațiile

Acest studiu, realizat din noiembrie 2017 până în februarie 2019, a analizat datele individuale deidentificate ale unui proiect de regrupare a cancerului pulmonar care a inclus 10 studii prospective de cohortă efectuate în Statele Unite, Europa și Asia. 24 , 25Cohortele participante au inclus Institutul Național de Sănătate – Studiul de dietă și sănătate AARP (NIH-AARP), Studiul de urmărire al profesioniștilor din domeniul sănătății (HPFS), Studiul sănătății asistentelor medicale (NHS), Studiul sănătății femeilor din Iowa (IWHS), Prostata, plămânul Procesul de screening al cancerului colorectal și ovarian (PLCO), Studiul cohortei comunitare din sud (SCCS), Studiul vitaminelor și stilului de viață (VITAL), Investigația europeană prospectivă asupra cancerului și nutriției (EPIC), Studiul sănătății bărbaților din Shanghai (SMHS) și Sănătatea femeilor din Shanghai Studiu (SWHS). Toate studiile au fost aprobate de către comisiile de revizuire instituționale și comitetele de etică ale institutelor gazdă.

Dintre participanții la studiu inițiali, am exclus persoanele care aveau antecedente de cancer, cu excepția cancerului de piele nonmelanom, la înscrierea în cohortă sau fără date privind istoricul fumatului sau aportul de energie neverosimil (dincolo de 3 abateri standard ale cohortei și sexului transformate în log) medie specifică). Am exclus în continuare primii 2 ani de observație și participanții care au dezvoltat orice cancer sau au fost cenzurați în termen de 2 ani pentru a minimiza potențialul cauzalitate inversă din cauza modificărilor dietetice preclinice legate de cancer (figura 1). Caracteristicile eșantionului nostru analitic de 1 445 850 de participanți sunt rezumate în eTabelul 1 din supliment .

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este jamaoncol-6-e194107-g001.jpg

Deschideți într-o fereastră separatăFigura 1.Diagrama fluxului de selecție și excludere a participanților la studiu

AARP indică National Health Institute-AARP Diet and Health Study; EPIC, Investigația europeană prospectivă asupra cancerului și nutriției; HPFS, studiu de urmărire pentru profesioniștii din domeniul sănătății; IWHS, Studiul sănătății femeilor din Iowa; NHS, Nurses Health Study; PLCO, test de screening al cancerului de prostată, plămân, colorectal și ovarian; SCCS, Studiul cohortei comunitare din sud; SMHS, Shanghai Health Health Study; SWHS, Shanghai Health Health Study și VITAL, Vitamins and Lifestyle Study.

Dieta și evaluarea rezultatelor

La sondajul inițial al fiecărei cohorte, informațiile dietetice au fost colectate folosind chestionare validate cu privire la frecvența alimentelor sau chestionare dietetice semicantitative. Detaliile evaluării și validității dietetice au fost descrise anterior; coeficienții de corelație dintre chestionarele dietetice și înregistrările / rechemările dietetice au variat de la 0,48 la 0,86 pentru fibrele dietetice. 26 , 27 , 28 , 29 , 30 , 31 , 32 , 33 , 34 , 35 , 36Puține studii au raportat rezultate de validare specifice pentru iaurt, dar în NHS și HPFS, evaluarea iaurtului a arătat o validitate ridicată; coeficientul de corelație cu criteriul a fost de 0,74. 29 Aportul de fibre dietetice (grame pe zi) a fost calculat prin înmulțirea frecvenței consumului de alimente cu mărimea porțiunii și conținutul de fibre, pe baza tabelelor de compoziție a alimentelor specifice populației sau a metodelor enzimatico-gravimetrice ale Asociației Chimiștilor Analitici Oficiali, 37și clasificate în chintile specifice sexului. Consumul de iaurt (grame pe zi) a fost calculat prin înmulțirea frecvenței consumului cu dimensiunea porției specifice studiului. SMHS și SWHS nu au avut date despre consumul de iaurt, lucru neobișnuit când membrii cohortei erau înscriși; astfel, aceste 2 cohorte au fost excluse din orice analiză legată de iaurt. Având în vedere că 20% până la 76% dintre participanți nu au consumat niciun iaurt (tabelul 1 din supliment ), am clasificat consumul de iaurt în 3 grupe: un grup de non- consum (0 g / zi) și 2 grupuri de consum (scăzut sau ridicat: ≤ sau > aportul mediu specific sexului, respectiv). Toate aporturile alimentare au fost ajustate pentru aportul total de energie folosind metoda reziduală. 38

Cazurile de incidente și decesele de cancer au fost identificate prin corelarea cu registrele de cancer și decese, anchete de urmărire și revizuirea dosarelor medicale. Rezultatul principal al studiului a fost cancerul pulmonar primar ( Clasificarea internațională a bolilor, revizuirile a noua și a zecea : codurile 162 și respectiv C34), subclasificate în funcție de tipul histologic al tumorii: adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase, carcinom cu celule mici sau altele. Analiza timpului pentru eveniment a fost începută la 2 ani de la data înscrierii și cenzurată la data oricărui diagnostic de cancer, deces, pierderea până la urmărire sau cea mai recentă urmărire / legătură, oricare ar fi fost primul.

Analize statistice

Caracteristicile inițiale ale aporturilor de fibre și iaurt au fost comparate folosind testul χ 2 sau modelul liniar general. Au fost evaluate corelațiile Spearman ale aporturilor de fibre dietetice și iaurt. Am adoptat o metodă de meta-analiză a datelor individuale ale participantilor în două etape. 39 Folosind modelele de pericole proporționale Cox, am estimat mai întâi rapoartele de pericol specifice cohortei (HR) și 95% IC, folosind ca referință cea mai mică chintilă pentru fibre și non-consumul pentru iaurt; apoi toate estimările au fost combinate folosind meta-analiza cu efecte aleatorii, având în vedere existența eterogenității între studii. 40 , 41Având în vedere diferitele perioade de înscriere și intervalele de vârstă ale cohortelor participante, modelele Cox au fost stratificate în funcție de anul nașterii (intervale de 5 ani de la <1925 la ≥1960) și anul de înscriere (<1985, 1990, 1995, 2000 și ≥2005). Timpul de urmărire a fost tratat ca scara de timp. Testul global al bunătății de potrivire cu reziduurile Schoenfeld nu a confirmat nicio încălcare a presupunerii proporționale a pericolelor. Covariatele includ vârsta, starea de fumat (niciodată, fostă sau actuală), anii de fumat (continuu), consumul de energie (continuu), sexul, rasa / etnia (alb, negru, asiatic sau altul), nivelul de educație (<mare școală, absolvent de liceu, vocațional / profesional, colegiu, ≥universitate), starea obezității (indicele de masă corporală, calculat ca greutate în kilograme împărțit la înălțimea în metri pătrate: <18,5, 18,5-24,9, 25,0-29,9 sau ≥30,0 pentru Occidentali,și <18,5, 18,5-22,9, 23,0-27,4 sau ≥27,5 pentru persoanele asiatice), antecedente de diabet (da sau nu), antecedente familiale de cancer pulmonar (da sau nu), activitate fizică (terțele din totalul orelor fizice active) , menopauză (da sau nu) și aporturi de grăsimi saturate și polinesaturate (chintile specifice sexului). Covariate lipsă au fost imputate în fiecare cohortă, separat (eAppendix înSupliment ). Tendința liniară a fost testată folosind o variabilă continuă cu valori mediane ale fiecărei categorii de aport de fibre sau iaurt. Asociațiile potențiale neliniare au fost evaluate utilizând spline cubice restricționate. Au fost efectuate analize stratificate pentru a evalua modificarea efectului potențial în funcție de sex, rasă / etnie, tip histologic tumoral și alți factori de risc. Interacțiunea a fost testată în fiecare studiu prin testul raportului de probabilitate, introducând un termen încrucișat de consum de fibre sau iaurt și variabilele de stratificare ca ambele variabile ordinale; apoi estimările au fost combinate folosind metaanaliza cu efecte aleatorii. 42 Asocierea comună a fibrelor și iaurtului cu riscul de cancer pulmonar a fost evaluată printr-o analiză de date combinată, folosind cel mai mic aport atât de fibre, cât și de iaurt ca referință.

O serie de analize de sensibilitate au fost efectuate folosind (1) limitele comune sau specifice cohortei și sexului; (2) meta-analiză cu efect fix sau analiză colectată a datelor individuale ale participanților; (3) metoda densității energetice pentru ajustarea energiei totale; și (4) ajustări suplimentare pentru aporturile de carne roșie și legume. Pentru a evalua mai bine potențialele confuzii cauzate de fumat, am efectuat o ajustare secvențială pentru intensitatea fumatului: (1) modelul minim, inclusiv vârsta, aportul de energie, sexul și rasa / etnia; (2) modelul ajustat pentru toate covariabilele, cu excepția variabilelor legate de fumat; (3) modelul ajustat pentru toate celelalte covariabile și starea fumatului; și (4) modelul final (rezultatele principale) care a inclus toate covariabilele, inclusiv starea fumatului și anii de pachet. Analizele au fost efectuate folosind SAS Enterprise Guide, versiunea 7.1 (SAS Institute Inc), sau Stata,versiunea 12 (StataCorp). Cu două fețeValorile P mai mici de 0,05 au fost considerate semnificative statistic.Mergi la:

Rezultate

Eșantionul analitic a inclus 627 988 bărbați, cu o vârstă medie (SD) de 57,9 (9,0) ani și 817 862 femei, cu o vârstă medie (SD) de 54,8 (9,7) ani (tabelul 1 din supliment ). În perioada mediană de urmărire de 8,6 ani (după excluderea primilor 2 ani), au fost identificate 18 822 de cazuri de cancer pulmonar incident. Aportul mediu (interval interquartile) de fibre alimentare a fost de 18,4 (14,1-23,1) g / zi. În general, 62,2% dintre participanți au raportat consum de iaurt, dintre care aportul mediu (intervalul interquartilic) a fost de 23,3 (5,7-73,4) g / zi. Caracteristicile de bază ale cazurilor de cancer pulmonar sunt rezumate în tabelul 2 din Supliment .

Bărbații cu aport ridicat de fibre sau iaurt au obținut studii superioare, adică studii universitare sau mai mari (cel mai mic vs cel mai mare, 34,4% față de 45,5% pentru fibre; 40,0% față de 47,9% pentru iaurt) și stiluri de viață sănătoase, inclusiv fumatul mai puțin curent ( 39,1% vs 13,2% pentru fibre; 18,7% vs 16,0% pentru iaurt), consum mai mic de alcool (27,1 vs 10,3 g / zi pentru fibre; 19,0 vs 14,9 g / zi pentru iaurt) și mai multă activitate fizică decât cele cu aporturi mici toate P  <.05) (tabelul 1). Dintre bărbați, antecedentele de diabet zaharat au fost asociate cu un aport ridicat de fibre (cel mai mic vs cel mai mare, 5,8% față de 9,3%), dar nu cu iaurtul (9,0% față de 6,0%). Consumul de fibre și iaurt a fost asociat în mod similar cu aceste caracteristici la femei (tabelul 1). Atât pentru bărbați ( r  = 0,26), cât și pentru femei ( r  = 0,24), aporturile de fibre și iaurt au fost corelate ( P  <0,001).

Tabelul 1.

Caracteristicile de bază ale populației studiate după aportul total de fibre și consumul de iaurt a

CaracteristicăConsumul total de fibre bConsumul de iaurt c
Q1Q2Q3Q4Q5Nici unulScăzutÎnalt
Bărbați (n = 627 988)
Populație, Nr.125 597125 598125 597125 598125 598264 808149 562149 562
Vârsta, y57.458.658.257.757.659,858.755.1
Rasă / etnie,%
alb56,586.492,593,793,592.192.197,5
Negru3.84.74.84.75.16.66.21.5
Asiatic d39.78.92.71.61.41.31.71.0
Diplomă universitară sau mai mare,%34.442.244.244,045,540.045,547,9
IMC25.927.027.127.026.627.227.326.6
Diabet, %5.87.47.98.49.39.08.26.0
Antecedente familiale de cancer pulmonar,%3.22.12.02.01.92.12.01.3
Statutul de fumat, %
Nu24.127.229.632.036.125.629.337.2
Fost36,851.953.251,850,755.754.246,8
Actual39.120.917.216.213.218.716.516.0
Fumători vreodată, ani de pachet e34.433.931.228,826.935,531,525.2
Consumul de alcool, g / zi27.118.715.513.410.319.018.014.9
Activitate fizică la nivel scăzut,% f44.127.423.521.819.225.520.921.2
Aportul alimentar g
Energie, kcal / zi20472122218922392249216421952261
Fibra totală, g / zi10.715.619.223.131.019.221.323.3
Iaurt, g / zi7.714.521.429.135.40,04.582,5
Grăsimi saturate, g / zi18.924.025.025.022.823.323.827,5
Grăsimi polinesaturate, g / zi11.614.715.115.114.915.115.214.3
Femei (n = 817 862)
Populație, Nr.163 572163 572163 573163 572163 573230 174257 125257 139
Vârsta, y55.455.754,954.353,856.255.753,5
Rasă / etnie,%
alb58.485,792,694,995.391,791,697,7
Negru6.06.35.14.14.07.67.42.0
Asiatic d35.68.02.31.00,70,71.00,3
Diplomă universitară sau mai mare,%17.024.526.025.727,519.628.529.2
IMC26.026.426.125.925.526.626.625.4
Diabetes, %4.75.15.04.95.16.05.73.5
Family history of lung cancer, %3.82.61.91.51.32.12.61.2
Smoking status, %
Never60.752.855.057.058.849.252.956.4
Former19.728.228.027.828.827.430.429.1
Current19.619.017.015.212.423.416.714.5
Among ever smokers, pack-yearse27.922.619.317.015.524.020.816.3
Alcohol intake, g/d7.76.76.35.74.76.57.26.6
Low-level physical activity, %f45.130.628.026.423.228.728.325.2
Menopause, %69.972.367.964.963.974.572.961.9
Dietary intakeg
Energy, kcal/d16731747181818461829172918301812
Total fiber, g/d10.214.717.921.327.817.518.920.7
Yogurt, g/d21.432.142.450.357.00.011.3111.1
Saturated fat, g/d16.821.222.823.021.121.520.924.1
Polyunsaturated fat, g/d10.512.112.112.112.212.512.511.8

Deschideți într-o fereastră separată

Abrevieri: IMC, indicele de masă corporală (calculat ca greutate în kilograme împărțit la înălțime în metri pătrat); SMHS, Shanghai Health Health Study; SWHS, Shanghai Health Health Study; Q, chintila.a Caracteristicile de bază între cvintilele de aport de fibre și grupurile de consum de iaurt au fost comparate utilizând testul χ 2 pentru variabilele categorice sau modelul liniar general pentru variabilele continue. Datele sunt valori medii pentru variabilele continue sau proporții pentru variabilele categorice. Diferențele între cvintile sau grupurile de consum de iaurt pentru toate variabilele enumerate sunt semnificative statistic ( P  <.05).b Pe baza cvintilelor specifice sexului.c Definit ca fiind nici unul (0 g / zi), scăzut (≤ aportul mediu specific sexului) și ridicat (> aportul mediu specific sexului); participanții din SMHS și SWHS și cei care au date nevalide despre consumul de iaurt nu au fost incluși.d Pentru aportul de fibre, au fost incluși participanții asiatici în cohortele din SUA și din China; pentru consumul de iaurt, au fost incluși doar participanții asiatici din cohorta SUA. Nu au fost disponibile date privind consumul de iaurt în SMHS și SWHS.e Calculat printre foștii și actualii fumători ca (numărul de țigări fumate pe zi × numărul de ani de fumat) / 20.f Cel mai mic terț din activitatea fizică totală măsurat prin ore sau ore echivalente metabolice.g Aportul mediu ajustat energetic pe zi folosind metoda reziduală.

Atât aporturile de fibre, cât și cele de iaurt au fost asociate invers cu riscul de cancer pulmonar (masa 2; și eFigura 1 și eFigura 2 din supliment ). Persoanele cu cea mai mare chintilă de aport de fibre au prezentat un risc cu 17% mai mic (HR ajustată multivariabil, 0,83; IC 95%, 0,76-0,91; P  <0,001 pentru tendință) decât cele cu cea mai mică quintilă. În comparație cu non-consumatorii, consumatorii cu un nivel scăzut de iaurt au avut un risc scăzut cu 15% de cancer pulmonar (HR ajustată multivariabil, 0,85; IC 95%, 0,81-0,90), iar consumatorii cu un nivel ridicat de iaurt au avut un risc scăzut de 19% pentru cancer pulmonar (ajustat multivariabil) HR, 0,81; IC 95%, 0,76-0,87) (ambele P <.001 pentru tendință). Asocierile inverse au fost observate în mod constant la bărbați și femei și de tip histologic. Atunci când sunt stratificați în funcție de rasă / etnie, am găsit asociații inverse semnificative în rândul indivizilor albi, cel mai mare grup rasial / etnic din acest studiu (pentru cea mai mare și cea mai mică cvintilă de fibre: HR ajustată multivariabil, 0,83; IC 95%, 0,75-0,92; pentru consum ridicat vs fără iaurt: HR ajustat multivariabil, 0,82; IC 95%, 0,77-0,88); întrucât, persoanele negre și asiatice au prezentat asocieri inverse nesemnificative, care au fost probabil din cauza dimensiunilor eșantionului mult mai mici sau a nivelurilor mai mici de aport (aportul mediu [interval intercuartilic] de fibre și iaurt: 19,3 [15,4-23,7] și 25,8 [6,2-77,1] g / d pentru persoanele albe; 17,8 [13,9-22,6] și 4,9 [1,7-19,0] g / d pentru persoanele de culoare; și 10,8 [8,9-13,3] și 6,6 [1,9-29,6] g / d pentru persoanele asiatice,respectiv). Rezultatele modelelor de ajustare secvențială au indicat faptul că asociațiile primare cu cancer pulmonar s-au atenuat după ajustarea variabilelor de fumat la persoanele de culoare (eTabelul 3 dinSupliment ). Analizele splinei au sugerat o asociere liniară pentru cancerul pulmonar și aportul de fibre, dar o asociere neliniară pentru consumul de iaurt (eFigura 3 din supliment ).

Masa 2.

Riscul de cancer pulmonar prin aportul de fibre dietetice și consumul de iaurt b

VariabilConsumul total de fibre cConsumul de iaurt d
Q1Q2Q3Q4Q5Valoarea P pentru TrendNici unulScăzutÎnaltValoarea P pentru Trend
Populații totale de studiu
Cazuri de cancer pulmonar, nr.56864603344028092284989743262898
HR (IC 95%) e1 [Referință]0,96 (0,90-1,01)0,87 (0,81-0,94)0,85 (0,80-0,90)0,83 (0,76-0,91)<.0011 [Referință]0,85 (0,81-0,90)0,81 (0,76-0,87)<.001
Bărbați
Cazuri de cancer pulmonar, nr.26872288189815401288562118971293
HR (IC 95%)1 [Referință]0,97 (0,88-1,07)0,94 (0,83-1,08)0,83 (0,74-0,94)0,84 (0,71-1,00).0011 [Referință]0,83 (0,79-0,88)0,76 (0,71-0,82)<.001
femei
Cazuri de cancer pulmonar, nr.2999231515421269996427624291605
HR (IC 95%)1 [Referință]0,95 (0,88-1,03)0,83 (0,78-0,89)0,87 (0,80-0,94)0,84 (0,77-0,93)<.0011 [Referință]0,89 (0,80-0,98)0,86 (0,78-0,95).002
Rasă / etnie
alb
Cazuri de cancer pulmonar, nr.41934085314826342114925439732797
HR (IC 95%)1 [Referință]0,94 (0,88-0,99)0,85 (0,78-0,93)0,85 (0,79-0,91)0,83 (0,75-0,92)<.0011 [Referință]0,85 (0,81-0,90)0,82 (0,77-0,88)<.001
Negru
Cazuri de cancer pulmonar, nr.19419118312311648425365
HR (IC 95%)1 [Referință]0,99 (0,80-1,24)1,18 (0,94-1,48)0,90 (0,69-1,16)0,85 (0,65-1,12).261 [Referință]0,82 (0,69-0,96)0,83 (0,63-1,10).51
asiatic
Cazuri de cancer pulmonar, nr.1243291732821603714
HR (IC 95%)1 [Referință]1,10 (0,96-1,26)0,99 (0,77-1,29)0,70 (0,41-1,18)0,88 (0,47-1,65).991 [Referință]1,05 (0,63-1,75)0,73 (0,37-1,46).46
Adenocarcinom
Cazuri de cancer pulmonar, nr.2035171912931060897344617181149
HR (IC 95%)1 [Referință]0,99 (0,90-1,09)0,88 (0,81-0,96)0,86 (0,78-0,94)0,86 (0,75-0,99)<.0011 [Referință]0,90 (0,84-0,96)0,85 (0,79-0,92).001
Carcinom cu celule scuamoase
Cazuri de cancer pulmonar, nr.9728145894783741879740449
HR (IC 95%)1 [Referință]0,90 (0,81-0,99)0,79 (0,69-0,89)0,76 (0,67-0,86)0,74 (0,61-0,89)<.0011 [Referință]0,84 (0,77-0,92)0,76 (0,67-0,86).007
Carcinom cu celule mici
Cazuri de cancer pulmonar, nr.7636364533722731458597355
HR (IC 95%)1 [Referință]0,95 (0,85-1,06)0,86 (0,73-1,02)0,89 (0,77-1,03)0,90 (0,66-1,24).211 [Referință]0,87 (0,71-1,05)0,79 (0,68-0,92).001

Deschideți într-o fereastră separată

Abrevieri: HR, raport de pericol; Q, chintila.a Participanții la studiile de sănătate pentru bărbați și femei din Shanghai au fost incluși numai în analiza cancerului cu fibre pulmonare. Nu au fost disponibile date privind consumul de iaurt în aceste 2 cohorte.b Estimată prin meta-analiză cu efecte aleatorii.c Pe baza cvintilelor specifice sexului.d Definit ca fiind nici unul (0 g / zi), scăzut (≤ aportul mediu specific sexului) și ridicat (> aportul mediu specific sexului).e Toate HR au fost stratificate în funcție de anul nașterii și anul de înscriere și au fost ajustate în funcție de vârstă, energie totală, starea fumatului, anii de fumat, sex, rasă / etnie, nivel educațional, starea obezității, diabet, antecedente familiale de cancer pulmonar, activitate fizică nivel, starea menopauzei la femei și aportul de grăsimi saturate și polinesaturate.

Consumul de vârstă sau alcool ar putea modifica asocierea aportului de fibre sau iaurt cu cancerul pulmonar (Figura 2). O asociere inversă a fibrelor a fost mai puternică la participanții cu vârsta de 57 de ani sau mai mică (vârsta mediană a populațiilor din studiu) decât la cei cu vârsta peste 57 de ani (HR, 0,75; IC 95%, 0,60-0,92; vs HR, 0,87; 95 % CI, 0,79-0,96; P  = 0,02 pentru interacțiune). Asocierea fibrelor sau a iaurtului cu cancerul pulmonar a fost mai evidentă în rândul consumatorilor de alcool decât în ​​rândul consumatorilor de băuturi, în special în cazul consumatorilor de alcool greu (pentru fibre: HR, 0,77; IC 95%, 0,62-0,96; P  = 0,02 pentru interacțiune; pentru iaurt: HR , 0,76; IC 95%, 0,68-0,85; P  = 0,01 pentru interacțiune).

Un fișier extern care conține o imagine, o ilustrație etc. Numele obiectului este jamaoncol-6-e194107-g002.jpg

Deschideți într-o fereastră separatăFigura 2.Riscul de cancer pulmonar prin consumul de fibre dietetice și consumul de iaurt la subgrupuri de participanți

Rapoartele de pericol (HR) și IC 95% au fost estimate prin meta-analize cu efecte aleatorii bazate pe chintilele specifice sexului ale consumului total de fibre dietetice sau al consumului de iaurt (niciunul, 0 g / zi; scăzut, ≤ aportul median specific sexului; mare,> aportul mediu specific sexului). Participanții la studiile de sănătate pentru bărbați și femei din Shanghai au fost incluși numai în analiza cancerului cu fibre pulmonare. Nu au fost disponibile date privind consumul de iaurt în aceste 2 cohorte. Vârsta, aportul de grăsimi saturate și timpul de urmărire au fost grupate în funcție de valorile lor mediane. Băutorii grei au fost definiți ca consumatori de alcool care au raportat un consum de etanol mai mare de 28 g pe zi la bărbați sau mai mult de 14 g pe zi la femei; consumatorii de alcool care au raportat un consum de etanol mai mare de 0 până la 28 g pe zi la bărbați sau mai mare de 0 până la 14 g pe zi la femei.Nivelurile de activitate fizică au fost definite ca terțile din totalul orelor active fizice sau ore echivalente metabolice. Toate modelele au fost stratificate în funcție de anul nașterii și anul de înscriere și ajustate în funcție de vârstă, energie totală, starea fumatului, anii de fumat, sex, rasă / etnie, nivel educațional, starea obezității, diabet, antecedente familiale de cancer pulmonar, nivel de activitate fizică, starea menopauzei la femei și consumul de grăsimi saturate și polinesaturate.și aporturile de grăsimi saturate și polinesaturate.și aporturile de grăsimi saturate și polinesaturate.

Am găsit o asociere potențială comună de fibre și iaurt cu risc de cancer pulmonar (Tabelul 3). Persoanele care au raportat un consum ridicat de iaurt cu cea mai mare chintilă de aport de fibre au avut un risc de cancer pulmonar redus cu 33% (IÎ 95%, 0,61-0,73) comparativ cu cei care nu au consumat iaurt și au avut cel mai scăzut quintil de aport de fibre ( P  =. 06 pentru interacțiune). Când s-a stratificat în funcție de starea de fumat, HR (95% IC; P pentru interacțiuni) au fost de 0,74 (0,67-0,83; P  = 0,04) la curent, 0,66 (0,59-0,73; P  = 0,45 ) la fost și 0,69 (0,54- 0,89; P  = 0,02) printre fumătorii care nu fumează niciodată pentru cel mai mare aport de fibre cu consum de iaurt față de cel mai scăzut aport de fibre fără consum de iaurt. Rezultate similare s-au găsit în toate analizele de sensibilitate (eTable 4, eTable 5 și eTable 6 în Supliment ).

Tabelul 3.

Asocierea comună a aportului de fibre dietetice și a consumului de iaurt cu risc de cancer pulmonar b

Consumul de iaurt cConsumul total de fibreValoarea P pentru interacțiune
Q1Q2Q3Q4Q5
Cazuri de cancer pulmonar, nr.HR (IC 95%) dCazuri de cancer pulmonar, nr.HR (IC 95%)Cazuri de cancer pulmonar, nr.HR (IC 95%)Cazuri de cancer pulmonar, nr.HR (IC 95%)Cazuri de cancer pulmonar, nr.HR (IC 95%)
Populații totale
Nici unul31481 [Referință]26690,96 (0,91-1,01)18460,91 (0,86-0,97)12930,88 (0,82-0,94)9410,86 (0,80-0,93).06
Scăzut9260,87 (0,81-0,93)10400,80 (0,74-0,85)9170,78 (0,73-0,85)7730,74 (0,68-0,81)6700,74 (0,68-0,81)
Înalt3620,91 (0,82-1,02)5920,82 (0,75-0,90)5850,68 (0,62-0,75)7150,76 (0,69-0,83)6440,67 (0,61-0,73)
Fumători actuali
Nici unul20471 [Referință]14150,95 (0,89-1,02)8540,92 (0,85-1,00)5240,90 (0,81-0,99)3500,95 (0,84-1,07).04
Înalt sau scăzut7730,94 (0,87-1,02)7690,84 (0,77-0,92)6430,77 (0,70-0,84)6280,82 (0,74-0,91)4650,74 (0,67-0,83)
Foști fumători
Nici unul9741 [Referință]10800,96 (0,88-1,04)8470,90 (0,82-0,98)6470,86 (0,78-0,96)4980,81 (0,73-0,91).45
Înalt sau scăzut4430,83 (0,74-0,93)7050,77 (0,70-0,85)6790,70 (0,64-0,78)6610,67 (0,60-0,74)6600,66 (0,59-0,73)
Nu fumați niciodată
Nici unul1271 [Referință]1740,91 (0,72-1,15)1450,81 (0,63-1,03)1220,78 (0,60-1,01)930,67 (0,50-0,89).02
Înalt sau scăzut720,68 (0,51-0,91)1580,76 (0,60-0,96)1800,73 (0,58-0,93)1990,77 (0,61-0,98)1890,69 (0,54-0,89)

Deschideți într-o fereastră separată

Abrevieri: HR, raport de pericol; Q, chintila.a Pe baza cvintilelor sexuale specifice ale aportului total de fibre alimentare.b Definit ca fiind nici unul (0 g / zi), scăzut (≤ aportul mediu specific sexului) și ridicat (> aportul mediu specific sexului); pentru analize stratificate, consumul scăzut și ridicat de iaurt au fost combinate în 1 grup pentru a crește dimensiunea eșantionului stratelor și pentru a îmbunătăți stabilitatea estimărilor de risc.c Participanții la Studiile de sănătate pentru bărbați și femei din Shanghai au fost incluși numai în analiza cancerului cu fibre pulmonare. Nu au fost disponibile date privind consumul de iaurt în aceste 2 cohorte.d Toate HR au fost estimate într-un singur model stratificat în funcție de cohortă, anul nașterii și anul de înscriere și au fost ajustate în funcție de vârstă, energie totală, stare de fumat, ani de pachet de fumat, sex, rasă / etnie, nivel de educație, stare de obezitate, diabet, istoricul familial al cancerului pulmonar, nivelul activității fizice, starea menopauzei la femei și aportul de grăsimi saturate și polinesaturate.Mergi la:

Discuţie

În această analiză combinată a mai mult de 1,44 milioane de persoane din 10 cohorte prospective, am constatat că aportul ridicat de fibre dietetice și iaurt a fost asociat cu un risc redus de 15% până la 19% de cancer pulmonar după controlul pentru o gamă largă de factori de risc, inclusiv starea de fumat și anii de pachet și confuzii alimentari putativi, cum ar fi aportul de grăsimi saturate și polinesaturate. 25În plus, am găsit o asociere potențială sinergică a fibrelor și a iaurtului cu riscul de cancer pulmonar: aporturile mari atât de fibre, cât și de iaurt au fost asociate cu un risc redus de 33% de cancer pulmonar. Toate asocierile individuale sau comune au fost observate în analizele stratificate în funcție de starea de fumat. Descoperirile noastre sugerează că beneficiile pentru sănătate ale fibrelor și iaurtului pot include protecția împotriva cancerului pulmonar pe lângă efectele benefice bine stabilite asupra bolilor cardiovasculare și a cancerului gastro-intestinal. 6 , 7 , 8 , 10 , 11

A fost sugerat anterior un rol protector al fibrelor dietetice împotriva BPOC. În NHS și HPFS, 2 cohorte participante în studiul nostru, cea mai mare chintilă de aport de fibre a fost asociată cu un risc cu 33% mai mic de BPOC decât cea mai mică chintilă. 17 În mod similar, într-o cohortă suedeză, bărbații care au consumat fibre dietetice de 36,8 g / zi sau mai mult au prezentat un risc de BPOC cu 38% mai mic decât cei cu un aport mai mic de 23,7 g / zi. 18 Cancerul pulmonar, în special carcinomul cu celule scuamoase, și BPOC împărtășesc căile moleculare de bază. 43 În plus, o dietă bogată în fibre a fost legată de o funcție pulmonară mai bună într-o manieră doză-răspuns la populațiile din SUA. 16Rezultatele studiului nostru sunt în concordanță cu aceste studii anterioare privind BPOC și funcția pulmonară, dar nu sunt în concordanță cu constatările studiului din Marea Britanie Million Women, care a raportat o asociere nulă între aportul de fibre și riscul de cancer pulmonar la fumătorii care nu fumează niciodată (823 cazuri inclus; HR, 0,98; IC 95%, 0,88-1,09 la o creștere de 5 g / zi). 22 Pentru iaurt, o meta-analiză recentă, care include 2 studii de cohortă și 3 studii de caz-control, a raportat o asociere inversă nesemnificativă între iaurt și riscul de cancer pulmonar (1294 cazuri incluse; risc relativ, 0,88; IC 95%, 0,62-1,25 pentru consum ridicat vs consum redus de iaurt). 23În plus față de dimensiunea eșantionului mult mai redus, acea meta-analiză a fost limitată de eterogenitate în proiectarea studiului și de diferite ajustări covariabile. Dimensiunea mare a eșantionului și disponibilitatea datelor la nivel individual în prezentul studiu au depășit limitările studiilor anterioare.

Beneficiile pentru sănătate ale fibrelor și iaurtului pot fi înrădăcinate în proprietățile lor prebiotice și probiotice, prin care modulează independent sau sinergic microbiota intestinală. 1 , 2 , 3 Fibrele dietetice sunt nedigerabile de către oameni, dar pot fi fermentate prin microbiota intestinală pentru a genera acizi grași cu lanț scurt. 44 Dovezile emergente au sugerat că efectele benefice ale acizilor grași cu lanț scurt asupra imunității și metabolismului gazdei nu sunt limitate la intestin, ci ajung la diferite organe, inclusiv la plămâni. 14 , 44 , 45Studiile la animale au arătat că o dietă bogată în fibre poate remodela mediul imunologic din plămâni prin modificarea compoziției atât a intestinului cât și a microbiotei pulmonare. 45 Iaurtul, un aliment dens în nutrienți care conține în mod obișnuit probiotice specifice tulpinii, poate îmbunătăți și comunitățile microbiene intestinale. Ca imunomodulator, în plus, probioticele mediază secreția de citokine și proliferarea și diferențierea celulelor imune. 3 Există mari așteptări că iaurtul poate ajuta la prevenirea bolilor pulmonare; Studiile in vivo și in vitro au arătat că unele tulpini probiotice inhibă metastazele pulmonare, sporesc activitatea naturală a celulelor ucigașe și au activități antitumorale și antiinflamatoare. 46 , 47

În prezentul studiu, asocierea inversă a riscului de cancer pulmonar cu consumul de fibre dietetice și iaurt a fost mai evidentă pentru carcinomul cu celule scuamoase și în rândul participanților cu afecțiuni proinflamatorii (de exemplu, consumatorii abundenți de alcool), sugerând că fibrele și iaurtul pot exercita efecte benefice asupra carcinogeneza pulmonară prin mecanisme antiinflamatorii. Studiile anterioare au arătat că o dietă bogată în fibre și consumul de iaurt au fost asociate în mod independent invers cu citokine proinflamatorii și răspunsuri inflamatorii. 7 , 48 Dovezile emergente au indicat, de asemenea, un efect sinergic al prebioticelor și probioticelor asupra sănătății gazdei; fermentarea prebioticelor poate promova colonizarea bacteriilor probiotice care promovează sănătatea, cum ar fi Bifidobacterium șiLactobacilul , în tractul gastrointestinal, 3 care poate îmbunătăți ecosistemul microbian intestinal și, la rândul său, crește efectele fiziologice benefice ale bacteriilor. Descoperirile noastre actuale au indicat că combinația dintre prebiotice (fibre) și probiotice (iaurt) poate fi mai puternică împotriva cancerului pulmonar decât oricare dintre componentele singure. Această constatare sugerează un rol potențial de creștere atât a consumului de prebiotice, cât și de probiotice în prevenirea cancerului pulmonar.

Puncte tari și limitări

Din câte știm, acesta este cel mai mare studiu prospectiv care investighează asocierea consumului de fibre dietetice și iaurt cu riscul de cancer pulmonar și niciun studiu epidemiologic anterior nu a investigat o asociere comună de fibre și iaurt cu carcinogeneza pulmonară. Peste 1,44 milioane de date individuale despre participanți, inclusiv diverse grupuri rasiale / etnice și observații pe termen lung, ne-au permis să investigăm în mod cuprinzător rolurile potențiale ale fibrelor alimentare, iaurtului și a activității lor comune în dezvoltarea cancerului pulmonar, având în vedere o gamă largă de potențiali confundatori și modificatori de efect. Date detaliate despre istoricul fumatului indivizilor, precum și histologia tumorii, au permis analize aprofundate privind asocierea aportului de fibre sau iaurt cu cancer pulmonar.Primii 2 ani de urmărire au fost excluși din analize pentru a minimiza potențialul cauzalitate inversă din cauza modificărilor dietetice preclinice legate de cancer; deși datele nu sunt incluse în informațiile suplimentare, rezultatele au rămas solide chiar și atunci când primii 4 ani de urmărire au fost excluși.

Cu toate acestea, recunoaștem mai multe limitări. În primul rând, nu am avut date despre tipuri (de exemplu, solubil vs insolubil) și surse de fibre alimentare (de exemplu, din cereale, legume sau fructe); astfel, nu am putut investiga asocierea prin subtipuri de fibre. De asemenea, datele nu erau disponibile cu privire la tipurile de iaurt (de exemplu, conținutul de zahăr și tulpinile de bacterii), care pot diferi între populații și conferă efecte diferite asupra sănătății. În plus, nu am putut evalua posibilele modificări ale consumului de fibre și iaurt în timp din cauza indisponibilității datelor, care ar putea duce la asocieri atenuate. 49În al doilea rând, în ciuda ajustărilor cuprinzătoare pentru covariabile, nu putem exclude în totalitate influența confuziei reziduale de la fumat sau confundanți nemăsurați, cum ar fi statutul socio-economic și istoricul BPOC. În al treilea rând, deși am găsit rezultate similare după ajustarea pentru factori de risc alimentari putativi, este încă posibil ca asociațiile observate să fie confundate de alți constituenți alimentari asociați cu fibre și iaurt. În al patrulea rând, deși modelul de asociere inversă a fost observat în mod constant în rândul grupurilor rasiale / etnice, asociațiile pentru persoanele de culoare sau asiatice nu au reușit să atingă semnificația statistică în modele multivariabile ajustate. Întrucât aceste rezultate sunt probabil atribuibile lipsei puterii statistice datorită dimensiunilor mici ale eșantionului sau nivelurilor mai mici de aport,o adevărată asociație rasială / etnică specifică nu poate fi complet exclusă. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a evalua asocierea consumului de fibre sau iaurt cu riscul de cancer pulmonar în rândul acestor populații. În cele din urmă, pot exista erori de măsurare în evaluarea dietetică, ceea ce este probabil să influențeze estimările spre nul.50 , 51Mergi la:

Concluzii

În această analiză amplă combinată, după ajustarea pentru o gamă largă de factori de risc cunoscuți sau putativi de cancer pulmonar, am constatat că consumul de fibre dietetice și iaurt au fost asociate cu un risc redus de cancer pulmonar. Pentru prima dată, după cunoștințele noastre, a fost observată o asociere potențială sinergică între aporturile de fibre și iaurt asupra riscului de cancer pulmonar. Deși este necesară o investigație suplimentară pentru a reproduce aceste constatări și pentru a dezlega mecanismele care stau la baza acestora, studiul nostru sugerează un potențial benefic pentru sănătate al creșterii aportului de fibre și iaurt din dietă în prevenirea cancerului pulmonar.Mergi la:

Note

Supliment.

eAppendix. Imputarea datelor lipsă pentru Covariate

eTable 1. Caracteristicile studiilor de cohortă participante

eTable 2. Caracteristicile de bază ale cazurilor de cancer pulmonar

eTable 3. Rapoarte de pericol (95% IC) ale cancerului pulmonar prin consumul de fibre dietetice și consumul de iaurt în modele de ajustare secvențială

eTabel 4. Raporturi de pericol (IC 95%) ale cancerului pulmonar prin aportul de fibre dietetice și consumul de iaurt: Utilizarea punctelor de tăiere comune ale consumului de fibre și iaurt în cohorte

eTable 5. Raporturile de pericol (IC 95%) ale cancerului pulmonar prin aportul de fibre dietetice și consumul de iaurt: utilizarea punctelor de tăiere specifice cohortei și sexului pentru aporturile de fibre și iaurt

eTable 6. Raporturile de pericol (IC 95%) ale cancerului pulmonar prin aportul de fibre dietetice și consumul de iaurt: analize de sensibilitate în rândul populației totale studiate

eFigura 1. Riscul de cancer pulmonar asociat cu aportul de fibre dietetice în fiecare cohortă participantă

eFigura 2. Riscul de cancer pulmonar asociat cu consumul de iaurt în fiecare cohortă participantă

eFigura 3. Relația doză-răspuns a aportului de fibre dietetice și a consumului de iaurt cu risc de cancer pulmonarFaceți clic aici pentru fișier de date suplimentare. (558K, pdf)Mergi la:

Referințe

1. Sonnenburg JL, Bäckhed F. Interacțiunile dietă-microbiota ca moderatori ai metabolismului uman . Natura . 2016; 535 ( 7610 ): -. doi: 10.1038 / nature18846 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]2. Aron-Wisnewsky J, Clément K. Microbiomul intestinal, dieta și legăturile cu tulburările cardiometabolice și cronice . Nat Rev Nephrol . 2016; 12 ( 3 ): 169-181. doi: 10.1038 / nrneph.2015.191 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]3. Hemarajata P, Versalovic J. Efectele probioticelor asupra microbiotei intestinale: mecanisme ale imunomodulării și neuromodulării intestinale . Therap Adv Gastroenterol . 2013; 6 ( 1 ): 39-51. doi: 10.1177 / 1756283X12459294 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]4. Bindels LB, Delzenne NM, Cani PD, Walter J. Către un concept mai cuprinzător pentru prebiotice . Nat Rev Gastroenterol Hepatol . 2015; 12 ( 5 ): 303-310. doi: 10.1038 / nrgastro.2015.47 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]5. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură; Organizatia Mondiala a Sanatatii . Probiotice în alimente: sănătate și proprietăți nutriționale și linii directoare pentru evaluare . Roma, Italia: Organizația pentru Alimentație și Agricultură din Statele Unite; 2006. [ Google Scholar ]6. Anderson JW, Baird P, Davis RH Jr, și colab. . Beneficiile pentru sănătate ale fibrelor alimentare . Nutr Rev . 2009; 67 ( 4 ): 188-205. doi: 10.1111 / j.1753-4887.2009.00189.x [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]7. Sun J, Cumpără N. Efectele consumului de probiotice asupra scăderii lipidelor și a factorilor de risc CVD: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate . Ann Med . 2015; 47 ( 6 ): 430-440. doi: 10.3109 / 07853890.2015.1071872 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]8. Dehghan M, Mente A, Rangarajan S și colab. ; Anchetatorii prospectivi ai studiului privind epidemiologia rurală urbană (PURE). Asocierea consumului de lactate cu boli cardiovasculare și mortalitate în 21 de țări de pe cinci continente (PURE): un studiu prospectiv de cohortă . Lancet . 2018; 392 ( 10161 ): 2288-2297. doi: 10.1016 / S0140-6736 (18) 31812-9 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]9. Cho SS, Qi L, Fahey GC Jr, Klurfeld DM. Consumul de fibre de cereale, amestecuri de cereale integrale și tărâțe și cereale integrale și reducerea riscului în diabetul de tip 2, obezitate și boli cardiovasculare . Sunt J Clin Nutr . 2013; 98 ( 2 ): 594-619. doi: 10.3945 / ajcn.113.067629 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]10. Aune D, Chan DSM, Lau R și colab. . Fibre dietetice, cereale integrale și risc de cancer colorectal: revizuire sistematică și meta-analiză doză-răspuns a studiilor prospective . BMJ . 2011; 343 : d6617. doi: 10.1136 / bmj.d6617 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]11. Pala V, Sieri S, Berrino F și colab. . Consumul de iaurt și riscul de cancer colorectal în cadrul anchetei prospective europene italiene asupra cohortei de cancer și nutriție . Int J Rac . 2011; 129 ( 11 ): 2712-2719. doi: 10.1002 / ijc.26193 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]12. Zhang Z, Xu G, Ma M, Yang J, Liu X. Aportul de fibre alimentare reduce riscul de cancer gastric: o meta-analiză . Gastroenterologie . 2013; 145 ( 1 ): 113-120. doi: 10.1053 / j.gastro.2013.04.001 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]13. Park Y, Subar AF, Hollenbeck A, Schatzkin A. Consumul și mortalitatea de fibre dietetice în dieta NIH-AARP și în studiul de sănătate . Arch Intern Med . 2011; 171 ( 12 ): 1061-1068. doi: 10.1001 / archinternmed.2011.18 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]14. McAleer JP, Kolls JK. Contribuțiile microbiomului intestinal în imunitatea pulmonară . Eur J Immunol . 2018; 48 ( 1 ): 39-49. doi: 10.1002 / eji.201646721 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]15. Butler LM, Koh WP, Lee HP, Yu MC, London SJ. Fibre dietetice și tuse redusă cu flegmă: un studiu de cohortă în Singapore . Am J Respir Crit Care Med . 2004; 170 ( 3 ): 279-287. doi: 10.1164 / rccm.200306-789OC [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]16. Kan H, Stevens J, Heiss G, Rose KM, London SJ. Fibrele dietetice, funcția pulmonară și boala pulmonară obstructivă cronică în riscul aterosclerozei în studiul comunităților . Sunt J Epidemiol . 2008; 167 ( 5 ): 570-578. doi: 10.1093 / aje / kwm343 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]17. Varraso R, Willett WC, Camargo CA Jr. Studiu prospectiv al fibrelor alimentare și riscul de boli pulmonare obstructive cronice în rândul femeilor și bărbaților din SUA . Sunt J Epidemiol . 2010; 171 ( 7 ): 776-784. doi: 10.1093 / aje / kwp455 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]18. Kaluza J, Harris H, Wallin A, Linden A, Wolk A. Aportul de fibre dietetice și riscul de boli pulmonare obstructive cronice: un studiu prospectiv de cohortă la bărbați . Epidemiologie . 2018; 29 ( 2 ): 254-260. doi: 10.1097 / EDE.0000000000000750 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]19. Gnagnarella P, Maisonneuve P, Bellomi M, și colab. . Aportul de nutrienți și tiparele de nutrienți și riscul de cancer pulmonar la fumătorii în greutate: rezultate din studiul de screening COSMOS cu CT anual cu doze mici . Eur J Epidemiol . 2013; 28 ( 6 ): 503-511. doi: 10.1007 / s10654-013-9803-1 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]20. Kane-Diallo A, Srour B, Sellem L și colab. . Asocierea dintre un scor dietetic pro-bazat pe plante și riscul de cancer în cohorta potențială NutriNet-santé . Int J Rac . 2018; 143 ( 9 ): 2168-2176. doi: 10.1002 / ijc.31593 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]21. Vieira AR, Abar L, Vingeliene S și colab. . Riscul de fructe, legume și cancer pulmonar: o revizuire sistematică și meta-analiză . Ann Oncol . 2016; 27 ( 1 ): 81-96. doi: 10.1093 / annonc / mdv381 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]22. Pirie K, Peto R, Green J, Reeves GK, Beral V; Milioane de femei studiază colaboratori. Cancerul pulmonar la fumătorii care nu fumează în Marea Britanie Studiu de milioane de femei . Int J Rac . 2016; 139 ( 2 ): 347-354. doi: 10.1002 / ijc.30084 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]23. Yang Y, Wang X, Yao Q, Qin L, Xu C. Produs lactat, aport de calciu și risc de cancer pulmonar: o revizuire sistematică cu meta-analiză . Sci Rep . 2016; 6 : 20624. doi: 10.1038 / srep20624 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]24. Yu D, Takata Y, Smith-Warner SA și colab. . Consumul prediagnostic de calciu și supraviețuirea cancerului pulmonar: o analiză combinată a 12 studii de cohortă . Biomarkeri de epidemiol pentru cancer Prev . 2017; 26 ( 7 ): 1060-1070. doi: 10.1158 / 1055-9965.EPI-16-0863 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]25. Yang JJ, Yu D, Takata Y și colab. . Aportul alimentar de grăsimi și riscul de cancer pulmonar: o analiză combinată . J Clin Oncol . 2017; 35 ( 26 ): 3055-3064. doi: 10.1200 / JCO.2017.73.3329 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]26. Thompson FE, Kipnis V, Midthune D și colab. . Efectuarea unui chestionar privind frecvența alimentelor în studiul privind dieta și sănătatea NIH-AARP din SUA (Institutul Național de Sănătate-Asociația Americană a Persoanelor Pensionate) . Sănătate publică Nutr . 2008; 11 ( 2 ): 183-195. doi: 10.1017 / S1368980007000419 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]27. Rimm EB, Giovannucci EL, Stampfer MJ, Colditz GA, Litin LB, Willett WC. Reproductibilitatea și validitatea unui chestionar de frecvență alimentară semicantitativ autoadministrat extins în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății de sex masculin . Sunt J Epidemiol . 1992; 135 ( 10 ): 1114-1126. doi: 10.1093 / oxfordjournals.aje.a116211 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]28. Willett WC, Sampson L, Stampfer MJ și colab. . Reproductibilitatea și validitatea unui chestionar semicantitativ privind frecvența alimentelor . Sunt J Epidemiol . 1985; 122 ( 1 ): 51-65. doi: 10.1093 / oxfordjournals.aje.a114086 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]29. Salvini S, Hunter DJ, Sampson L și colab. . Validarea pe bază de alimente a unui chestionar dietetic: efectele variației săptămânale în consumul de alimente . Int J Epidemiol . 1989; 18 ( 4 ): 858-867. doi: 10.1093 / ije / 18.4.858 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]30. Munger RG, Folsom AR, Kushi LH, Kaye SA, Sellers TA. Evaluarea dietetică a femeilor mai în vârstă din Iowa, cu un chestionar privind frecvența alimentelor: aportul de nutrienți, reproductibilitate și comparație cu interviurile de rechemare dietetice de 24 de ore . Sunt J Epidemiol . 1992; 136 ( 2 ): 192-200. doi: 10.1093 / oxfordjournals.aje.a116485 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]31. Subar AF, Thompson FE, Kipnis V și colab. . Validarea comparativă a chestionarelor privind frecvența alimentelor Block, Willett și Institutul Național al Cancerului: Studiul Mâncarea la America . Sunt J Epidemiol . 2001; 154 ( 12 ): 1089-1099. doi: 10.1093 / aje / 154.12.1089 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]32. Signorello LB, Munro HM, Buchowski MS și colab. . Estimarea aportului de nutrienți dintr-un chestionar privind frecvența alimentelor: încorporarea elementelor rasei și regiunii geografice . Sunt J Epidemiol . 2009; 170 ( 1 ): 104-111. doi: 10.1093 / aje / kwp098 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]33. White E, Patterson RE, Kristal AR și colab. . Studiu de cohortă VITamins And Lifestyle: studiază designul și caracteristicile utilizatorilor de suplimente . Sunt J Epidemiol . 2004; 159 ( 1 ): 83-93. doi: 10.1093 / aje / kwh010 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]34. Slimani N, Ferrari P, Ocké M și colab. . Standardizarea metodei de calibrare a regimului alimentar de 24 de ore folosită în investigația europeană prospectivă asupra cancerului și nutriției (EPIC): concepte generale și rezultate preliminare . Eur J Clin Nutr . 2000; 54 ( 12 ): 900-917. doi: 10.1038 / sj.ejcn.1601107 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]35. Villegas R, Yang G, Liu D și colab. . Valabilitatea și reproductibilitatea chestionarului privind frecvența alimentelor utilizat în studiul de sănătate al bărbaților din Shanghai . Br J Nutr . 2007; 97 ( 5 ): 993-1000. doi: 10.1017 / S0007114507669189 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]36. Shu XO, Yang G, Jin F și colab. . Valabilitatea și reproductibilitatea chestionarului privind frecvența alimentelor utilizat în Studiul de sănătate al femeilor din Shanghai . Eur J Clin Nutr . 2004; 58 ( 1 ): 17-23. doi: 10.1038 / sj.ejcn.1601738 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]37. Prosky L, Asp NG, Furda I, DeVries JW, Schweizer TF, Harland BF. Determinarea fibrelor alimentare totale în alimente și produse alimentare: studiu colaborativ . J Assoc Off Anal Chem . 1985; 68 ( 4 ): 677-679. [ PubMed ] [ Google Scholar ]38. WC Willett, Howe GR, Kushi LH. Ajustarea aportului total de energie în studiile epidemiologice . Sunt J Clin Nutr . 1997; 65 ( 4 ) (supl.): 1220S-1228S. doi: 10.1093 / ajcn / 65.4.1220S [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]39. Burke DL, Ensor J, Riley RD. Meta-analiză utilizând date individuale ale participanților: abordări într-o etapă și în două etape și de ce pot diferi . Stat Med . 2017; 36 ( 5 ): 855-875. doi: 10.1002 / sim.7141 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]40. DerSimonian R, Laird N. Metaanaliza în studiile clinice . Studii clinice de control . 1986; 7 ( 3 ): 177-188. doi: 10.1016 / 0197-2456 (86) 90046-2 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]41. Smith-Warner SA, Spiegelman D, Ritz J și colab. . Metode pentru punerea în comun a rezultatelor studiilor epidemiologice: Proiectul de punere în comun a studiilor prospective asupra dietei și cancerului . Sunt J Epidemiol . 2006; 163 ( 11 ): 1053-1064. doi: 10.1093 / aje / kwj127 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]42. Hua H, Burke DL, Crowther MJ, Ensor J, Tudur Smith C, Riley RD. Modele de meta-analiză a datelor individuale ale participantilor într-o etapă: estimarea interacțiunilor tratament-covariate trebuie să evite părtinirea ecologică prin separarea informațiilor din cadrul procesului și ale procesului . Stat Med . 2017; 36 ( 5 ): 772-789. doi: 10.1002 / sim.7171 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]43. Bozinovski S, Vlahos R, Anthony D și colab. . BPOC și cancer pulmonar cu celule scuamoase: inflamația aberantă și imunitatea sunt legătura comună . Br J Pharmacol . 2016; 173 ( 4 ): 635-648. doi: 10.1111 / bph.13198 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]44. Koh A, De Vadder F, Kovatcheva-Datchary P, Bäckhed F. De la fibra dietetică la gazdă fiziologie: acizi grași cu lanț scurt ca metaboliți bacterieni cheie . Celula . 2016; 165 ( 6 ): 1332-1345. doi: 10.1016 / j.cell.2016.05.041 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]45. Trompette A, Gollwitzer ES, Yadava K și colab. . Metabolismul microbiotei intestinale a fibrelor alimentare influențează boala alergică a căilor respiratorii și hematopoieza . Nat Med . 2014; 20 ( 2 ): 159-166. doi: 10.1038 / nm.3444 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]46. Sharma A, Viswanath B, Park YS. Rolul probioticelor în gestionarea cancerului pulmonar și a bolilor conexe: o actualizare . J Funct Foods . 2018; 40 : 625-633. doi: 10.1016 / j.jff.2017.11.050 [ CrossRef ] [ Google Scholar ]47. Dasari S, Kathera C, Janardhan A, Praveen Kumar A, Viswanath B. Rolul suprafaței probioticelor în profilaxia și terapia cancerului: o revizuire sistematică . Clin Nutr . 2017; 36 ( 6 ): 1465-1472. doi: 10.1016 / j.clnu.2016.11.017 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]48. Chuang SC, Vermeulen R, Sharabiani MTA și colab. . Aportul de fibre de cereale modulează nivelurile de citokine din sânge . Biomarkeri . 2011; 16 ( 6 ): 504-510. doi: 10.3109 / 1354750X.2011.599042 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]49. Hu FB, Satija A, Rimm EB, și colab. . Metode de evaluare a dietei în Studiile de sănătate ale asistenților medicali și contribuția la politicile și orientările nutriționale bazate pe dovezi . Sunt J Sănătate Publică . 2016; 106 ( 9 ): 1567-1572. doi: 10.2105 / AJPH.2016.303348 [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]50. Paeratakul S, Popkin BM, Kohlmeier L, Hertz-Picciotto I, Guo X, Edwards LJ. Eroare de măsurare în datele dietetice: implicații pentru studiul epidemiologic al relației dieta-boală . Eur J Clin Nutr . 1998; 52 ( 10 ): 722-727. doi: 10.1038 / sj.ejcn.1600633 [ PubMed ] [ CrossRef ] [ Google Scholar ]51. Willett W. Epidemiologie nutrițională . Ediția a 3-a Oxford, New York: Oxford University Press; 2013. [ Google Scholar ]

Flora intestinala (probioticele ) in tratarea covid-19

Provocări în gestionarea infecției cu SARS-CoV2: rolul bacterioterapiei orale ca strategie terapeutică complementară pentru a evita progresia COVID-19

Gabriella d’Ettorre  , Giancarlo Ceccarelli  , Massimiliano Marazzato 1 , Giuseppe Campagna 2 , Claudia Pinacchio 1 , Francesco Alessandri 3 , Franco Ruberto 3 , Giacomo Rossi 4 , Luigi Celani 1 , Carolina Scagnolari 5 , Cristina Mastropietro 1 , Vito Trinchieri 1 , Gregorio Egidio Recchia 1 , Vera Mauro 1Guido Antonelli 5 , Francesco Pugliese 3 și Claudio Maria Mastroianni 1

  • 1 Departamentul de Sănătate Publică și Boli Infecțioase, Universitatea Sapienza din Roma, Roma, Italia
  • 2 Departamentul de Medicină Clinică și Moleculară, Universitatea Sapienza din Roma, Roma, Italia
  • 3 Departamentul de anestezie și medicină de terapie intensivă, Universitatea Sapienza din Roma, Roma, Italia
  • 4 Scoala de Biostiinte, Universitatea de Medicina Veterinara din Camerino, Camerino, Italia
  • 5 Laborator de virologie, Departamentul de Medicină Moleculară, afiliat la Istituto Pasteur Italia – Fundația Cenci Bolognetti, Universitatea Sapienza, Roma, Italia

Context: Tulburările gastro-intestinale sunt frecvente în COVID-19 și s-a presupus că SARS-CoV-2 are impact asupra florei microbiene ale gazdei și a inflamației intestinului, infectând celulele epiteliale intestinale. Deoarece în prezent nu există terapii codificate sau linii directoare pentru tratamentul COVID-19, acest studiu a avut ca scop evaluarea rolului posibil al unei bacterioterapii orale specifice ca strategie terapeutică complementară pentru a evita progresia COVID-19.

Metode: Oferim un raport de 70 de pacienți pozitivi pentru COVID-19, internați între 9 martie și 4 aprilie 2020. Toți pacienții au avut febră, au necesitat terapie cu oxigen neinvaziv și au prezentat o implicare pulmonară CT la imagistică mai mare de 50%. Patruzeci și doi de pacienți au primit hidroxiclorochină, antibiotice și tocilizumab, singure/monoterapii sau în combinație. Un al doilea grup de 28 de subiecți a primit aceeași terapie cu adăugare de bacterioterapie orală, utilizând o formulare multistrain/multitulpini (de bacterii intestinale)

Rezultate: Cele două cohorte de pacienți au fost comparabile pentru vârstă, sex, valori de laborator, patologii concomitente și modalitatea de susținere a oxigenului. În termen de 72 de ore, aproape toți pacienții tratați cu bacterioterapie au prezentat remisiunea diareei și a altor simptome, comparativ cu mai puțin de jumătate din grupul care nu a fost suplimentat.

Riscul estimat de a dezvolta insuficiență respiratorie a fost de opt ori mai mic la pacienții care au primit bacterioterapie orală. Atât prevalența pacienților transferați la ATI, cât și mortalitatea au fost mai mari în rândul pacienților care nu au fost tratați cu bacterioterapie orală.

Concluzii: O formulare bacteriană specifică a arătat un impact semnificativ ameliorator asupra condițiilor clinice ale pacienților pozitivi pentru infecția cu SARS-CoV-2. Aceste rezultate subliniază, de asemenea, importanța axei intestin-plămân în controlul bolii COVID-19.

Introducere

Înțelegerea procesului invaziv al SARS-COV-2 este esențială. Știm că punctele de intrare ale virusului în organism, cum ar fi receptorii ACE2, sunt enzime care sunt legate de celulele intestinale. Coronavirusurile își schimbă în mod constant tiparele de legare pe măsură ce evoluează, iar ținta potențială din plămâni variază, de asemenea, dar nu și în intestinul subțire, unde rămâne constantă. Prin urmare, celulele mucoasei intestinale (enterocite) ar putea fi un rezervor pentru coronavirusuri ( 1 ). În faza acută, doar 10% dintre pacienții cu boală coronavirus 19 (COVID-19) prezintă ADNc viral în sânge, dar aproape 50% dintre ei îl excretă în scaune. Forma infecțioasă a virusului a fost chiar identificată de mai multe ori, sugerând că calea orofecală este un mod de contaminare ( 1). Implicarea intestinului ar putea explica variația mare a încărcăturii virale de la un test la altul la aceeași persoană ca și cum virusul s-ar ascunde acolo ( 2 ). Cercetătorii chinezi au investigat modificările microbiotei la pacienții care au murit pentru infecția cu COVID-19. Secvențierea microbiotei lor a relevat o scădere semnificativă a bifidobacteriilor și lactobacililor , principalele familii de bacterii simbiotice, precum și o creștere a bacteriilor oportuniste precum  Corynebacterium  sau  Ruthenibacterium 1 ). Disbioza intestinală are un impact imun de lungă durată asupra sistemului imunitar pulmonar ( 3) și, prin urmare, ar putea fi un risc suplimentar pentru suferința respiratorie indusă de COVID-19. În acest context, utilizarea bacterioterapiei orale ar putea fi o opțiune. Unele tulpini de lactobacili și bifidobacterii au un rol protector împotriva virusului gripal, rinovirusului, virusului sincițial respirator, adenovirusului și pneumovirusului ( 4 , 5). Raportăm aici observația noastră asupra pacienților suplimentați cu bacterioterapie orală în plus față de tratamentul actual anti-COVID-19 (hidroxiclorochină, azitromicină, tocilizumab). Grupul de comparație a fost subiecții COVID-19 pozitivi care nu au fost tratați cu bacterioterapie orală, internați în aceeași clinică în același timp. Rezultatele noastre subliniază importanța axei intestin-plămân în controlul bolii COVID-19 ( 6 , 7 ).

Studiata populație, setările și culegerea datelor

Pacienții evaluați în acest studiu au fost internați la Departamentul de Boli Infecțioase, Policlinico Umberto I, Universitatea „Sapienza” din Roma, Italia, între 9 martie 2020 și 4 aprilie 2020 (unitate de îngrijire subintensivă pentru COVID-19). Aprobarea etică a fost obținută de la Comitetul de etică al Policlinico Umberto I (numărul aprobării / ID Prot. 109/20209). Toți pacienții stăteau acasă înainte de a fi direcționați la secția de urgență și de acolo la secția noastră. Tampoanele orofaringiene și nazofaringiene pentru diagnosticarea COVID-19 au fost efectuate în duplicat pentru gena SARS-CoV-2 E și S printr-o reacție în lanț cu transcriptază inversă polimerază (RT-PCR). Toți pacienții au fost pozitivi pentru COVID-19 și au îndeplinit următoarele criterii clinice: febră:> 37,5 ° C, nevoie de terapie cu oxigen neinvaziv și implicare CT pulmonară la imagistică mai mare de 50%.Au fost diagnosticați cu starea simptomatică a bolii COVID-19, care, totuși, la momentul evaluării nu necesita intubație endotraheală și ventilație mecanică invazivă. Terapia cu oxigen a fost administrată prin masca Venturi la pacienții cu respirație spontană; dacă hipoxemia a persistat, s-a aplicat presiunea continuă pozitivă a căilor respiratorii (CPAP). Dispneea a fost definită ca „o experiență subiectivă de disconfort respirator care constă în senzații calitativ distincte, care variază ca intensitate” (Dispneea a fost definită ca „o experiență subiectivă de disconfort respirator care constă în senzații calitativ distincte, care variază ca intensitate” (Dispneea a fost definită ca „o experiență subiectivă de disconfort respirator care constă în senzații calitativ distincte, care variază ca intensitate” (8 ). Diareea acută a fost definită ca un scaun cu un conținut crescut de apă, volum sau frecvență care durează <14 zile ( 9 ). Scanarea CT de înaltă rezoluție a fost utilizată pentru a identifica implicarea pulmonară în conformitate cu protocolul oficial de diagnostic și tratament (ediția a 6-a) declarat de Comisia Națională de Sănătate din China. Constatările CT tipice ale COVID-19 sunt (1) opacități de sticlă măcinată, (2) consolidare, (3) model reticular, (4) model de pavaj nebun ( 10)). Pacienții cu hipoxemie acută severă datorată pneumoniei COVID-19 și care au nevoie de ventilație mecanică invazivă au fost direcționați către Unitatea de terapie intensivă (UCI) a Policlinico Umberto I. Deoarece nu există, în prezent, terapii codificate sau îndrumări pentru tratamentul medical al COVID -19, pacienții au fost tratați cu hidroxiclorochină (HCQ) 200 mg bid, antibiotice (ABX) (azitromicină 500 mg) și doza de Tocilizumab (TCZ) este de 8 mg / kg (până la maxim 800 mg per doză) cu un interval de 12 ore de două ori, eventual plus oxigen. În plus față de tratamentele de mai sus, pacienții aleși aleatoriu au inițiat bacterioterapia orală pe 13 martie. Pentru fiecare pacient, indicele de comorbiditate Charlson ( 11), cerința de susținere a oxigenului, precum și valorile de laborator cuprinzând alanina aminotransferază (ALT), aspartat aminotransferază (ALT), hemoglobină (Hb), pH, hidrogen carbonat (HCO-3HCO3-), Lactic presiune anhidrida acidului carbon și arterial (PaCO 2 ) au fost determinate la momentul inițial. Presiunea parțială observată a oxigenului arterial (PaO 2 ), fracția de oxigen inspirat FiO 2 , dispariția simptomelor asociate COVID-19, evenimentele adverse și numărul de pacienți transferați la ICU au fost colectate la 24 h, 48 h, 72 de ore și 7 zile de la începerea bacterioterapiei orale și a spitalizării pentru toți pacienții independent de tratamente. Pacienții au fost considerați pozitivi pentru insuficiență respiratorie atunci când s-a determinat PaO 2 / FiO 2raportul a fost <300. Deoarece aceasta este o colectare retrospectivă a datelor de urgență din viața reală, unele date de laborator nu erau disponibile. În special, în cazul îmbunătățirii semnificative a schimbului de gaze clinice și respiratorii, uneori clinicianul nu a repetat analiza de urmărire a gazelor din sânge, considerând că este o procedură invazivă dureroasă inutilă.

Bacterioterapie orală

Formularea administrată în acest studiu conținea: Streptococcus thermophilus DSM 32345 , L.acidophilus DSM 32241 , L. helveticus DSM 32242 , L. paracasei DSM 32243, L. plantarum DSM 32244, L. brevis DSM 27961, B. lactis DSM 32246, B lactis DSM 32247. Ormendes SA, Lausanne, Elveția, care a dăruit produsul Sivomixx® (SivoBiome® în SUA) este responsabilă pentru standardizarea produsului în ceea ce privește conținutul enzimatic, profilul biochimic și imunologic. 

Bacterioterapia orală a implicat utilizarea a 2.400 miliarde de bacterii pe zi. 

Formularea a fost administrată în trei doze egale pe zi.

Analize statistice

Nu s-au efectuat calcule privind mărimea eșantionului. Variabilele categorice au fost comparate folosind testul χ 2 și s-au arătat ca frecvențe absolute și procent. Testul Shapiro – Wilk a fost utilizat pentru a testa normalitatea distribuției variabilelor continue. Când nu au fost distribuite în mod normal, transformarea logaritmică a fost efectuată în conformitate cu transformarea BoxCox cu -0,25 ≤ λ ≤ 0,25. Pentru variabilele continue distribuite în mod normal, valorile medii între două grupuri au fost comparate cu t Student-test și a arătat ca medie ± SD (deviație standard); pentru datele care nu au fost distribuite în mod normal, a fost utilizat testul Mann – Whitney și indicat ca median (25-75). Analiza longitudinală a datelor referitoare la insuficiența respiratorie în raport cu grupul „netratat vs. tratat” a fost efectuată de un model mixt general liniar cu procedura GLIMMIX considerând binarul ca distribuție și logitul ca funcție de legătură. Corecția Benjamini – Hochberg False Discovery Rate (FDR) a fost utilizată pentru a ține cont de testarea multiplelor ipoteze atunci când este necesar. Un p <0,05 a fost considerat semnificativ statistic. Toate analizele statistice au fost efectuate utilizând SAS v.9.4 și JMP v. 14 (SAS Institute Inc., Cary, NC, SUA).

Rezultate

Datele relative la 70 de subiecți pozitivi la testul SARS-CoV-2 (vârsta mediană, 59 de ani, interval interquartil, 50-70) au fost colectate în perioada 9 martie – 4 aprilie 2020. Niciunul dintre pacienți nu a călătorit recent în China sau Coreea de Sud sau Iranul. Pacienții nu au putut confirma dacă au avut contact cu persoane infectate cu COVID-19 și, de asemenea, nu au fost exacți în amintirea duratei exacte a simptomelor înainte de internarea în spital. Proporția de femei (29, 41,4%) a fost mai mică față de procentul de bărbați (41, 58,6%). Simptomatologia pacienților la internare a fost: febră (66, 94,3%), tuse (54, 77,1%), dispnee (44, 62,9%), cefalee (11, 15,7%), astenie (15, 21,4%), mialgie (4 , 5,7%), diaree (33, 47,1%), în timp ce 56 (80,0%), au prezentat comorbidități într-un interval de la 1 la 6. Un grup de 28 de subiecți au primit bacterioterapie orală (OB +),în timp ce un alt grup de 42 de indivizi care nu au fost suplimentați cu bacterioterapie orală (OB–) a fost grupul de comparație.tabelul 1arată caracteristicile pacienților la internare. Nu s-au observat diferențe semnificative statistic între grupul OB + și OB – unul în ceea ce privește sexul, vârsta, AST, ALT, Hb, indicele de masă corporală (IMC) și indicele de comorbiditate Charlson la momentul inițial. Nu s-au găsit diferențe semnificative între grupuri și pentru parametrii respiratori, precum și pentru proporția subiecților care prezintă diaree, febră, tuse, dispnee, cefalee, astenie și mialgie. Mai mult, toți pacienții aveau semne clinice și radiologice compatibile cu pneumonia COVID-19 și aveau nevoie de asistență respiratorie în spital, dar nu de suport pentru resuscitare. Cele două grupuri de pacienți au fost omogene în raport cu proporția subiecților care au nevoie de suport neinvaziv de oxigen livrat prin masca Venturi în respirație spontană sau prin presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii (CPAP).TABELUL 1

Tabelul 1 . Caracteristicile grupurilor de pacienți obținute pe baza administrării bacterioterapiei.

În special, la admitere, o proporție semnificativ mai mare de pacienți cu insuficiență respiratorie a fost prezentă în grupul tratat cu bacterioterapie orală în raport cu OB– (OB- 11/42, 26,2%; OB + 14/28, 50%; p = 0,042 ). Prin urmare, toți pacienții înscriși au fost clasificați în stadiul III (pneumonie severă – COVID sever-19) din clasificarea sindromică propusă de Societatea italiană de anestezie și resuscitare (SIAARTI) ( 12 ).

În ceea ce privește terapiile medicamentoase, ambele grupuri nu au diferit în ceea ce privește numărul, tipul și combinațiile de medicamente administrate în perioada de spitalizare ( Tabelul 2 ). Timpul mediu de la diagnostic la începutul administrării orale a bacterioterapiei a fost de 1 zi (min 0 – max 2) și durata tratamentului a fost de 14 zile pentru toți pacienții.MASA 2

Tabelul 2 . Terapii medicamentoase administrate grupurilor de subiecți, determinate de administrarea bacterioterapiei.

Administrarea bacteriană orală a fost asociată cu dispariția diareei la toți pacienții în decurs de 7 zile. Interesant este că o proporție mare de subiecți OB + (6/14, 42,9%) au rezolvat diareea în 24 de ore și aproape totalitatea (13/14, 92,9%) în 3 zileFigura 1A ). De asemenea, celelalte semne și simptome – febră, astenie, cefalee, mialgie și dispnee – considerate cumulativ, au prezentat o tendință similară, mai evidentă din a doua zi de bacterioterapieFigura 1B). În special, mai puțin de jumătate dintre pacienții care nu au fost tratați cu bacterioterapie au prezentat dispariția diareei sau a altor simptome în decurs de 7 zile. În ceea ce privește rezultatul respirator, prin aplicarea modelului mixt general liniar cu procedura GLIMMIX, am observat o diferență semnificativă în evoluția rezultatului respirator între grupul OB + și OB– ( p <0,001). După 7 zile de tratament, modelul calculat a arătat un risc de 8 ori semnificativ scăzut de a evolua o insuficiență respiratorie, cu necesitatea unui suport de resuscitare, adică, care necesită ventilație predispusă sau oxigenare a membranelor extracorporale (ECMO) pentru pacienții cărora li se administrează bacterioterapie OB– indiviziFigura 2 ).

vezi figurile in articol https://doi.org/10.3389/fmed.2020.00389

Figura 1 . Graficele cu bare colorate pe baza administrării probiotice care arată dispariția diareei (A) , precum și a altor simptome (B) în diferite momente de timp. Corecția FDR Benjamini Hochberg a fost utilizată pentru a explica testarea ipotezelor multiple. S-a raportat, de asemenea, semnificația statistică între grup la nivelul alfa 0,05.

Figura 2 . Analiza datelor longitudinale pentru variabila respirație în raport cu grupul „OB– vs. OB +” efectuată de GLIMMIX. Pentru fiecare punct de timp, au fost raportate probabilitatea, intervalul de încredere 95% și semnificația statistică.

Prelungirea intervalului QT, anomaliile hepatice și renale și imunosupresia au fost monitorizate cu atenție, de asemenea, pentru tendința creșterii intervalului QT la pacienții tratați cu azitromicină. Nu s-au înregistrat evenimente adverse. Pacienții tratați cu Tocilizumab au raportat un sentiment de astenie după administrarea medicamentului și o reducere a tensiunii arteriale, care nu a necesitat niciun tratament medical. Începând cu 4 aprilie 2020, deși nu este semnificativ din punct de vedere statistic, grupul OB- a arătat o prevalență mai mare a pacienților transferați la ATI pentru ventilație mecanică (OB– vs. OB +; 2/42, 4,8% vs. 0/28, 0,0% ) sau ajungând la un rezultat letal (OB– vs. OB +; 4/42, 9,5% vs. 0/28, 0,0%). Prevalența observată a pacienților cu rezultat letal în cadrul grupului de control a fost în concordanță cu aceasta (medie ± SD 9,4 ± 1,7%;) înregistrat în Italia în perioada 9 martie – 4 aprilie 2020 (13 ). De asemenea, toți pacienții tratați cu bacterioterapie au supraviețuit bolii COVID-19 și niciunul nu a necesitat ventilație mecanică invazivă și internare în ATI.

Discuţie

Acest raport vine de la medicii din „tranșee” în timpul războiului italian împotriva infecției COVID-19. Urgența pandemiei COVID-19 a schimbat echilibrul dintre așteptarea dovezilor înainte de a decide dacă se administrează terapia sau se creează dovezi în timpul îngrijirii de rutină a pacientului, în favoarea celei de-a doua alegeri. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a permis o autorizație de utilizare de urgență pentru a prescrie hidroxiclorochina ( 14 ). OMS, CDC și FDA nu au luat o poziție cu privire la utilizarea Tocilizumab în COVID-19, chiar dacă Comisia Națională de Sănătate a Chinei o recomandă pentru utilizare la pacienții cu COVID-19, dar numai dacă sunt prezente niveluri crescute de IL-6 ( 15). De asemenea, clinicienii italieni utilizează o varietate de abordări empirice pentru gestionarea COVID-19, într-o metodă „învață în timp ce faci” ( 16). Există o nevoie urgentă de a determina care intervenții împotriva COVID-19 sunt cele mai bune, dar în absența studiilor clinice care să ghideze managementul, nu colectarea datelor din utilizarea terapiilor off-label este o oportunitate ratată. Aici raportăm un „instantaneu” asupra a 70 de pacienți internați la Departamentul de Boli Infecțioase în perioada 9 martie – 4 aprilie 2020. Un grup de pacienți a fost tratat cu hidroxiclorochină, Tocilizumab și antibiotice singure sau în combinație, în timp ce un al doilea grup dintre subiecți au fost administrați cu bacterioterapie orală în plus față de terapia medicamentoasă standard. Rezultatele au evidențiat o supraviețuire mai proastă, precum și un risc mai mare de transfer la o resuscitare intensivă pentru pacientul care nu este suplimentat cu bacterioterapie în raport cu cel suplimentat. De asemenea,riscul estimat de a dezvolta insuficiență respiratorie în timpul cursului COVID-19 a fost de peste opt ori mai mic în grupul tratat cu bacterioterapie orală, în raport cu cel netratat. În ceea ce privește celelalte semne și simptome asociate cu COVID-19, adică diaree, febră, tuse, dispnee, astenie, mialgia, o îmbunătățire semnificativă este deja evidentă după 24-48 de ore de la începerea bacterioterapiei. Există potențiale comunicații anatomice și căi complexe care implică axa intestin-plămân (GLA) (mialgia, o îmbunătățire semnificativă este deja evidentă după 24-48 de ore de la începerea bacterioterapiei. Există potențiale comunicații anatomice și căi complexe care implică axa intestin-plămân (GLA) (mialgia, o îmbunătățire semnificativă este deja evidentă după 24-48 de ore de la începerea bacterioterapiei. Există potențiale comunicații anatomice și căi complexe care implică axa intestin-plămân (GLA) (5 ). Sistemul limfatic mezenteric este calea intre plamani si intestin, prin care bacteriile intacte, fragmente sau metaboliți ai acestora pot traversa bariera intestinală pentru a ajunge la circulația sistemică și poate influența răspunsul imun pulmonare ( de 17 – de 19 ). Metaboliții intestinali afectează în mod semnificativ nu numai imunitatea intestinală locală, ci și alte organe prin sistemul limfatic și circulator. De exemplu, acizii grași cu lanț scurt (SCFA) produși în principal prin fermentarea bacteriană a fibrelor alimentare, acționează în plămâni ca semnalizare pentru atenuarea răspunsurilor inflamatorii și alergice ( 20 , 21 ). Șoarecii cu deficit de receptor SCFA prezintă răspunsuri inflamatorii crescute în modele experimentale de astm (19 ). Celulele umane posedă sisteme de apărare antioxidantă pentru protecția lor împotriva speciilor reactive de oxigen (ROS) generate de viruși; cu toate acestea, infecțiile virale deseori inhibă un astfel de răspuns ( 22 ). Nu există niciun motiv să credem că acest lucru nu este valabil și pentru COVID-19 ( 23 ). Am emis ipoteza că la pacienții infectați cu COVID-19, o formulare bacteriană cu profilul biochimic și imunologic „adecvat” ar putea declanșa mai multe funcții biologice de protecție. Tulpinile bacteriene prezente în produsul pe care l-am administrat îmbunătățesc producția atât a factorului nuclear eritroid 2p45 legat de factorul 2 (Nrf2), cât și a țintei sale hemo oxigenază-1 (HO-1) ( 24). Aceste molecule exercită activitate antivirală printr-o reducere a stresului oxidativ. Nrf2 și HO-1 au activitate antivirală semnificativă împotriva unei largi varietăți de virusuri, inclusiv virusul imunodeficienței umane (HIV), virusul gripal, virusul sincițial respirator, virusul dengue și virusul Ebola, printre altele ( 25 – 29 ). În special, proprietățile benefice ale expresiei HO-1 au fost raportate pentru virușii care produc boli pulmonare. Șoarecii care supraexprimă HO-1 în plămâni prezintă mai puțină infiltrare de celule inflamatorii în plămâni și scăderea apoptozei celulelor epiteliale respiratorii, în comparație cu șoarecii de control. Prin urmare, expresia HO-1 previne un răspuns imun exacerbat în acest țesut și deteriorarea ulterioară ( 26). Colectarea datelor clinice, examinarea și îngrijirea pacienților cu COVID-19 este o provocare pentru riscul transmiterii virusului. COVID-19 este prezent în scaune, chiar și la pacienții externați, cu potențială recurență și transmitere a virusului ( 30 , 31). Inițiativa noastră a avut ca scop modularea axei intestin-plămân, facilitarea gestionării pacienților și, eventual, determinarea rezultatului infecției pulmonare. Bacterioterapia orală a arătat un impact semnificativ statistic asupra condițiilor clinice ale pacienților cu COVID-19. Având în vedere diferitele rezultate și neetic pentru a priva un procent de pacienți cu COVID-19 de șansa de a primi bacterioterapie orală, nu am inclus mai mulți pacienți sau am extins timpul de observare. În așteptarea rezultatelor studiilor clinice de confirmare, acest raport vizează furnizarea unei sugestii intermediare pentru îmbunătățirea managementului bolii COVID-19, ținând cont de faptul că diferite preparate bacteriene pot avea rezultate destul de diferite ( 32 ).

Declarație privind disponibilitatea datelor

Toate seturile de date prezentate în acest studiu sunt incluse în articol / material suplimentar.

Declarație de etică

Studiile care au implicat participanți umani au fost revizuite și aprobate de Comitetul de Etică al Policlinico Umberto I. Pacienții / participanții și-au acordat consimțământul informat în scris pentru a participa la acest studiu.

Contribuțiile autorului

Gd’E, GCe și MM au contribuit substanțial la concepția și proiectarea studiului și interpretării și au scris manuscrisul. GCa, CP, FA, FR, GR, LC, CS, CM, VT, GER și VM au contribuit substanțial la achiziția de date și la analiză. GA, FP și CMM au elaborat sau furnizat o revizuire critică a articolului și au oferit aprobarea finală a versiunii de publicat. GR a contribuit substanțial la interpretarea datelor.

Conflict de interese

Autorii declară că cercetarea a fost efectuată în absența oricărei relații comerciale sau financiare care ar putea fi interpretată ca un potențial conflict de interese.

Mulțumiri

Autorii doresc să-i mulțumească prof. Claudio De Simone pentru sugerarea raționamentului studiului și a dozelor de bacterioterapie orală administrată. Mulțumim tuturor celor din grupul de studiu pentru terapie intensivă COVID-19 și din grupul de studiu pentru bolile infecțioase COVID-19 de la Universitatea La Sapienza din Roma care au asistat la îngrijirea pacienților din acest program. Ne exprimăm solidaritatea față de cei care sunt sau au fost bolnavi cu COVID-19, lucrătorii din domeniul sănătății din primele linii ale acestei pandemii.

Abrevieri

ABX, antibiotice; ALT, alanina aminotransferază; ALT, aspartat aminotransferază; CI, interval de încredere; COVID-19, boala coronavIrus 19; CPAP, presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii; ECMO, oxigenare cu membrană extracorporală; FDR, rata de descoperire falsă; GLA, axa plămânului intestinal; Hb, hemoglobină; HCQ, hidroxiclorochină; HIV, virusul imunodeficienței umane; HO-1, Hemoxigenază-1; ICU, Unitatea de terapie intensivă; IRQ, gama interquartile; Nrf2, factorul eritroid 2p45 legat de factorul nuclear 2; OB–, grup de bacterioterapie orală neadministrat; OB +, grup administrat de bacterioterapie orală; ROS, specii reactive de oxigen; SCFA, acizi grași cu lanț scurt; TCZ, Tocilizumab.

Referințe

1. Feng Z, Wang Y, Qi W. Intestinul subțire, un loc subestimat al infecției cu SARS-CoV-2: de la efectul de regină roșie la probiotice. Preimprimări. (2020). doi: 10.20944 / preprints202003.0161.v1

Text integral CrossRef | Google Scholar

2. Lilei Yu, Tong Y, Shen G, Fu A, Lai Y, Zhou X și colab. Imunodepletie cu hipoxemie: un subtip potențial cu risc crescut al bolii coronavirus 2019. medRxiv. (2020). doi: 10.1101 / 2020.03.03.20030650

Text integral CrossRef | Google Scholar

3. Chiu L, Bazin T, Truchetet ME, Schaeverbeke T, Delhaes L, Pradeu T. Microbiota de protecție: de la localizată la co-imunitate de lungă durată. Front Immunol. (2017) 8: 1678. doi: 10.3389 / fimmu.2017.01678

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

4. Leyer GJ, Li S, Mubasher ME, Reifer C, Ouwehand AC. Efecte probiotice asupra incidenței și duratei simptomelor asemănătoare gripei și a gripei la copii. Pediatrie august (2009) 124: e172-9. doi: 10.1542 / peds.2008-2666

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

5. Li N, Ma WT, Pang M, Fan QL, Hua JL. Microbiota comensală și infecția virală: o analiză cuprinzătoare. Front Immunol. (2019) 10: 1551. doi: 10.3389 / fimmu.2019.01551

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

6. Enaud R, Prevel R, Ciarlo E, Beaufils F, Wieërs G, Guery B, și colab. Axa intestin-plămân în sănătatea și bolile respiratorii: un loc pentru crosstalks inter-organ și inter-regat. Microbiolul infectează celula frontală. (2020) 10: 9. doi: 10.3389 / fcimb.2020.00009

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

7. Dumas A, Bernard L, Poquet Y, Lugo-Villarino G, Neyrolles O. Rolul microbiotei pulmonare și a axului intestin-plămân în bolile infecțioase respiratorii. Microbiol celular. (2018) 20: e12966. doi: 10.1111 / cmi.12966

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

8. Laviolette L, Laveneziana P. Dispnee: o abordare multidimensională și multidisciplinară. Eur Respir J. (2014) 43: 1750–62. doi: 10.1183 / 09031936.00092613

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

9. Barr W, Smith A. Diaree acută. Sunt medic Fam. (2014) 89: 180-9.

PubMed Abstract | Google Scholar

10. Ye Z, Zhang Y, Wang Y și colab. Manifestările CT toracice ale noii boli coronavirus 2019 (COVID-19): o revizuire picturală. Eur Radiol. (2020) 1-9. doi: 10.1007 / s00330-020-06801-0. [Epub înainte de tipărire].

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

11. Charlson ME, Pompei P, Ales KL, MacKenzie CR. O nouă metodă de clasificare a comorbidității prognostice în studii longitudinale: dezvoltare și validare. J Dis cronice. (1987) 40: 373-83. doi: 10.1016 / 0021-9681 (87) 90171-8

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

12. SIAARTI. Percorso assistenziale per il paziente affetto da COVID-19 Sezione 1 – Procedure area critica – versione 02 . (2020) Disponibil online la: http://www.siaarti.it/SiteAssets/News/COVID19%20-%20documenti%20SIAARTI/Percorso%20COVID-19%20-%20Sezione%201%20-%20Procedura%20Area% 20Critica% 20-% 20Rev% 202.0.pdf (accesat la 14 iunie 2020).

Google Scholar

13. Sursa: Departamentul italian de protecție civilă . Disponibil online la: http://opendatadpc.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/b0c68bce2cce478eaac82fe38d4138b1 (accesat la 10 aprilie 2020).

Google Scholar

14. Wilson KC, Chotirmall SH, Bai C, Rello J. COVID-19: Orientări provizorii privind managementul în așteptarea dovezilor empirice . Disponibil online la: www.thoracic.org/professionals/clinicalresources/disease-related-resources/covid-19-guidance.pdf (accesat la 3 aprilie 2020).

Google Scholar

15. Alhazzani W, Moller MH, Arabi Y, Loeb M, Gong MN, Fan M, și colab. Campania de supraviețuire a sepsisului: linii directoare privind managementul adulților cu boală coronariană cu boală critică 2019 (COVID-19). Terapie intensivă Med . (2020) 28 1-34. doi: 10.1097 / CCM.0000000000004363

Text integral CrossRef | Google Scholar

16. Angus DC. Optimizarea schimbului dintre învățare și lucru într-o pandemie. JAMA. (2020) 323: 1895–6. doi: 10.1001 / jama.2020.4984

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

17. Bingula R, Filaire M, Radosevic-Robin N, Bey M, Berthon JY, Bernalier-Donadille A, și colab. Turbulența dorită? Axa intestin-plămân, imunitate și cancer pulmonar. J. Oncol. (2017) 2017: 5035371. doi: 10.1155 / 2017/5035371

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

18. McAleer JP, Kolls JK. Contribuțiile microbiomului intestinal în imunitatea pulmonară. Eur J Immunol . (2018) 48: 39–49. doi: 10.1002 / eji.201646721

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

19. Trompette A, Gollwitzer ES, Yadava K, Sichelstiel AK, Sprenger N, Ngom-Bru C, și colab. Metabolismul microbiotei intestinale a fibrelor alimentare influențează boala alergică a căilor respiratorii și hematopoieza. Nat Med. (2014) 20: 159-66. doi: 10.1038 / nm.3444

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

20. Cait A, Hughes MR, Antignano F, Cait J, Dimitriu PA, Maas KR, și colab. Inflamația pulmonară alergică determinată de microbiomi este ameliorată de acizii grași cu lanț scurt. Imunol mucosal. (2018) 11: 785-95. doi: 10.1038 / mi.2017.75

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

21. Anand S, Mande SS. Dieta, microbiota și conexiunea intestin-plămân. Microbiol frontal. (2018) 9: 2147. doi: 10.3389 / fmicb.2018.02147

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

22. Hosakote YM, Jantzi PD, Esham DL, Spratt H, Kurosky A, Casola A și colab. Inhibarea mediată de virali a enzimelor antioxidante contribuie la patogeneza bronșiolitei virale respiratorii sincitiale severe. Am J Respir Crit Care Med. (2011) 183: 1550–60. doi: 10.1164 / rccm.201010-1755OC

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

23. Zhang R, Wang X, Ni L, Di X, Ma B, Niu S și colab. COVID-19: Melatonina ca potențial tratament adjuvant. Life Science. (2020) 250: 117583. doi: 10.1016 / j.lfs.2020.117583

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

24. Castelli V, Angelo M, Lombardi F, Alfonsetti M, Antonosante A, și colab. Efectele formulării probiotice SLAB51 în modele in vitro și in vivo ale bolii Parkinson. Îmbătrânire (Albany NY). (2020) 12: 4641–59. doi: 10.18632 / aging.102927

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

25. Devadas K, Dhawan S. Activarea Hemin ameliorează infecția cu HIV-1 prin inducția hemogenigenazei-1. J Immunol. (2006) 176: 4252–7 doi: 10.4049 / jimmunol.176.7.4252

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

26. Hashiba T, Suzuki M, Nagashima Y, Suzuki S, Inoue S, Tsuburai T și colab. Transferul mediat de adenovirus de hemoxigenază-1 cADN atenuează leziunile pulmonare severe induse de virusul gripal la șoareci. Gene Ther. (2001) 8: 1499–507 doi: 10.1038 / sj.gt.3301540

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

27. Espinoza JA, León MA, Céspedes PF, Gómez RS, Canedo-Marroquín G, Riquelme SA și colab. Hemoxigenaza-1 modulează replicarea virusului respirator sincitial uman și patogeneza pulmonară în timpul infecției. J Immunol. (2017) 199: 212-23 doi: 10.4049 / jimmunol.1601414

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

28. Tseng CK, Lin CK, Wu YH, Chen YH, Chen WC, Young KC și colab. Hemoxigenaza umană 1 este un factor potențial al celulei gazdă împotriva replicării virusului dengue. Sci Rep. (2016) 6: 32176. doi: 10.1038 / srep32176

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

29. Hill-Batorski L, Halfmann P, Neumann G, Kawaoka Y. Enzima citoprotectoră hem oxigenază-1 suprimă replicarea virusului Ebola. J Virol. (2013) 87: 13795–802. doi: 10.1128 / JVI.02422-13

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

30. Leung WK, To KF, Chan PK, Chan HL, Wu AK, Lee N și colab. Implicarea enterică a infecției coronavirus asociate sindromului respirator acut sever. Gastroenterologie. (2003) 125: 1011-7. doi: 10.1016 / S0016-5085 (03) 01215-0

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

31. Infusino F, Marazzato M, Mancone M, Fedele F, Mastroianni CM, Severino P, și colab. Suplimentarea dietei, probiotice și nutraceutice în infecția cu SARS-CoV-2: o analiză a scopului. Nutrienți . (2020) 12: E1718. doi: 10.3390 / nu12061718

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

32. Freedman SB, Schnadower D, Tarr PI. Enigmul probiotic: confuzie de reglementare, studii conflictuale și probleme de siguranță. JAMA. (2020) 323: 823–4. doi: 10.1001 / jama.2019.22268

PubMed Abstract | Text integral CrossRef | Google Scholar

Cuvinte cheie: COVID-19, SARS-CoV-2, bacterioterapie, probiotic, lactobacil, ax intestin-plămân, intestin

Citat: d’Ettorre G, Ceccarelli G, Marazzato M, Campagna G, Pinacchio C, Alessandri F, Ruberto F, Rossi G, Celani L, Scagnolari C, Mastropietro C, Trinchieri V, Recchia GE, Mauro V, Antonelli G, Pugliese F și Mastroianni CM (2020) Provocări în gestionarea infecției cu SARS-CoV2: rolul bacterioterapiei orale ca strategie terapeutică complementară pentru a evita progresia COVID-19. Față. Med. 7: 389. doi: 10.3389 / fmed.2020.00389

Primit: 09 mai 2020; Acceptat: 22 iunie 2020;
Publicat: 07 iulie 2020.

Editat de:Alessandro Russo , Universitatea din Pisa, Italia

Revizuite de:Antonio Vena , Universitatea din Genova, Italia
Alice Picciarella , Policlinico Casilino, Italia

Copyright © 2020 d’Ettorre, Ceccarelli, Marazzato, Campagna, Pinacchio, Alessandri, Ruberto, Rossi, Celani, Scagnolari, Mastropietro, Trinchieri, Recchia, Mauro, Antonelli, Pugliese și Mastroianni. Acesta este un articol cu ​​acces liber distribuit în conformitate cu condițiile Creative Commons Attribution License (CC BY) . Utilizarea, distribuirea sau reproducerea în alte forumuri este permisă, cu condiția ca autorul (autorii) original (i) și deținătorul (autorii) drepturilor de autor să fie creditați și dacă publicația originală din această revistă este citată, în conformitate cu practica academică acceptată. Nu este permisă nicio utilizare, distribuție sau reproducere care nu respectă acești termeni.

* Corespondență: Giancarlo Ceccarelli, giancarlo.ceccarelli@uniroma1.it

https://www.nutraingredients.com/Article/2020/07/21/Probiotic-blend-may-act-to-halt-coronavirus-development

versiune actualizata cartea tratamente naturiste alternative si complementare anticancer

Probioticele: o abordare imunoterapeutică potențială pentru tratamentul schizofreniei

Un rezumat

Probioticele sunt utilizate pentru stimularea fiziologică, supliment pentru sănătate și pentru tratament încă din timp istoric. Recent, s-au descoperit căile interioare care leagă intestinul cu creierul, explicând comunicarea indirectă prin modularea funcției imunitare și a nivelurilor diferitelor neurotransmițători, dar cât de precis aceste modulări modifică nivelurile de neurotransmițători contribuind la cognitiv și alte îmbunătățiri ale simptomelor la pacienții cu schizofrenie rămân o nouă arenă de cercetare pentru profesioniștii în psihiatrie și psihologie. Experimentele cu șoareci fără germeni au fost schimbătorii de jocuri în explorarea mecanică. Utilizarea antimicrobiană modifică flora intestinală locală și, prin urmare, este asociată cu reacții adverse psihiatrice care consolidează în continuare asocierea. Schimbările din genetica acestor bacterii cu diferite tipuri de diete și corelația acesteia cu capacitatea de producție a neurotransmițătorilor și psihicul individului sunt într-adevăr un câmp emergent pentru cercetarea schizofreniei. Redresarea problemelor precum fabricarea, termenul de valabilitate al probioticelor și stabilitatea probioticelor în mediul intestinal, în prezența alimentelor, secreții și volumul exact necesar pentru o anumită grupă de vârstă vor ajuta la perfecționarea duratei terapiei probiotice. Studii clinice sunt în curs de evaluare a siguranței și eficacității în schizofrenie. Transplantul de microorganisme intestinale și farmacovigilența probioticelor sunt domenii importante încă de abordat cu exactitate. Această lucrare elucidează căile, studiile clinice, disponibilitatea probioticelor pe piața indiană cu compoziția lor, problemele de reglementare din India despre utilizarea probioticelor și viitorul cercetărilor probiotice în schizofrenie.

Logo-ul jpbs

Home Current issue Instructions Submit article
J Pharm Bioallied Sci . 2019 Oct-Dec; 11 (4): 321-327.
PMCID: PMC6791081
PMID: 31619913

Sandeep Grover , 1 Amol Patil , 2 Anit Kaur , 3 și Gaurav Garg 2

ntroducere

Microorganismele eucariote, bacteriile, arhaea și virusurile care se află în interiorul și în afara corpului nostru constituie microbiomul intestinului uman și au evoluat împreună cu gazda de-a lungul anilor pentru a dezvolta o asociere sofisticată și reciproc utilă. Aceste microorganisme au o contribuție remarcabilă în fiziologia sănătății și a bolilor. Aceste microorganisme nu numai că adaugă valoare funcției metabolice, ci protejează împotriva infecțiilor, contribuind astfel la dezvoltarea sistemului nostru imunitar. Prin aceste acțiuni necesare, influențează în mod direct sau indirect majoritatea funcțiilor noastre fiziologice. [ 1 ] Într-un târziu, se poate observa o evoluție enormă în ilustrarea constituirii microorganismelor intestinale. Aceasta a stârnit interesul pentru cercetarea privind utilitatea comunicărilor dintre fiziologia florei intestinale și patologia fenotipurilor pacientului. Îmbunătățirea înțelegerii microbiomilor intestinali duce la dezvoltarea compușilor farmaceutici cunoscuți sub denumirea de probiotice. [ 2 ]

asociere a funcției  microbiome intestin B

După naștere, tractul gastrointestinal (GI) al unui nou-născut începe să se colonizeze cu aceleași microorganisme găsite în tractul vaginal matern sau în mediul spital al unei camere de naștere. Bebelușii născuți prin cezariană au afișat o cantitate mai mică de specii de Bacteroide și Bifidobacteria , în timp ce aceiași bebeluși de cohortă au descoperit că au mai mult Clostridium difficile , spre deosebire de sugarii născuți vaginal. [ 3 ] Un studiu realizat de Ehninger et al. 4 ] a arătat integritatea și capacitatea funcțională a colonizării microbiene precoce la copiii prematuri. În general, nașterile premature au redus varietatea de organisme care participă la comensalismul individual, dar le-au mărit pe cele care participă la comensalism interindividual în raport cu tractul lor gastrointestinal. [ 4 ] Se presupune că din ce în ce mai mult microorganismele contribuie vital la sistemul nervos central ( Creșterea și maturitatea SNC) [ 2 ] Aminobutiratul de gamă (GABA), un neurotransmițător major inhibitor al SNC, este produs din Lactobacillus și este prima bacterie care este colonizată cu majoritatea sugarilor născuți vagin. Alți neurotransmițători vitali, cum ar fi dopamina (DA), serotonina (5-hidroxitriptamina) și norepinefrina sunt, de asemenea, formate din microbiomul intestinal. [ 5 ] Dovada arată că unele specii specifice, cum ar fi Bifidobacterium și Lactobacillus , generează GABA, în timp ce unele specii , cum ar fi Saccharomyces , Escherichia și Bacillus spp. , faceți noradrenalină în intestin și Candida albicans , Escherichia , Streptococci și Enterococci spp. produc serotonină (5-HT). Bacillus spp . produce DA, iar acetilcolina este produsă din Lactobacillus . [ 6 ] Prezența unui polimorfism cu un singur nucleotid în gene microbiene, care poate explica fiziopatologia și sunt legate de polimorfisme similare din genomul uman, în intestinele diferitelor tipuri de populație bolnavă ar fi considerat interesant. Studiul epigenetic al microbilor la intestinul pacienților poate derula mai multe căi imunologice de evoluție a bolii.

Microbiom intestinal și Schizofrenie

Flora intestinală poate fi ușor manipulată prin etiologii dinamice, cum ar fi obiceiurile alimentare, medicamentele, consumul de antibiotice și ciclul tulburat de somn-veghe. [ 7 ] O legătură între consumul de antimicrobiene și modificările funcției creierului este evidentă din reacțiile adverse psihologice ale medicamentelor antimicrobiene. , care variază de la anxietate la psihoză. [ 8 ] S-a demonstrat că consumul de alcool, precum și obiceiurile de fumat afectează în mod substanțial constituția florei intestinale. [ 9 ] Ceea ce este considerat o schimbare inacceptabilă în mediul florei intestinale, ceea ce duce la evoluția psihopatologică, este o arenă actuală pentru cercetarea psihiatriei. Un studiu a arătat că mai puțini carbohidrați și mai multe grăsimi din dietă sunt legate de flora modificată a intestinului, ceea ce duce la reducerea plasticității sinaptice și a sensibilității la simptomele de anxietate. [ 10 ] S-a constatat că incidența schizofreniei și autismului este mai mare la populație.  C. difficile bolnavă. Această asociere a fost explicată în continuare printr-un derivat de fenilalanină sintetizat și eliberat de aceleași bacterii din intestin, care este cunoscut pentru a regla nivelul de catecolamină din creier. [ 11 ] Studiile genetice gemene și de adopție consolidează, de asemenea, schizofrenia și legătura microbiomului intestinal, prin examinarea incidenței a populației bolnave din grupele de studiu. O comunitate microbiană mai mare este identificată la gemenii monozigotici în comparație cu cea a gemenilor dizygotici și se coroborează cu incidența schizofreniei în studiile gemene. [ 12 ] S-a observat, de asemenea, că bebelușii născuți prematur riscă să dezvolte schizofrenie ulterior. cu inaintarea in vârsta. [ 13 ]

Deoarece dezvoltarea microbiomului intestinal în ceea ce privește varietatea și numărul de organisme este esențială pentru a alimenta plasticitatea creierului prin intermediul expresiilor receptorilor adecvați ai factorului neurotrofic (BDNF) N-metil-D-aspartat (NMDA) și ale creierului derivat din creier (BDNF). modificarea microbiomului intestinului uman poate avea o contribuție semnificativă la hipoactivitatea receptorului NMDA, așa cum s-a observat la pacienții cu schizofrenie. [ 14 ] Analiza microbiomului intestinal poate fi critică în expunerea contribuției infecțiilor microbiene și a utilizării antimicrobiene, cum ar fi legăturile variate de lipopolizaharide diabetul de tip II și dezvoltarea obezității printr-un răspuns inflamator. [ 15 ] Explorarea mecanică pentru aceste efecte nu este încă bine elucidată, dar se poate presupune că acestea pot fi conectate la o creștere a moleculelor inflamatorii împreună cu o modificare a obiceiurilor alimentare. prin acțiuni directe ale mineralelor, acizilor grași și vitaminelor [ 16 ] Ameliorarea digestiei lactozei a fost bine documentată w Suplimentarea probiotică și reducerea logică a impedanței, creată în creier, prin afectarea acțiunii serotoninei prin concentrație mare de lactoză intestinală prin metabolismul triptofanului. [ 17 ] Suplimentele probiotice au un potențial promițător pentru pacienții cu schizofrenie care au frecvent stres, alimentație scăzută, lactoză sensibilitate și stres inflamator. S- a constatat că suplimentarea cu lactobacil la persoanele obeze asimptomatice reduce conținutul de grăsime din abdomenul subcutanat și visceral. [ 18 ] Potențialul de tratare a obezității probiotice poate avea aceeași promisiune ca și la pacienții cu schizofrenie, ceea ce rezultă din riscul lor de a fi diagnosticați de sindrom metabolic.

O justificare suplimentară a luării în considerare a administrării probioticelor la pacienții cu schizofrenie se datorează faptului că tulburarea de GI, în principal constipație, este un scenariu tipic în acest grup de populație de pacienți. Aproximativ 50% dintre pacienții cu schizofrenie prezintă constipație și pot prezenta o amenințare severă. Pacienții cu clozapină au arătat constipația ca o problemă frecventă concurentă, dar alte medicamente antipsihotice sunt, de asemenea, asociate cu acest efect secundar. [ 19 ] În ultimul timp, Song și colab. 20 ] și Pedrini și colab. 21 ] a arătat că citokinele pro-inflamatorii derivate din microbiomul intestinal s-au dovedit a fi crescute la pacienții cu schizofrenie în comparație cu cea la pacienții de control. Hope et al. 22 ] și Severance și colab. a arătat o asociere clară între acești markeri imunitari și progresia simptomelor bolii. Există numeroase recenzii în literatura de specialitate care sugerează rolul acestei neuroinflamări necontrolate în etiopatogeneza schizofreniei. [ 23 ] Activarea macrofagelor pe termen lung, cu creșterea ulterioară a secreției de interleukin-2 (IL-2) de către limfocitele GI T și IL -2 acțiunea receptorilor este proiectată ca calea biologică critică a dezvoltării schizofreniei. Conform studiilor din literatură, comorbiditatea medicală a sindromului metabolic a adus contribuții într-o oarecare măsură și prin reglarea sistemelor imunitare și inflamatorii. [ 24 ] Suplimentarea galacto-oligosacharidei o dată pe zi, timp de trei săptămâni, a dus la o acțiune semnificativ scăzută de trezire a cortizolului salivar în comparație cu grupul de suplimentare cu placebo, ceea ce semnifică importanța microbiomului intestinal în manipularea sănătății mintale. A fost asociată cu atenția redusă către indicii negative față de pozitive. [ 25 ] Interesant, deși utilitatea unor astfel de abordări poate fi văzută în prezent, pacienților li se recomandă alimente bogate în fibre cu cereale integrale, în esență prebiotice.26 ] Cazul precoce. -studiile de control au stabilit bine asocierea infecției cu toxoplasmoză cu incidența schizofreniei cu debut precoce. [ 27 ] Minociclinele au produs beneficii terapeutice tangibile în bolile psihiatrice, cum ar fi tulburările depresive psihoza și tulburările de alcool. Acțiunea minociclinei se atribuie, de asemenea, modificărilor florei comensale din mai multe ipoteze. [ 28 ] Un studiu realizat de Sandler și colab. 29 ] a arătat că prin utilizarea vancomicinei într-o terapie de opt săptămâni, managementul convențional C. difficile a îmbunătățit comportamentul și scorurile de comunicare la copiii prezentați cu autism. Cu toate acestea, acesta a fost un fenomen reversibil care a arătat o creștere a notării imediat după întreruperea sa. [ 29 ]

Evidență preclinică pentru probiotice în schizofrenie 

O ce0rcetare de ultimă oră efectuată de Diaz Heijtz et al. 30 ] a dezvăluit că șoarecii care nu aveau microorganisme în intestin complet în timpul etapelor lor de dezvoltare, cunoscut sub numele de șoarece fără germeni (GF), au avut o creștere a debitului de DA în corpus striatum împreună cu un fenotip anxios, iritabil. Întreaga gamă de comportament la acest tip de animal a imitat puternic schizofrenia de-a lungul deficitului cognitiv semnificativ, o capacitate de normalizare dacă șoarecii sunt colonizați rapid. Diferențele de comportament observate la acest tip de șoareci au fost semnificativ evidente la bărbați, în comparație cu cea la femei – un punct care se coroborează cu epidemiologia schizofreniei. GUR mouse-ul a fost observat că transportă o cantitate de DA de două ori mai mare în creier, comparativ cu tipul sălbatic. [ 30 ]

Asano și colab. 31 ] a studiat asocierea complexă între microbiomul GI și sursa de catecolamine amine funcționale, cuprinzând DA în lumenul intestinului pentru șoareci. Nivelurile de triptofan, precursorul serotoninei, au fost crescute în plasma animalului GF, ceea ce semnifică o cale imună care mediază influența microbiomului intestinal asupra acțiunii serotoninei creierului. În ciuda creșterii cifrei de serotonină la șoarecii GF, izoformul enzimatic crucial care a fost responsabil pentru conversia serotoninei din triptofan, adică expresia genei Tph2 , a fost normal. [ 31 ] Modelul de șoarece al activării imune a mamei a fost de asemenea recunoscut pentru prezintă trăsături de schizofrenie. Un studiu a dezvăluit că urmașii activării imune a părinților au arătat o contur diferită a metabolomicelor plasmatice. Acțiunea de remediere întreprinsă a îmbunătățit porozitatea GI, a reabilitat configurația microorganismului și a corectat defectele în comunicare, anxietate și performanța senzoromotorului. [ 32 ]

Acumularea datelor încheie acțiunile vitale ale genelor microorganismelor intestinale în funcția SNC, oferind abundente catecolamine active funcțional pentru creierul care evoluează pe lângă creierul matur. Acești neurotransmițători influențează starea sănătoasă și bolnavă explicând dificultățile sociale. De exemplu, analog oamenilor, feniciclina prezintă modificări substanțiale ale comportamentului la șobolani, care pot fi tratate prin medicamente cu schizofrenie și, de asemenea, prin acid butiric, inhibitor de histon deacetilază de origine microorganismului intestinal. [ 33 ] În viața timpurie a rozătoarelor lipsite de contact matern, utilizarea Bifidobacteriilor a dus la funcția umorală, normalizarea deficiențelor comportamentale și reintegrarea nivelului noradrenalinei de bază în SNC, în timp ce în modelul de rozătoare cu infecție GI și inflamație, expunerea la simptomele de anxietate normalizate Bifidobacterium . [ 34 ] În mare parte, acțiunile de suplimente probiotice par să faciliteze social modificări ale activității prin stimularea nervului vag sau prin modularea nivelului citokinei. Aportul de oligozaharide la șoarecii injectați cu lipopolizaharide a scăzut și scorurile de anxietate – acțiune care pare asociată cu variația expresiei receptorului CNS IL-1β și a serotoninei 2A. [ 35 ] Un studiu recent efectuat pe animale a arătat că n -3 grași polinesaturați- aportul cronic de acid a corectat microbiomul intestinal alterat observat împreună cu scăderea nivelului corticosteroizilor. [ 36 ]

eficiența Clinica a rezultatelor probioticelor suplimentare în schizofrenie 

Procesul de pionierat realizat de Dickerson și colab. 37 ] a observat rolul suplimentării probiotice, în setarea controlată cu placebo, de 14 săptămâni, la pacienții cu schizofrenie rezistentă. Nici o diferență semnificativă nu a fost găsită în schizofrenie prin utilizarea scării de severitate a simptomelor între administrarea probioticului și grupurile placebo. [ 37 ] Tomasik et al. 38 ] a observat efectele imunomodulatoare ale probioticelor la pacienții cu schizofrenie rezistentă la tratament, ca adaos la regimul antipsihotic atipic convențional, prin modularea citokinei, care nu este afectată de medicamentele antipsihotice atipice. Un alt studiu de cohortă controlat cu placebo, realizat de Severance și colab. 39 ] a arătat că biomarkerul C. albicans a separat nivelurile de anticorpi pentru a fi invers legate de simptomele GI la pacienții cu schizofrenie. Într-un alt studiu de caz-control, Severance și colab. 23 ] a măsurat seropozitivitatea CD14 la pacienții cu schizofrenie și nonschizofrenie ( n = 141) și a ajuns la concluzia că seropozitivitatea CD14 este responsabilă de creșterea de trei ori a riscului de a avea schizofrenie (rată [OR] = 3,09, P <0,001) în comparație cu grupul de control. Aceeași seropozitivitate CD14 a fost asociată cu anticorpii de gluten la pacienții nou diagnosticați cu schizofrenie ( P <0,0001, r 2 = 0,27). [ 40 ] Studiile clinice cu probiotice în schizofrenie sunt prezentate în tabelul 1 .

tabelul 1

Studii clinice cu probiotice în tratamentul schizofreniei

Studii clinice pe probiotice în tratamentul schizofreniei


Studiu Numărul de pacienți Durata de urmărire Intervenţie Biomarcer de evaluare Rezultat
Dickerson și colab . [ 37 ] 65 14 săptămâni Probiotice auxiliare vs. placebo PANSS Nu s-a observat nicio reducere a simptomelor bolii, dar s-a observat îmbunătățirea funcției intestinale
Chestionar de motilitate GI auto-realizat
Tomasik și colab . [ 38 ] 47 14 săptămâni Probiotice auxiliare vs. placebo vWF, MCP-1, BDNF, RANTES și MIP-1 Funcția GI mai bună în grupul probiotic ar putea fi datorată modificării funcției imune
Severance și colab . [ 39 ] 56 14 săptămâni Probiotice adjuctive vs. placebo Niveluri de anticorpi Candida albicans Funcția GI mai bună s-a dovedit a fi legată cu o cădere a titrului de anticorpi IgG de C. albicans : un model de scădere a simptomelor pozitive

Studiu de caz de control asupra probioticelor în tratamentul schizofreniei

Studiu Numărul de pacienți Durata de urmărire Intervenţie Biomarcer de evaluare Rezultat

Severance și colab . [ 23 ] 114 14 săptămâni Adjuvant la tratamentul antipsihotic Markeri surogat serologici ai translocației bacteriene (CD-14 solubil) (CD-14) și proteinei de legare a lipopolizaharidelor (LBP) LBP corelat cu indicele de masă corporală în schizofrenie. Nu există interacțiune cu citokine medicamentoase între nivelurile antipsihotice și sCD14 sau LBP

PANSS = scala sindromului pozitiv și negativ; vWF = factorul von Willebrand; MCP-1 = proteină chimioattractantă monocitară-1; BDNF = factor neurotrofic derivat din creier; RANTES = reglat la activare, celulă T normală exprimată și secretată; MIP-1 = proteina inflamatorie macrofagă 1-alfa

Preparatele probiotice comune existente în India și prețurile lor sunt menționate în tabelul 2. [ 41 ] Caracteristicile și avantajele necesare oferite de preparatele probiotice existente pe piața indiană sunt prezentate în figura 1 .

tabel 2

Produse probiotice comune disponibile pe piața indiană

S. nr. Nume de marcă Compoziția microorganismelor Preț
1 Capsule VSL3 Streptococcus thermophilus, Bifidobacterium breve, B. longum, B. infantis, Lactobacillus acidophilus, L. plantarum, L. delbrueckii bulgaricus și L. paracasei O bandă de 10 capsule = Rs 251,65
2 Capsula pre-Pro S. faecalis, Clostridium butyricum, Bacillus mesentericus și L. acidophilus O bandă de 10 capsule = Rs 80
3 Capsulă vizilică B. mesentericus, C. butyricum, S. faecalis și L. sporogenes O bandă de 10 capsule = Rs 77,05
4 Capsule BIFILAC S. faecalis, Lactobacillus , C. butyricum și B. mesentericus O bandă de 10 capsule = Rs 86,48
5 BECELAC PB capsula L. acidophilus , calciu, acid pantotenic, acid nicotinic, vitamina B12, vitamina C, acid folic, vitamina B6, vitamina B2 și nitrat de tiamina O bandă de 10 capsule = Rs 72
6 Capsula VIBACT S. faecalis , C. butyricum și B. mesentericus O bandă de 10 capsule = Rs 790.2
7 Plicuri BIFILAC S. faecalis , C. butyricum și B. mesentericus Un plic = Rs 9,75
8 Plicuri Econorm S. boulardii Un plic = Rs 34,8
9 Plicuri Vizil B. mesentericus , C. butyricum , S. faecalis și L. sporogenes Un plic = Rs 8

Un fișier extern care conține o imagine, ilustrare etc. Numele obiectului este JPBS-11-321-g001.jpg

Caracteristicile necesare și avantajele funcționale conferite de probiotice

soluție cu Probiotic 

Cerințele de reglementare diferă mult în funcție de beneficiul terapeutic propus (medicament sau ca o completare a dietei). Dacă este planificat să fie consumat ca supliment alimentar, atunci nu este necesară o demonstrație de siguranță și eficacitate înaintea etapelor autorizației de introducere pe piață și a aprobării Administrației produselor alimentare și a drogurilor. Avizul de piață este suficient pentru acest scop. Saccharomyces boulardii este disponibil pe piață ca supliment alimentar pentru persoanele sănătoase. Dimpotrivă, probiotice sunt în mod obișnuit prescrise în bolile rezistente și progresive, datorită creșterii incidentelor de infecție cu C. difficile și severitate în ultima perioadă. Deși neobișnuită, populația de pacienți care utilizează probiotice a arătat un efect secundar grav – fungemia. Farmacovigilența probioticelor este necesară pentru a consolida siguranța suplimentelor probiotice, deoarece acestea sunt prescrise și pentru populația de pacienți în practica generală. [ 42 ]

Concluzie și  Trend

Trăim într-un ecosistem cu echilibrul microorganismelor dăunătoare și benefice din intestin, iar dovezi în creștere sugerează faptul că fără acțiunea microorganismelor intestinale, comportamentul nostru, capacitatea de manipulare a stresului și cogniția nu ar fi putut fi dezvoltate până în prezent. Ne bazăm foarte mult pe neurotransmițătorii creați de flora intestinului comensal. Varietatea acestui microbiom intestinal este dezvoltată în primele luni după naștere și este foarte susceptibilă la factori genetici, dietetici și de mediu pe parcursul vieții. Transferul simptomelor de comportament prin relocarea sau implantarea microorganismului fecal între animale este de asemenea fascinant. Manipularea microorganismelor prin utilizarea probioticului poate avea un rol în controlul comportamentului după gestionarea tulburărilor psihiatrice. [ 43 ] Transferul de microorganisme fecale este utilizat foarte mult în gestionarea afecțiunilor, cum ar fi boala cronică persistentă C. difficile [ 44 ]. să fie luate cu un vârf de sare, deoarece reglarea și farmacovigilența probioticelor sunt încă în stadiul național, care ridică, de asemenea, problema esențială asupra abordărilor de tratament existente, cum ar fi selecția donatorului pentru transferul de microorganisme fecale. Decodarea schimbului de informații în două sensuri între SNC și microbiomul GI este importantă în înțelegerea și explorarea opțiunilor de tratament pentru bolile psihiatrice, cum ar fi schizofrenia. Studiile efectuate pe animale la șoarecii GF au jucat un rol crucial în punerea în aplicare a legăturilor lipsă.

Sprijin financiar și sponsorizare

Zero.

Conflicte de interes

Nu există conflicte de interese.

referențe

1. Shreiner AB, Kao JY, Young VB. Microbiomul intestinal în sănătate și în boli. Curr Opin Gastroenterol. 2015; 31 : 69–75. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
2. Penders J, Thijs C, Vink C, Stelma FF, Snijders B, Kummeling I, și colab. Factorii care influențează compoziția microbiotei intestinale la începutul copilăriei. Pediatrie. 2006; 118 : 511–21. PubMed ] Google Scholar ]
3. Dominguez-Bello MG, Costello EK, Contreras M, Magris M, Hidalgo G, Fierer N, și colab. Modul de livrare modelează achiziția și structura microbiotei inițiale pe mai multe habitate ale corpului la nou-născuți. Proc Natl Acad Sci SUA. 2010; 107 : 11971–5. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
4. Ehninger D, Sano Y, de Vries PJ, Dies K, Franz D, Geschwind DH, și colab. Activarea imunității gestaționale și haploinsuficiența tsc2 cooperează pentru a perturba supraviețuirea fetală și pot perturba comportamentul social la șoarecii adulți. Mol Psihiatrie. 2012; 17 : 62–70. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
5. Lyte M. Endocrinologia microbiană în axa microbiomului-intestin-creier: modul în care producția și utilizarea bacteriilor influențează comportamentul. PLoS Pathog. 2013; 9 : e1003726. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
6. Lyte M. Probioticele funcționează mecanic ca vehicule de administrare a compușilor neuroactivi: endocrinologie microbiană în proiectarea și utilizarea probioticelor. BioEssais. 2011; 33 : 574–81. PubMed ] Google Scholar ]
7. Langdon A, Crook N, Dantas G. Efectele antibioticelor asupra microbiomului de-a lungul dezvoltării și abordări alternative pentru modularea terapeutică. Genom Med. 2016; 8 : 39. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
8. Rogers GB, DJ Keating, Young RL, Wong ML, Licinio J, Wesselingh S. De la disbioza intestinală la modificarea funcției cerebrale și a bolilor mintale: mecanisme și căi. Mol Psihiatrie. 2016; 21 : 738–48. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
9. Tsuruya A, Kuwahara A, Saito Y, Yamaguchi H, Tsubo T, Suga S și colab. Consecințe ecofiziologice ale alcoolismului asupra microbiotei intestinale umane: implicații pentru patogeneza legată de etanol a cancerului de colon. Sci Rep. 2016; 6 : 27923. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
10. DeGruttola AK, D scăzut, Mizoguchi A, Mizoguchi E. Înțelegerea actuală a disbiozei în boală la modelele umane și animale. Inflamm intestinal Dis. 2016; 22 : 1137–50. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
11. Argou-Cardozo I, Zeidán-Chuliá F. Bacteria Clostridium și condițiile spectrului de autism: o revizuire sistematică și contribuția ipotetică a nivelurilor de glifosat de mediu. Med Sci. 2018; 6 : 29. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
12. Franzek E, Beckmann H. Diferite fonduri genetice ale psihozelor din spectrul schizofreniei: un studiu gemeni. Am J Psihiatrie. 1998; 155 : 76–83. PubMed ] Google Scholar ]
13. MS Ritsner, Gottesman II. InHandbook of Schizophrenia Tulburări ale spectrului. Dordrecht: Springer; 2011. Schizofrenia se construiește după 100 de ani de provocări; pp. 1–44. Volumul I. Scholar Google ]
14. Coyle JT. Receptor NMDA și schizofrenie: o scurtă istorie. Schizophr Bull. 2012; 38 : 920–6. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
15. Cani PD, Bibiloni R, Knauf C, Waget A, Neyrinck AM, Delzenne NM și colab. Modificările microbiotei intestinale controlează inflamația metabolică indusă de endotoxemia metabolică în obezitatea indusă de grăsimi și diabetul la șoareci. Diabet. 2008; 57 : 1470–81. PubMed ] Google Scholar ]
16. Cryan JF, O’Mahony SM. Axa microbiomului-intestin-creier: de la intestin la comportament. Neurogastroenterol Motil. 2011; 23 : 187–92. PubMed ] Google Scholar ]
17. Ledochowski M, Sperner-Unterweger B, Fuchs D. Malabsorbția la lactoză este asociată cu semne precoce de depresie mentală la femei: un raport preliminar. Dig Dis Sci. 1998; 43 : 2513–7. PubMed ] Google Scholar ]
18. Kadooka Y, Sato M, Imaizumi K, Ogawa A, Ikuyama K, Akai Y, și colab. Reglarea adipozității abdominale prin probiotice ( Lactobacillus gasseri SBT2055) la adulții cu tendințe obeze într-un studiu controlat randomizat. Eur J Clin Nutr. 2010; 64 : 636–43. PubMed ] Google Scholar ]
19. Dinan TG, Borre YE, Cryan JF. Genomica schizofreniei: este timpul să luăm în considerare microbiomul intestinal? Mol Psihiatrie. 2014; 19 : 1252–7. PubMed ] Google Scholar ]
20. Song X, Fan X, Song X, Zhang J, Zhang W, Li X și colab. Niveluri ridicate de adiponectină și alte citokine la medicamentele naive, primul episod cu schizofrenie cu o greutate normală. Schizophr Res. 2013; 150 : 269–73. PubMed ] Google Scholar ]
21. Pedrini M, Massuda R, Fries GR, de Bittencourt Pasquali MA, Schnorr CE, Moreira JC și colab. Asemănări ale markerilor de stres oxidativ seric și citokinelor inflamatorii la pacienții cu schizofrenie în stadii incipiente și tardive ale cronicității. J Psihiatru Res. 2012; 46 : 819–24. PubMed ] Google Scholar ]
22. Hope S, Ueland T, Steen NE, Dieset I, Lorentzen S, Berg AO și colab. Antagonistul receptorului Interleukin 1 și receptorul 1 al factorului de necroză tumorală solubilă sunt asociate cu severitatea generală și simptomele psihotice în schizofrenie și tulburare bipolară. Schizophr Res. 2013; 145 : 36–42. PubMed ] Google Scholar ]
23. Severance EG, Alaedini A, Yang S, Halling M, Gressitt KL, Stallings CR, și colab. Inflamație gastrointestinală și activare imună asociată în schizofrenie. Schizophr Res. 2012; 138 : 48–53. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
24. Smith RS. O teorie globală a macrofagului-limfocitelor T a schizofreniei. Ipoteze Med. 1992; 39 : 248–57. PubMed ] Google Scholar ]
25. Schmidt K, Cowen PJ, Harmer CJ, Tzortzis G, Errington S, Burnet PW. Aportul prebiotic reduce răspunsul la trezirea cortizolului și modifică prejudecățile emoționale la voluntarii sănătoși. Psihofarmacologie (Berl) 2015; 232 : 1793–801. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
26. Fundația pentru Sănătate Mintală. 2007. [Ultima accesare la data de 11 ianuarie 2019]. Disponibil de la: https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/d/diet-and-mental-health .
27. Fond G, Capdevielle D, Macgregor A, Attal J, Larue A, Brittner M și colab. Toxoplasma gondii : un rol potențial în geneza tulburărilor psihiatrice] Encefal. 2013; 39 : 38–43. PubMed ] Google Scholar ]
28. Miyaoka T, Wake R, Furuya M, Liaury K, Ieda M, Kawakami K, și colab. Minociclina ca terapie adjuvantă pentru pacienții cu depresie psihotică unipolară: studiu deschis. Prog Neuropsichopharmacol Biol Psihiatrie. 2012; 37 : 222–6. PubMed ] Google Scholar ]
29. Sandler RH, Finegold SM, Bolte ER, Buchanan CP, Maxwell AP, Väisänen ML, și colab. Beneficiu pe termen scurt de tratament cu vancomicină orală a autismului cu regresie. J Copil Neurol. 2000; 15 : 429–35. PubMed ] Google Scholar ]
30. Diaz Heijtz R, Wang S, Anuar F, Qian Y, Björkholm B, Samuelsson A, și colab. Microbiota intestinală normală modulează dezvoltarea și comportamentul creierului. Proc Natl Acad Sci SUA. 2011; 108 : 3047–52. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
31. Asano Y, Hiramoto T, Nishino R, Aiba Y, Kimura T, Yoshihara K, și colab. Rolul critic al microbiotei intestinale în producerea catecolaminelor active biologic active, în lumenul intestinal al șoarecilor. Am J Physiol Gastrointest Fiziol hepatic. 2012; 303 : G1288–95. PubMed ] Google Scholar ]
32. Hsiao EY, McBride SW, Hsien S, Sharon G, Hyde ER, McCue T și colab. Microbiota modulează anomaliile comportamentale și fiziologice asociate cu tulburările neurodezvoltării. Cell. 2013; 155 : 1451–63. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
33. de Theije CG, Wopereis H, Ramadan M, van Eijndthoven T, Lambert J, Knol J, și colab. Alterarea microbiotei intestinale și activitatea într-un model murinic al tulburărilor din spectrul autismului. Creierul Behav Immun. 2014; 37 : 197–206. PubMed ] Google Scholar ]
34. Desbonnet L, Garrett L, Clarke G, Bienenstock J, Dinan TG. Probiotic Bifidobacteria infantis : o evaluare a potențialelor proprietăți antidepresive la șobolan. J Psihiatru Res. 2008; 43 : 164–74. PubMed ] Google Scholar ]
35. Savignac HM, Couch Y, Stratford M, Bannerman DM, Tzortzis G, Anthony DC, și colab. Administrarea prebiotică normalizează anxietatea indusă de lipopolizaharide (LPS) și nivelul receptorului cortical 5-HT2A și nivelul IL1-β la șoarecii de sex masculin. Creierul Behav Immun. 2016; 52 : 120–31. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
36. Pusceddu MM, El Aidy S, Crispie F, O’Sullivan O, Cotter P, Stanton C și colab. Acizii grași polinesaturați N-3 (PUFA) inversează impactul stresului din viața timpurie asupra microbiotei intestinale. Plus unu. 2015; 10 : e0139721. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
37. Dickerson FB, Stallings C, Origoni A, Katsafanas E, Savage CL, Schweinfurth LA și colab. Efectul suplimentării probiotice asupra simptomelor de schizofrenie și asocierea cu funcționarea gastrointestinală: un studiu randomizat, controlat cu placebo. Tulburări CNS Companion Prim Care. 2014; 16 : PCC.13m01579. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
38. Tomasik J, Yolken RH, Bahn S, Dickerson FB. Efectele imunomodulatoare ale suplimentării probiotice la pacienții cu schizofrenie: un studiu randomizat, controlat cu placebo. Informații despre biomarcă. 2015; 10 : 47–54. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
39. Severance EG, Gressitt KL, Stallings CR, Katsafanas E, Schweinfurth LA, Savage CLG și colab. Normalizarea probiotică a Candida albicans în schizofrenie: studiu pilot pilot longitudinal randomizat, controlat cu placebo. Creierul Behav Immun. 2017; 62 : 41–5. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
40. Yolken RH, Severance EG, Sabunciyan S, Gressitt KL, Chen O, Stallings C și colab. Secvențializarea metagenomică indică faptul că fagomul orofaringian al indivizilor cu schizofrenie diferă de cel al controalelor. Schizophr Bull. 2015; 41 : 1153–61. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
41. Probioticele din India. 2018. [Ultima accesare la data de 11 ianuarie 2019]. Disponibil de la: https://www.mims.com/india/drug/search?q=probiotic .
42. Venugopalan V, Shriner KA, Wong-Beringer A. Supravegherea reglementării și siguranța utilizării probiotice. Emerg Infect Dis. 2010; 16 : 1661–5. Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] Google Scholar ]
43. Collins SM, Kassam Z, Bercik P. Transferul adoptiv al fenotipului comportamental prin microbiota intestinală: dovezi experimentale și implicații clinice. Curr Opin Microbiol. 2013; 16 : 240–5. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
44. Rogers GB, Bruce KD. Provocări și oportunități pentru terapia de transplant de microbiote fecale. Epidemiol Infect. 2013; 141 : 2235–42. [ PubMed ] [ Google Scholar ]

Articole din Jurnalul de Farmacie și Științe Bioaliate sunt furnizate aici, prin amabilitatea publicațiilor Wolters Kluwer – Medknow

Efectul suplimentării probiotice asupra funcției cognitive la copii și adolescenți: o revizuire sistematică a studiilor randomizate.

 2019 9 decembrie; 10 (8): 873-882. doi: 10.3920 / BM2019.0068. Epub 2019 26 nov.
Rianda D 1 , Agustina R 1, 2 , Setiawan EA 1 , Manikam NRM 1 .

1
Departamentul de nutriție, Facultatea de Medicină, Universitas Indonezia – Dr. Cipto Mangunkusumo, Spitalul General, Jakarta, Indonezia.
2
Centrul de cercetare în nutriție umană, Institutul indonezian de educație și cercetare medicală, Facultatea de medicină, Universitas Indonesia.

Abstract

Recenziile disponibile au arătat efectele potențiale ale probioticelor asupra rezultatelor neurobehaviorale prin mecanismul „axei creier- intestine” la adulți. Cu toate acestea, nu există recenzii privind funcția cognitivă la copii și adolescenți. Prin urmare, am efectuat o revizuire sistematică a studiilor randomizate controlate (ECR) a efectului suplimentării probiotice asupra funcției cognitive la copii și adolescenți. O căutare a patru baze de date (Cochrane Central Register of Controlled Trials, PsycARTICLES, Scopus, PubMed) a fost efectuată pentru identificarea ECR publicate din ianuarie 1990 până în decembrie 2018. Șapte studii au îndeplinit criteriile de incluziune și rezultatele cognitive ale acestora au fost analizate. Un singur studiu a găsit un rezultat pozitiv cu Lactobacillus rhamnosus GG (LGG) 1 × 10 10 suplimente de cfu cu rezultate privind tulburările de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) sau sindromul Asperger (AS), astfel cum au fost diagnosticate folosind criteriile de clasificare internațională a bolilor-10. Suplimentele au fost administrate mamelor finlandeze cu 4 săptămâni înainte de naștere și au fost administrate continuu timp de 6 luni după naștere dacă au alăptat sau la copii. ADHD sau AS a fost diagnosticat la vârsta de 13 ani la 17,1% copii la placebo și niciunul în grupul probiotic (P = 0,008). Acest studiu a constatat diferențe semnificative în compoziția speciilor și numărul de celule aparținând genului Bifidobacterium între copiii sănătoși și copiii care ulterior au dezvoltat ADHD sau AS la diferite momente de timp. Șase studii rămase cu tulpini diferite, durate de intervenție, momentul de administrare și rezultatele nu au demonstrat nicio diferență de cunoaștere după suplimentarea probioticelor. Analizele metagenomice asupra compoziției microbiotei intestinale nu au fost efectuate în niciunul dintre aceste studii. În concluzie, efectul favorabil al suplimentării probiotice asupra funcției cognitive la copii și adolescenți a fost observat într-un studiu cu suplimentarea LGG printr-o reducere a riscului de a dezvolta ADHD sau AS (adică autism). Înainte de utilizarea de rutină sunt justificate mai multe studii pe termen lung și de urmărire folosind probiotice care identifică efectul asupra cogniției.

PMID: 
31965841 
DOI: 
10.3920 / BM2019.0068

Beneficiul pe termen lung a Terapiei Transfer  Microbiota  pe simptomele autismului și microbiota intestinală

Logo-ul lui scirep

About Editorial Board For Authors Scientific Reports
Sci Rep . 2019; 9: 5821.
Publicat online 2019 aprilie 9. doi: 10.1038 / s41598-019-42183-0
PMCID: PMC6456593
PMID: 30967657

Dae-Wook Kang , 1, 2, 8 James B. Adams , 3 Devon M. Coleman , 3 Elena L. Pollard , 3 Juan Maldonado , 1, 2 Sharon McDonough-Means , 4 J. Gregory Caporaso , 5, 6 și Rosa Krajmalnik-Brown autorul corespunzator 1, 2, 7

Abstract

Multe studii au raportat microbiota intestinală anormală la persoanele cu tulburări ale spectrului de autism (ASD), sugerând o legătură între microbiomul intestinal și comportamentele asemănătoare autismului. Modificarea microbiomului intestinal este o cale potențială de îmbunătățire a simptomelor gastrointestinale (GI) și a simptomelor de comportament la copiii cu TSA, iar transplantul de microbiota fecală ar putea transforma microbiomul intestinului disbiotic spre unul sănătos, furnizând un număr mare de microbi comensali de la un donator sănătos. Anterior am efectuat un studiu open-label al Microbiota Transfer Therapy (MTT) care a combinat antibiotice, o curățare a intestinului, un supresor de acizii stomacului și un transplant de microbiota fecală și am observat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor GI, simptomelor legate de autism și microbiotei intestinale. . Aici, raportăm despre o monitorizare cu aceiași 18 participanți, la doi ani de la finalizarea tratamentului. În special, majoritatea îmbunătățirilor simptomelor GI au fost menținute, iar simptomele legate de autism s-au îmbunătățit și mai mult după încheierea tratamentului. Modificările importante ale microbiotei intestinale la sfârșitul tratamentului au rămas la urmărire, incluzând creșteri semnificative ale diversității bacteriene și a abundențelor relative de Bifidobacterii și Prevotella . Observațiile noastre demonstrează siguranța și eficacitatea pe termen lung a MTT ca o terapie potențială pentru tratarea copiilor cu TSA care au probleme cu IG și garantează un viitor dublu orb, controlat cu placebo.

Introducere

Intestinul uman și creierul interacționează în moduri complexe, iar condițiile anormale din intestin pot predispune indivizii la tulburări neurodezvoltate 1 , 2 . Persoanele cu tulburări ale spectrului de autism (ASD) 3 , boala Parkinson 4 și boala Alzheimer 5 , de exemplu, au fost cunoscute pentru a prezenta simptome gastrointestinale cronice (GI) ca o afecțiune medicală comună, care sugerează prezența unui creier intestinal. axă. Hallmayer și colab . 6 au investigat 192 de perechi gemene și au constatat că atât factorii genetici, cât și cei de mediu contribuie la etiologia TSA. Microbiomul intestinal reprezintă un factor de mediu important care poate exercita o influență asupra simptomelor, iar un număr tot mai mare de grupuri de cercetare au observat că copiii cu TSA au microbiomi intestinali distinctivi în comparație cu copiii 7 – 11 . Mai mult, studii multiple efectuate pe șoareci au raportat că microbii intestinali și metaboliții lor pot afecta comportamentul prin axa intestin-creier, inclusiv pentru ASD 12 – 14 .

Tratamentele eficiente pentru ASD includ terapia comportamentală, vorbirea și terapia socială și tratamente dietetice / nutriționale / medicale, dar nu a fost aprobat niciun tratament medical pentru a trata simptomele de bază ale ASD 15 , cum ar fi dificultățile de comunicare socială și comportamentele repetitive. Având în vedere legătura dintre intestin și creier, modularea microbiomului intestinal prin antibiotice, probiotice, prebiotice și / sau transplant de microbiote fecale (FMT) ar putea fi o opțiune terapeutică viabilă. În FMT, o mare diversitate și un număr mare de microbi comensali de la un donator sănătos sunt folosiți pentru a transforma un microbiom intestinal disbiotic într-un microbiom sănătos. De fapt, FMT este cea mai eficientă terapie pentru a trata infecția recurentă cu Clostridium difficile 16 și a arătat niveluri diferite de succes pentru tratarea altor tulburări de GI 17 , ceea ce a atras atenția asupra metodei de utilizare dincolo de tulburările asociate cu GI 18 . Anterior, am efectuat un studiu de pionierat modificat cu etichetă deschisă cu FMT, cu o combinație intensivă numită Microbial Transfer Therapy (MTT) constând dintr-un tratament cu două săptămâni cu vancomicină, urmat de o curățare a intestinului și apoi de doză mare de FMT timp de 1-2 zile și 7–8. săptămâni de doze zilnice de întreținere, împreună cu un supresor de stomac, administrate copiilor cu ASD și cu probleme gastrointestinale cronice 19 . După acest tratament MTT de 10 săptămâni și o perioadă de observare de opt săptămâni (în total 18 săptămâni), am observat o reducere de 80% a simptomelor GI și o îmbunătățire lentă, dar constantă a simptomelor ASD de bază. În același timp, am aflat că diversitatea microbiană intestinală, inclusiv microbii potențial benefici, a crescut semnificativ după MTT 19 . Doi ani de la finalizarea acestui studiu clinic inițial, am reevaluat participanții pentru a determina dacă au persistat îmbunătățiri ale comportamentului și simptomelor GI și pentru a stabili impactul pe termen lung al MTT asupra microbiomului intestinal al participanților la studiu.

Rezultate si discutii

Îmbunătățirile simptomelor GI și ASD au rămas la doi ani de la oprirea MTT

Doi ani de la finalizarea MTT, am invitat cei 18 subiecți originali din grupul nostru de tratament să participe la un studiu de urmărire și toți au dat consimțământul informat. Am efectuat aceleași teste de GI și comportament pe care le-am folosit anterior 19 . 12 din 18 participanți au adus unele modificări medicamentelor, dietei sau suplimentelor nutritive, dar aceste modificări au fost bine documentate și au fost în mare parte minore (Tabelul suplimentar S1 ). Observăm că, datorită naturii etichetelor deschise ale acestui studiu inițial, toate evaluările sunt supuse efectului placebo, cu toate acestea îmbunătățirile pe termen lung pe care le-am observat aici sunt promițătoare. Doi ani după tratament, cei mai mulți participanți au raportat simptomele GI care au rămas îmbunătățite în comparație cu valoarea inițială (Fig. 1a și Fig. Suplimentară S1 ). Îmbunătățirea a fost, în medie, cu o reducere de 58% a Scalei de evaluare a simptomelor gastro-intestinale (GSRS) și o reducere de 26% în% zile de scaune anormale (Daily Stool Record sau DSR) în raport cu valoarea inițială, iar acest rezultat este similar cu cel observat la sfârșitul tratament. Ameliorarea simptomelor GI a fost observată pentru toate sub-categoriile de GSRS (dureri abdominale, indigestie, diaree și constipație, Fig. S2a suplimentar ), precum și pentru toate sub-categoriile de DSR (fără scaun, scaun dur și moale / scaun lichid, Fig. S2b suplimentar ), deși gradul de îmbunătățire a simptomului de indigestie (o subcategorie de GSRS) a fost redus după 2 ani, comparativ cu săptămânile 10 și 18. Această realizare este notabilă, deoarece toți cei 18 participanți au raportat că au avut a avut probleme cronice de GI (constipație cronică și / sau diaree) încă de la început, fără nicio perioadă de sănătate normală a GI (Tabelul suplimentar S2 ). În general, familiile au raportat că simptomele legate de ASD s-au îmbunătățit lent, constant începând cu săptămâna 18 a studiului de faza 1 și acest lucru a fost în concordanță cu datele raportate în Fig. 1b-f . Pe baza Scalei de Evaluare a Autismului la Copilă (CARS) evaluată de un evaluator profesionist, severitatea ASD la urmărirea pe doi ani a fost cu 47% mai mică decât valoarea inițială (Fig. 1b ), comparativ cu 23% mai mică la sfârșitul săptămânii. 10. La începutul studiului open-label, 83% dintre participanți au evaluat diagnosticul sever de ASD pe CARS (Fig. 2a ). La urmărirea de doi ani, doar 17% au fost considerate ca fiind severe, 39% au fost în intervalul ușor până la moderat și 44% dintre participanți au fost sub scorurile de reducere a diagnosticului ASD (Fig. 2a ). Evaluarea Scalei de Răspundere Socială (SRS) evaluată de părinți a relevat că 89% dintre participanți au fost în intervalul sever la începutul procesului, dar procentul a scăzut la 47% la urmărirea de doi ani (Fig. 2b ), cu 35% în intervalul ușor / moderat și cu 18% sub limita pentru ASD. Pentru lista de verificare a comportamentului Aberrant Behavior (ABC), scorurile totale au continuat să se îmbunătățească și au fost cu 35% mai mici față de valoarea inițială (față de 24% mai mici la sfârșitul tratamentului, în raport cu valoarea inițială; Fig. 1d ). Scorurile Parent Global Impressions-III (PGI-III) au rămas similare cu scorurile de la sfârșitul tratamentului (săptămâna 10) ale etichetei deschise (Fig. 1e ). Vârsta echivalentă Scala de comportament Vineland (VABS) echivalentă a continuat să se îmbunătățească (Fig. 1f ), deși nu la fel de rapid ca în timpul tratamentului, rezultând o creștere de 2,5 ani peste 2 ani, ceea ce este mult mai rapid decât cel tipic pentru populația de ASD, a cărei vârstă de dezvoltare a fost doar 49% din vârsta lor fizică la începutul acestui studiu. Mai mult, am observat o îmbunătățire a comportamentelor în majoritatea sub-categoriilor (Figurile suplimentare S2c, d și S3 pentru ABC, SRS și, respectiv, VABS).

Un fișier extern care conține o imagine, ilustrare etc. Numele obiectului este 41598_2019_42183_Fig1_HTML.jpg

Modificări ale simptomelor asociate GI și ASD la 18 copii cu ASD la urmărirea a doi ani după ce tratamentul s-a oprit. Asterisch-urile (în partea de sus a complotului cutiei) indică dacă indivizii (la fiecare punct de timp) s-au schimbat semnificativ de la pre-tratament (săptămâna 0 a studiului de faza 1 original). Pe baza testului de rang semnat Wilcoxon pe două cozi , ns indică faptul că nu este semnificativ, asteriscul unic indică p <0,05, asteriscurile duble indică p <0,01, asteriscurile triple indică p <0,001. A se vedea, de asemenea, Figurile suplimentare S1 – S3 .

Un fișier extern care conține o imagine, ilustrare etc. Numele obiectului este 41598_2019_42183_Fig2_HTML.jpg

Categoria de diagnostic CARS și SRS pentru ASD la momentul inițial, la 8 săptămâni de la tratament și urmărirea a doi ani după oprirea tratamentului. a ) Pentru CARS, Simptome Minime până la Nici (15–29,5 pentru vârste sub 13; 15–27,5 pentru vârstele 13 sau mai mari), Simptome ușoare până la moderate (30–36,5 pentru vârste mai mici de 13; 28– 34,5 pentru vârstele de 13 ani sau la ordin) și Simptomele Sever (37 și mai mari pentru vârstele mai mici de 13; 35 și mai mari pentru vârsta de 13 ani sau pentru ordine) 54 . b ) Pentru SRS, Autism normal (0–53), Autism ușor sau cu funcționare înaltă (54–86), Diagnostic clinic de tulburare autistă, tulburare Asperger sau cazuri mai severe de tulburare de dezvoltare nervoasă care nu sunt specificate altfel (PDD-NOS) ( > 87)